Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































AVERSELE

Meteorologie




AVERSELE

Sunt precipitatii de scurta durata si, în general, destul de puternice, ca intensitate,

caracterizate prin începutul si sfârsitul lor brusc, ca prin fluctuatiile rapide de intensitate.




Provin din nori convectivi din genul Cu si Cb. Aversele sunt, în general, discontinue si

asociate, cel mai adesea, cu un aspect particular al cerului, caracterizat printr-o alternanta rapida a

norilor întunecati si amenintatori. 757k1020h Ele se manifesta frecvent la latitudinile mijlocii, în partea

posterioara a perturbatiilor frontului polar. Suprafata terestra afectata de o aversa este relativ

restrânsa, de ordinul a câtiva zeci de km , pâna la o suta de km

Elementele de apa condensata lichide sau solide din structura averselor sunt de mari

dimensiuni (cu diametrul de mai multi mm), în comparatie cu alte categorii de precipitatii.

Aversele pot fi sub forma de ploaie, lapovita sau ninsoare. Aversele de ploaie sunt asociate

de regula cu descarcari electrice si vijelii, iar grindina cade totdeauna sub forma de averse.

Cantitatile mari de precipitatii cazute într-un timp scurt, caracteristice averselor pot

determina cresteri locale, rapide ale scurgerii din bazinele hidrografice mici, provocând pagube

materiale sau, soldându-se cu victime omenesti.

Aversele de ninsoare produc cresterea brusca a stratului de zapada, care creaza dificultati în

traficul rutier si feroviar, agricultura etc.

Grindina

Un peisaj înverzit care se acopera, ca prin magie, de o manta alba de gheata, este una din

surprizele pe care le poate rezerva un oraj nascut într-o dupa amiaza calda de vara, care deverseaza

grindina. O luminozitate devenind din ce în ce mai alburie, atunci când ploua cu galeata este primul

semn care anunta eventualitatea unei grindine. Curând se aude un zgomot specific (trosnet) provocat

de boabele de grindina, care lovesc acoperisurile caselor si suprafata solului; acesta se albeste,

devenind alunecos pe masura ce grindina acopera soselele si câmpurile. O aversa de grindina este,

frecvent, evenimentul cel mai distrugator al unui oraj, provocând victime în rândul oamenilor si

animalelor sau distrugând culturile si podgoriile, gradinile, locuintele, automobilele etc, la fel ca un

tocator gigantic.

Originea boabelor de grindina

Un bob de grindina se naste în curentii verticali ascendenti, care se dezvolta în norul Cb,

unde se gasesc picaturi de apa supratopite. Transformarea picaturilor de apa în gheata, necesita nu

numai o temperatura sub 0 C, ci si un catalizator, reprezentat de nucleele de congelare, care sunt

particule solide minuscule. Depozitele succesive de apa supratopita maresc cristalele de gheata si le

transforma în boabe de grindina.

Ceea ce sunt numite în mod curent boabe de grindina sunt elementele care au trecut prin mai

multe stadii de crestere: începând de la granulele (cristalele) de zapada pâna la boabele mari, trecând

prin stadiile specifice mazarichii. Uneori, este atins numai primul stadiu, alteori este atins stadiul al

doilea, sau al treilea, formându-se simultan boabe de gheata de dimensiuni diferite, care cad

împreuna, spre sol. În principiu, meteorologii acorda numele de bob de grindina, unui element care

depaseste diametrul de 5 mm. Oricare ar fi dimensiunea ei, grindina nu se produce decât în intervale

scurte de timp, si rareori, sub forma de precipitatii de lunga durata.

Principalele etape de dezvoltare a grindinei

Granulele de zapada si zapada rulata, constituie particulele de gheata alba opaca, aproape



rotunde (uneori conice). Structura lor este asemanatoare zapezii. Granulele de zapada au un

diametru <1 mm, iar zapada rulata, un diametru mai mic de 5 mm. Fiecare granula este compusa

dintr-un corp de gheata central, format prin cresterea picaturilor de apa supraracita care a înghetat în

jurul nucleului de congelare; ea este comprimabila si sare pe o suprafata dura.

Mazarichea are de asemenea un diametru mai mic de 5 mm, însa ea difera de zppada

rulata prin densitatea ei mare si prin suprafata partial acoperita cu polei. Este în general cvasipermanenta

si rotunda.

Grindina reprezinta acumularea de gheata în straturi succesive, cu diametrul mai mare de

5 mm. Talia ei poate oscila de la un bob de mazare, pâna la o portocala sau, uneori, mai mare.

Grindina poate fi aproape sferica, însa, în general, se observa toate formele ei structurale. Boabele

de grindina sferice au o structura interna stratificata, aseamanatoare cu dispunerea foilor de ceapa.

Straturile de gheata translucida alterneaza cu straturile de gheata alba si granulara, formându-se

atunci când, în interiorul norului, au loc transferuri verticale (spre înaltime si spre sol) ale boabelor

de grindina. Fiecare strat se topeste putin, la fiecare cadere si un nou strat se formeaza, la urcare, la o

altitudine unde temperatura este suficient de scazuta, ceea ce creaza aspectul de bulb de ceapa. Când

bobul de grindina este smuls din coloana ascendenta pentru a intra în curentul descendent vecin sau,

când forta ascensionala a curentului ascendent nu este suficienta, atunci el cade spre suprafata

terestra.

În cursul urcarii si coborârii, boabele de grindina capata texturi si aspecte diverse, unele

având proeminente, care amintesc de degetele unui picior, în miniatura, datorita caracterului miscarii

de rotatie din timpul caderii. Uneori, marimea boabelor de grindina se aglomereaza, prin formarea

de calupuri de gheata neregulata, care se sparg în bucati atunci când cad pe suprafata terestra.

Pagubele produse de grindina

Grindina cade dintr-o celula orajoasa si se deplaseaza odata cu ea, maturând teritorii mai

mult sau, mai putin vaste. În sud-vestul Frantei, se apreciaza ca episoadele cu grindina cele mai

puternice se produc pe un teritoriu cu largimea de cca 10 km si lungimea de cca 100 km. Pagubele

pot fi, adesea, importante. Astfel, în august 1986, un oraj cu grindina a provocat la Geneva pagube

de mai multe milioane de franci elvetieni.

Localizare si sezon de producere

Caderile de grindina sunt evenimente relativ rare, estimându-se, ca numai 10% din oraje,

produc grindina. Totusi anumite teritorii sunt mai atinse de grindina, decât altele. De exemplu, în

sud-vestul Frantei, se produc, anual, 5 caderi de grindina, pe departament (cu boabe având diametrul

>1,5 cm), cu un maximum, de 10 caderi de grindina în departamentul Gers.

Grindina este un fenomen estival însa el este semnalat în liniile de ,,gren", chiar si în

anotimpul de iarna.

Caderi record de grindina

Literatura de specialitate semnaleaza o serie de caderi de grindina cu dimensiuni mari. În

Franta este citata caderea de grindina de la Strasbourg, din anul 1958, când un exemplar a atins 972

g. La 15 septembrie 1973, la Gers (Franta), un exemplar de grindina a atins 750 g. La 21 iunie 1965,



în centrul Frantei exemplarele de grindina au depasit 500 g, unele din ele având diametrul de peste

8,5 cm. În anul 1980, în Insulele Britanice s-a masurat un exemplar de grindina cu diametrul de 9,5

cm si greutatea de 626 g, iar în iunie 1983, un alt exemplar a masurat 7,5 cm. Asemenea dimensiuni

s-au observat si la Lyon, la 5 iulie 1993.

În Suedia, în localitatea Lainio, situata la nord de Cercul Polar Arctic, unde orajele sunt rare

au cazut, în anul 1979, exemplare de grindina cu diametrul de 3,5 cm. Frecvent, talia boabelor de

grindina nu este masurata, însa este comparata, în schimb, cu marimea oualor de gaina, a

portocalelor, a mingilor de tenis de golf etc, cum a fost de exemplu în Germania, la 10 august 1986

sau, în Olanda, la 14 mai 1985.

Grosimea stratului format de boabele de grindina

Atinge uneori mai multe zeci de cm si, pentru aceasta, sunt suficiente boabe cu diametrul de

2 cm. Asemenea cantitati se topesc în intervale relativ mari de timp, chiar în conditiile

temperaturilor estivale. De exemplu, grindina cazuta la 30 iunie 1984, la Norköping (Suedia) a fost

vizibila, chiar cu 3 zile mai târziu.

Decesele provocate de caderile de grindina

Se estimeaza ca viteza caderii unui exemplar de grindina oscileaza între 30 si 90 km/ora,

depasind uneori 100 km/ora. Este deci putin uimitor ca aceasta coliziune a grindinei cu obiecte,

animale si uneori cu oameni, poate avea consecinte grave.

Rapoarte autentice despre decesele provocate de orajele însotite de caderi de grindina provin

aproape din toate regiunile Globului si, în special, din China si India, unde densitatea populatiei este

foarte ridicata. În anul 1988, în nordul Indiei au cazut exemplare de grindina având marimea

mingilor de golf sau de base-ball, care au ucis 246 persoane si 1600 de oi si capre. Un alt oraj,

produs în anul 1932, în sud-estul Chinei, în provincia Hunan a ucis 200 de persoane si a ranit mai

multe mii.

În SUA, ,,South Carolina Gazette" a semnalat moartea a 8 persoane datorita grindinei cazute

în lungul râului Wateree.

si în Europa sunt semnalate astfel de cazuri.

În România numarul mediu anual de cazuri cu grindina oscileaza între 1-2 zile, în sud-vest

(în Câmpiile Banatului si Olteniei) si în partea centrala a Câmpiei Române si 1 zi, în sud-est (în

Baragan, Câmpia Siretului inferior si Podisul Dobrogei) si de asemenea în Delta Dunarii, litoralul

Marii Negre, pe marile culoare ale Muresului, Siretului, Dunarii si în tinuturile de câmpie din nordvestul

tarii (Câmpia Somesului).

Frecventa grindinei creste odata cu altitudinea reliefului fiind de:

- 1-2 zile, în regiunile deluroase si de podis;

- 3-5 zile, în Muntii Apuseni;

- 3-6 zile, în Carpatii Orientali;

- 3-11 zile, în Carpatii Meridionali.

Intervalul cel mai favorabil de producere a grindinei este cuprins între lunile mai si august.

Durata ploilor du grindina oscileaza între 1-15 minute, în regiunile muntoase si între 1-5 minute, în

regiunile de câmpie.

Elementele de grindina au atins dimensiunile unui ou de gaina (în noaptea de 6-7 iunie 1880,

în aproprierea Brailei si, la 18 iunie 1979, la Bucuresti-Baneasa si Otopeni sau, chiar mai mari (în

ziua de 4 august 1950, la Iasi).



loading...








Document Info


Accesari: 5145
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )