La sfarsitul lui 1990, Cristi Cafrita, inginer
hidromecanic la Romenergo, a hotarat sa-si incerce norocul in SUA. Plecarea
i-a fost usurata de faptul ca tocmai era trimis de catre Romenergo intr-o
delegatie in SUA, pentru negocieri privind recuperarea unor creante de la
partenerii de afaceri. Dupa ce a
terminat de negociat, a ramas acolo si, ajutat de un prieten din California,
a reusit dupa un timp sa se angajeze ca lucrator necalificat
(incarcare/descarcare marfa) la un cunoscut lant de magazine. Foarte repede a
reusit sa se faca remarcat, iar dupa un timp agentia de recrutare si plasare
a fortei de munca la care apelase i-a gasit un post de inginer. Noii patroni
au fost extrem de multumiti de roman, astfel incat au hotarat sa il angajeze
cu contract de munca permanent. Dupa un an insa din momentul in care se
angajase la respectiva firma (partenera a Exxon) si doi din momentul in care
ramasese in SUA, Cristi Cafrita a h 828v216i otarat sa se intoarca in tara, principalul
motiv fiind acela ca sotia sa nu primise aprobarea de a veni si ea in
America. Ceea ce i-a ramas lui Cristi Cafrita dupa aceasta experienta a fost
spiritul antreprenorial. "In 1993, cand m-am intors din America eram
hotarat sa nu mai am nici un sef. si pentru ca in America, am invatat ca nici
o munca nu e rusinoasa, m-am gandit sa incep prin a vinde diverse produse la
taraba." Hotarand ca banii pe care ii castigase in SUA ar trebui
investiti in ceva sigur (cumpararea unui apartament) si nu in initierea unei
afaceri, a trebuit sa porneasca din
nou de la zero. Astfel, "aventura" romaneasca a inceput cu o taraba
in piata Obor, unde Cristi Cafrita vindea prosoape, mingi de plastic si
ciocolatele Kiss. Dupa ce a fost pradat de rromi in plina zi a hotarat sa se
mute in Piata Latina, unde printr-un "mare noroc" a gasit un loc
liber tocmai in partea cu cel mai bun vad. Comertul la taraba a fost prosper,
astfel ca, in scurt timp, primei tarabe i s-a adaugat o a doua si apoi o a
treia. "Eram singurul om din piata care avea angajat om cu carte de
munca (ceilalti proprietari de tarabe aveau si ei oameni angajati, dar la
negru)", declara Cristi Cafrita. Abia in 1995, intr-o discutie amicala
cu un fost coleg de serviciu, a aparut ideea fabricarii de mobilier. si cum
tocmai avea loc un targ de utilaje pentru industria lemnului, au mers sa se
informeze. Rezultatul a fost achizitionarea unei
masini universale de tamplarie. Investitia a fost de aproximativ 2.000 de
dolari. "Am cumparat masina universala de tamplarie si am instalat-o
intr-o camera de trei pe patru metri. Era atat de putin spatiu, incat atunci
cand taiam o scandura trebuia sa deschidem geamul (era prea lunga, n.r.). In
conditiile acestea am facut 20 de paturi. Lucram doar noi doi, doi ingineri.
Un alt contract care ne-a ajutat sa demaram afacerea a fost cel incheiat cu
cateva scoli, prin care le asiguram inlocuirea stinghiilor de lemn de la
banci. Totusi relatia de parteneriat cu celalalt asociat nu decurgea cum ar
fi trebuit. El venea la servici ca la stat, nu ca la propria lui afacere. Nu
se implica prea mult. Asa ca, dupa un timp am hotarat sa ne despartim. Am
cumparat partea lui si am devenit asociat unic", comenta Cristi Cafrita.
Intre timp, firma domnului Cafrita, Livisty SRL, trecuse de la prelucrarea
lemnului natur la cea a PAL-ului, operatiune ce se preta mult mai bine la o
microintreprindere. Promovarea s-a facut prin anunturi in ziare si prin
inscrierea in Pagini Aurii. Acum firma dispune si de un site pe Internet. Cea
mai buna reclama a fost facuta insa de clientii multumiti. Livisty SRL s-a
specializat pe mobila de comanda, un segment de piata ce nu poate fi acoperit
de firmele mari. "Am avut clienti care au vrut sa isi cumpere mobila de
la Mobexpert, dar o vroiau un pic modificata fata de standard. si pentru ca
Mobexpert nu putea sa le satisfaca cerererea (costurile ar fi fost prea mari)
au venit la noi". Printre cei care au preferat mobila produsa de Livisty
altor nume mari de pe piata de gen, sunt Elena Lasconi, Radu Herjeu, Valentin
Ceausescu, Dan Constantinescu (senator PNL) sau Violeta Beclea-Szekely.
Livisty SRL are in prezent noua angajati si o cifra de afaceri de 2,5 miliarde de lei (in 2002).
Numarul de comenzi depaseste in prezent capacitatea de productie. Din pacate
insa, accesul la obtinerea unui credit bancar sau nerambursabil este extrem
de anevoios, iar profitul este prea mic pentru a asigura o dezvoltare
normala, care sa faca fata cererii de mobilier pe care o avem", declara
Cafrita.
Business start
Investitia minima: 2.000-3.000 USD minimumul necesar de utilaje. Pentru o
echipare completa cheltuielile cu utilajele pot ajunge si la 10.000-15.000
USD. La acestea trebuie adaugate costurile achizitionarii unui teren si
construirii unei cladiri (hale), in
cazul in care nu dispuneti de asa ceva, cele ale dotarii cu tehnica de calcul
(doua-trei computere) si ale echipamentelor de birou, precum si cheltuielile
cu utilitatile (energie electrica, apa etc.), cu telefonul si cheltuielile de
personal. Este necesara si o masina (minimum o Dacie papuc) pentru
transportul mobilei la domiciliu.
Personal: Afacerea poate incepe cu doi-trei oameni, dar cere implicare
totala. Salariatii vor trebui motivati atat salarial, cat si din punctul de
vedere al conditiilor de munca, deoarece migrarea de la o firma la alta este
un fenomen destul de frecvent intalnit in domeniu. La un moment dat, va
trebui sa angajati si un designer, care va trebui platit cu un salariu mai
consistent.
Context de piata: Concurenta este destul de ridicata in domeniu, existand
multe firme care se ocupa cu asa ceva. Exista insa cerere pentru aceste
produse, mai ales in conditiile in care mobila la comanda are preturi egale
sau chiar mai mici decat cea standard din magazinele marilor producatori.
Piata este si ea una foarte sensibila, mai ales in cazul in care nu va
orientati spre fabricarea de mobila unicat pentru segmentul de lux. Clientii
dumneavostra sunt cei cu venituri medii si mici, iar orice zvon cu privire la
posibile scumpiri ii face sa devina foarte atenti cu cheltuielile pe care le
fac, amanand cumpararea
mobilei. Profitul este mic, 7-10% din cifra de afaceri.
Alte sfaturi: Atuurile celor care reusesc in aceasta afacere sunt calitatea
mobilei, atentia sporita
in realizarea tuturor detaliilor dorite de client si promptitudinea cu care
sunt satisfacute cererile acestora (livrare si montare rapida la domiciliu,
gratuitatea transportului).
Afacerea in cifre
Cifra de afaceri in
2002 2,5 miliarde lei
Profit 1%
din cifra de afaceri
(7%
in 2001, cand volumul
investitiilor
era mai mic)
Personal 9
angajati
|