Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




BURSA DE VALORI MOBILIARE

economie


BURSA DE VALORI MOBILIARE


5.1. Concepte cheie



  • bursa de valori; instituriile bursei;
  • cotarea actiunilor;
  • ordine de vanzare/cumparare;
  • Societati de Servicii de Investitii Financiare (SSIF);
  • tranzactii;
  • abuz de piata.

5.2. Caracteristicile bursei

Bursa este piata pe care se vand si cumpara valori mobiliare, conform unei proceduri specifice. Este organizata de un grup fondator si este supravegheata de autoritatea publica desemnata. Bursa reuneste intr-o locatie proprie si in mod permanent pe vanzatorii si cumparatorii de titluri de valoare, fixeaza preturile tranzactiilor, stabileste modalitati de tranzactionare.

In acest moment piata de capital romaneasca este reglementata de Legea nr. 297/2004, care modifica si completeaza Legea valorilor mobiliare nr. 52/1994 si actele normative ulterioare. Prin aceasta lege se defineste Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare ca autoritate competenta care aplica prevederile acestei legi prin exercitarea prerogativelor stabilite in statutul sau.

Conform legislatieie in vigoare, bursa de valori este autonoma, avand propriul sau regulament de functionare si mecanism de tranzactionare.

Misiune. Misiunea bursei este aceea de a asigura si a promova o piata eficienta, cu reguli corecte, atractiva si compatibila cu standardele europene, care sa devina un factor de influenta a tendintelor economice si institutionale si sa se constituie intr-un mediu de dezvoltare si initiativa antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare, in conditii de transparenta si siguranta.

Rol. Rolul Bursei de Valori Bucuresti este de a furniza o piata organizata pentru tranzactionarea valorilor mobiliare, de a contribui la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare prin concentrarea in piata a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzator relatia cerere-oferta si de a disemina aceste preturi catre public.

Principii. Principiile care guverneaza Bursa de Valori Bucuresti ca piata organizata de valori mobiliare sunt:

Accesibilitate: Bursa se angajeza sa asigure tratament egal tuturor societatilor membre, respectiv societatilor emitente listate la Bursa.

Informare: Bursa se angajeaza sa asigure permanent agentilor de bursa si investitorilor, suficienta informatie despre societatile tranzactionate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.

Etica pietei: Bursa se angajeaza sa asigure ca piata valorilor mobiliare functioneaza intr-un mod care sporeste increderea utilizatorilor, autoritatilor si publicului larg in general.

Neutralitate: Bursa se angajeaza sa actioneze neutru si sa-si mentina integritatea in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza in piata de capital.

Traditie. Pe fundalul unei traditii de peste 70 de ani de burse de marfuri, care au functionat dupa modelul burselor occidentale, istoria Romaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei burse de valori, datorat adoptarii Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de marfuri. Realizata dupa model francez, aceasta lege reglementa infiintarea, prin decret regal, a burselor de valori si marfuri.

Clasificarea. Bursele pot fi clasificate 16116d322q functie de anumite criterii. Criterii de clasificare ale burselor tin seama de o multitudine de factori, anume:

- functie de varietatea tranzactiilor:

burse generale;

burse specializate;

- functie de obiectul tranzactionarii:

burse de marfuri;

burse de valori mobiliare;

burse valutare;

burse complementare comertului international (de navluri, de asigurari);

- functie de forma de proprietate:

burse private;

burse de stat;

- functie de modul de acces al participantilor:

- burse cu acces limitat;

- burse cu participare nelimitata.

Functiile bursei de valori mobiliare sunt generate de interesul vanzatorilor si al cumparatorilor de valori mobiliare:

concentreza cererea si oferta de valori mobiliare;

efectueaza tranzactii cu titluri de valoare;

reflecta conjunctura economica si valutara la un moment dat;

inregistreaza si face publicitate cursului de schimb.

Organizarea bursei. Derularea operatiunilor la bursa de valori are loc dupa un sistem de organizare riguros, ce include locatia si participantii la tranzactii, precum si regulile de tranzactionare. Actorii care concura la derularea corecta a activitatii bursei fac parte din mai multe categorii:

agenti de schimb:

- brokeri - agenti: intermediari ce actioneaza in contul si in numele clientilor;

- brokeri - specialisti: intermediari ce actioneaza in nume propriu si in numele investitorilor, precum si in contul acestor investitori;

Compania agentilor de schimb: organizatie profesionala a agentilor de schimb; camera sindicala: organ executiv al companiei agentilor de schimb;

Comisia operatiunilor de bursa: organism al bursei cu atributii in derularea tranzactiilor si informarea publica;

Casa de clearing: organism de compensatii subordonat bursei cu atributii in asigurarea executarii obligatiunilor asumate de emitatorii de ordine de bursa.


5.3. Bursa de valori Bucuresti

Etape in evolutia bursei de valori din Romania

Conditiile politice si economice au permis infiintarea bursei de valori in Romania in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cand s-au contractat de catre stat primele imprumuturi interne si externe si au fost emise primele actiuni de catre societatiile create.

Primele imprumuturi interne emise de stat dateaza din 1832 in Muntenia si din 1834 in Moldova. In 1864 guvernul român contracteaza primele doua amprumuturi externe pentru lichidarea datoriilor flotante si acoperirea deficitelor bugetare, unul pe piata londoneza, altul pe piata franceza.

Se infiinteaza primele societati economice si financiare, se emit primele actiuni. Apoi se elaboreaza primele doua proiecte de lege privind reglementarea comertului de bursa, in 1865, respectiv 1868, de catre Camera de Comert din Bucurestii, care nu s-au aprobat.

Odata cu infiintarea Bancii Nationale in anul 1880 s-a simtit nevoia unei burse oficiale, cu un local propriu Prima lege bursiera mai importanta a aparut in 1881, iar bursa a fost deschisa oficial la 1 decembrie 1882. La inceput nu avea taria unei burse adevarate, tranzactiile incheiate erau slabe, fapt ce facea ca si cota ofi­ciala sa dispara peste cateva zile. Atragerea clientilor pe piata neoficiala de catre mijlocitorii neoficiali si de catre unele banci, carora nu le convenea cota oficiala, a pus practic bursa oficiala in imposibilitate sa mai functioneze nor­mal.

Activitatea bursei a devenit neansemnata pana in 1904, cand s-a emis o noua lege, care predevea expres obligatia efectuarii operatiilor de vanzare/cumparare a hartiilor de valoare prin intermediul bursei oficiale de comert.

Potrivit art.1 din Legea din 1904, bursa de comert reprezenta "re­uniunea comerciantilor, industriasilor, agricultorilor, viticultorilor, capita­nilor de vase plutitoare si a mijlocitorilor oficiali in vederea negocierii efec­telor publice si private si a tuturor felurilor de produse si marfuri". Conform acestei definitii, bursa de efecte si de marfuri forma o singura institutie careia i s-au adus imbunatatiri prin reglementarile din 1913 si 1918.

Prin legea din 1929, bursa de comert se divide in:

bursa de efecte, acti­uni si schimb;

bursa de marfuri.

Fiecare bursa avea o organizare proprie si reguli de functionare specifice.

In baza acestei legi, care a fost modificata in 1938 si 1943, bursa de valori capata personalitate juridica, devine institutie publica "creata in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, bancheri, producatori, armatori si asiguratori, in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor si devizelor".

Bursa de valori din Romania s-a dezvoltat indeosebi intre cele doua razboaie mondiale, a cunos­cut mai multe faze de evolutie si a jucat in economia romaneasca un rol insemnat, contribuind prin piata de capital creata la progresul general al tarii:

v     prima faza s-a suprapus peste haosul economic si monetar de dupa primul razboi mondial: se accentuase inflatia si luasera nastere o multitudine de societati, majoritatea fara un scop bine determinat, care au lansat primele emisiuni de actiuni, lipsite de garantii serioase; au constituit un mijloc de imbogatire rapid pentru potentati;

v     a doua faza a fost cea de prudenta si cumpatare in investirea bani­lor; publicul a inceput sa cerceteze mai cu atentie hirtiile emise, interesindu-se de persoanele din consiliile de administratie ale societatilor; pe aceastacale a avut loc o selectie a actiunilor; odata cu stabilizarea economiei si a monedei nationale, atentia bursierilor s-a indreaptat spre rentele cu dobanzi fixe si catre actiunile si obligatiunile care prezentau garantii sigure;

v     a treia faza s-a caracterizat prin neancredere si nesiguranta, acestei faze corespunzandu-i o perioada de instabilitate economica, care s-a accentuat, suprapunandu-se cu criza economica mondiala din anii 1929-1933; cursurile tuturor hirtiilor la bursa scadeau vertiginos si detinatorii lor pierdeau sumele investite in aceste titluri; cei care au supravietuit crah-ului bursier si, in general, crizei economice si-au investit banii in aur;

v     a patra faza, ultima, cea a redresarii si dezvoltarii bursei, a corespuns eforturilor organelor publice de echilibrare a bugetelor, de redresare a creditului si de reorganizare a bancilor, de stimulare a muncii producato­rilor; drept urmare intre 1934 si 1936 s-au intreprins importante masuri in domeniul legislatiei si regimului functionarii institutiilor bancare si bursiere in scopul unei mai bune adaptari a acestora la nevoile de dezvol­tare a economiei; toate institutiile create intre cele doua razboaie au fost lichidate prin masurile intreprinse in perioada imediat premergatoare instaurarii regimului comunist in Romania.

Sfarsitul celui de-al II-lea razboi mondial, cu intreaga turnura politica pentru Romania, a insemnat si sfarsitul pietei de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul nationalizarii economiei din 1948, care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice: actiunile, obligatiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent in lei - aur).

Anul 1989 a insemnat o cotitura importanta in istoria Romaniei, accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori Bucuresti. Un grup de specialisti din diferite sectoare economice au reconstruit aceasta piata in anul 1992. Procesul de reconstructie nu a fost usor, sub toate aspectele, incepand cu cel legislativ - au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii nr.5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori - si continuand cu cel de educare a publicului larg.

Anul 1995, 1 aprilie, cand Bursa de Valori Bucuresti s-a reinfiintat in baza unei decizii a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, ca institutie de interes public cu personalitate juridica ce isi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii, a marcat debutul formarii noii piete bursiere. Noua pieta bursiera avea la baza un sistem electronic modern, care acoperea functiile de tranzactionare, compensare-decontare si registru si care era sustinut de un ansamblu coerent de regulamente si proceduri. Prima sedinta de tranzactionare a avut loc in data de 20 noiembrie 1995.

Anul 1996 a insemnat al doilea an al Bursei de Valori Bucuresti si a constituit, de fapt, primul an real de activitate. Interesul societatilor de valori mobiliare s-a mentinut insa pe un trend crescator, inregistrandu-se o dublare a numarului membrilor Asociatiei Bursei (62 membri); fenomenul a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare in masa a societatilor comerciale si a oportunitatilor oferite de acesta. Ca efect imediat, numarul sedintelor de tranzactionare s-a marit la doua sedinte pe saptamana. Mecanismele de functionare ale bursei si-au demonstrat viabilitatea, mediul economic ostil a limitat insa performantele financiare ale Bursei.

In anul 1997 s-a produs un salt semnificativ in dezvoltarea ei. Acest an a fost marcat de lansarea in septembrie a primului indice, BET, care a functionat ca un veritabil "barometru" al activitatii pe piata bursiera. BET a aparut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performantelor activitatii pietei bursiere.

Anul 1998 marcheaza lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C, care urmareste evolutia pretului tuturor valorilor mobiliare inscrise la cota BVB si care alaturi de indicele BET contureaza o imagine completa asupra evolutiei de ansamblu a pietei.

In anul 1999 a fost implementat noului sistem de tranzactionare al Bursei, HORIZO. Cooperarea Bursei de Valori Bucuresti cu alte organisme similare capata noi valente prin incheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange si London Stock Exchange, acestea deschizand noi posibilitati de natura sa asigure incadrarea pietei romanesti in tendintele de globalizare si cooperare regionala care se manifesta pe plan international.

Anul 2000 semnifica schimbarea politicii Bursei privind selectia calitativa a emitentilor ale caror actiuni sunt inscrise la Cota Bursei. Bursa si-a concentrat atentia asupra cresterii standardelor ce trebuiau indeplinite de catre emitentii de valori mobiliare pentru admiterea si mentinerea la Cota Bursei. Pentru a se asigura diseminarea informatiilor despre piata bursiera s-a proiectat si realizat cadrul general pentru punerea in functiune a unei platforme care sa asigure Bursei posibilitatea publicarii informatiilor specifice in pagina proprie de Internet. La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori Bucuresti lanseaza primul indice sectorial, BET-FI. Acesta reflecta tendinta de ansamblu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in cadrul Bursei.

In anul 2001 a fost constituita "Categoria Plus" a Bursei si a fost elaborat un Cod de Conducere si Administrare al societatilor comerciale inscrise la Cota Bursei. Acest cod ofera premise consolidate pentru tratamentul egal si echitabil al actionarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea respectarii si protejarii drepturilor actionarilor minoritari, detaliaza continutul drepturilor actionarilor si cresterea responsabilitatii administratorilor fata de actionari.Totodata, anul 2001 a insemnat listarea actiunilor a doua mari societati: Banca Romana pentru Dezvoltare - Group Societe Generale (BRD) si Societatea Nationala a Petrolului Petrom (SNP), ceea ce a dus la cresteri spectaculoase ale capitalizarii si volumului tranzactiilor la Bursa.

Anul 2001 a insemnat si punerea in functiune a unui nou sistem de tranzactionare destinat in acest moment tranzactionarii instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv obligatiunile municipale. Capitalizarea bursiera a depasit pragul de un miliard de dolari, reprezentand 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat tendinta generala de crestere, indicele BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului.

Anul 2002 a consfintit functionarea tuturor celor trei indici calculati de Bursa de Valori Bucuresti, care au atins niveluri maxime istorice, rata anuala de crestere a acestora fiind spectaculoasa. Anul 2002 a evidentiat faptul ca piata de capital din Romania devine un subiect de interes major nu numai pentru investitorii sau analistii financiari, ci si pentru publicul larg, mass-media acordand spatii din ce in ce mai importante comentariilor privind evolutiile inregistrate pe piata bursiera. In aceasta tendinta se remarca articolul dedicat pietei de capital romanesti, "Rising star defies global gravity", aparut in numarul din 9 ianuarie 2002 al publicatiei "Financial Times", in care BVB este prezentata ca piata bursiera care a inregistrat in anul 2002 cea mai mare crestere dintre primele 57 de burse de valori din lume. In luna noiembrie Adunarea Generala a Federatiei Europene a Burselor de Valori a hotarat sa acorde BVB statutul de membru corespondent al acestei prestigioase asociatii. Tot in luna noiembrie , BVB a sarbatorit 120 de ani de la infiintarea bursei de valori in Romania.

Anul 2003 a adus mai multa vizibilitate institutiei bursiere. Deschiderea oficiala a primei sedinte de tranzactionare in acest sediu a fost realizata de catre Primul Ministru al Romaniei, eveniment ce a avut un impact important in mass-media romaneasca si a oferit, prin aceasta, mai multa credibilitate pietei de capital. In acelasi timp, sistemul de tranzactionare dezvoltat de specialistii Bursei de Valori Bucuresti "in-house", a fost utilizat in acest an la tranzactionarea obligatiunilor, existand obiectivul de a fi implementat complet in Bursa.

Tot in acest an, Bursa de Valori Bucuresti a devenit membru cu drepturi depline al Federatiei Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) si a facut pasii necesari pentru mentinerea statutului de membru corespondent la Federatia Europeana a Burselor de Valori (FESE) si la Federatia Internationala a Burselor de Valori (WFE).

Bursa de Valori Bucuresti a elaborat, in cursul anului 2003, un plan de fuziune cu Bursa Electronica Rasdaq care avea ca scop consolidarea si dinamizarea pietei de capital romanesti, in perspectiva aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

In anul 2004 Capitalizarea totala a Bursei de Valori Bucuresti s-a apropiat la sfarsitul acestui an de pragul de 12 miliarde de dolari si reprezenta peste 17% din PIB, diminuandu-se astfel decalajul fata de pietele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale si de Est. Anul 2004 a demonstrat ca finantarea prin utilizarea mecanismelor pietei de capital incepe sa devina si in Romania o alternativa reala la finantarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului. Daca la inceput doar un numar redus de societati si-au valorificat avantajul de a fi listate la Cota Bursei si au derulat operatiuni de majorare a capitalului social conform planificarilor, in acest an, tot mai multe companii au ales sa-si finanteze proiectele de dezvoltare prin noi emisiuni de valori mobiliare.

De asemenea, modificarile care au avut loc in acest an pe piata primara a emisiunilor de obligatiuni, unde au aparut cativa emitenti importanti din randul bancilor comerciale, si serii de emisiuni cu valori de ordinul zecilor de milioane de dolari evidentiaza, o data in plus, conditiile optime pentru ca anii urmatori sa aduca mai multe companii pe piata de capital din Romania si, implicit la Cota Bursei de Valori Bucuresti.

In 2005 a fost consemnata o premiera pentru piata de capital din Romania: tranzactionarea la Bursa de Valori Bucuresti a drepturilor de preferinta.La Bursa de Valori Bucuresti, inceputul anului 2005 a marcat si extinderea platformei electronice ARENA pentru operatiunile realizate cu actiuni. Sistemul ARENA a fost dezvoltat "in-house" de catre specialistii Bursei si a fost utilizat pana in prezent doar pentru realizarea negocierii tranzactiilor cu instrumente financiare cu venit fix. Noua platforma asigura suportul tehnic pentru derularea tuturor operatiunilor legate de negocierea si finalizarea unei tranzactii bursiere: tranzactionare, compensare-decontare si inregistrare.

Anul 2005 a reprezentat o noua recunoastere internationala a Bursei de Valori Bucuresti prin lansarea in comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit in conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrala (CECE).

Tot in acest an s-a lansat oficial Institutul de Guvernanta Corporativa al Bursei, care isi propune sa fie o scoala pentru managerii companiilor romanesti. Prin IGC se deruleaza programe de pregatire legate de piata de capital, proiecte, seminarii si conferinte destinate ridicarii nivelului de cunoastere al participantilor la piata de capital si cresterii standardelor profesionale ale managerilor companiilor.

Bursa de valori Bucuresti este membra a unor organizatii internationale:

Federatia Internationala a Burselor de Valori (World Federation of Excenges);

Federatia Europeana a Burselor Valori(Federation of European Securities Excenges).


Institutiile Bursei

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.)

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este autoritatea suprema ce reglementeaza si supravegheaza piata de capital, piata instrumentelor financiare derivate, precum si institutiile si operatiunile specifice acestora. Este un organism autonom, cu personalitate juridica, ce functioneaza în baza Statutului C.N.V.M. aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002, aprobata prin Legea nr. 514/2002, modificata si completata prin Legea nr. 297/2004 si raporteaza Comisiilor pentru buget, finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor, Comisiei economice a Senatului si Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare a Camerei Deputatilor asupra activitatii desfasurate. C.N.V.M. este compusa din sapte membri, dintre care un presedinte, doi vicepresedinti si patru comisari.

Depozitarul Central

Depozitarul Central asigura prestarea serviciilor de compensare, decontare, custodie, depozitare si registru cu valori mobiliare, tranzactionate pe pietele reglementate si in cadrul sistemelor alternative de tranzactionare, precum si orice operatiuni in legatura cu acestea.

Asociatia Brokerilor (ANSVM)

A fost infiintata in 1995 sub denumirea initiala de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare, odata cu constituirea intregii piete de capital, fiind o componenta indispensabila a acesteia. "A.N.S.V.M." a infiintat, administrat si supravegheat Piata RASDAQ si ulterior a promovat fuziunea dintre Bursa de Valori Bucuresti si societatea RASDAQ.

Organizatie patronala si profesionala, Asociatia Brokerilor reuneste 91% din societatile de servicii de investitii financiare active pe piata bursiera. Asociatia Brokerilor este un partener de incredere in relatia cu autoritatile publice si reprezinta interesele membrilor sai in raport cu autoritatea pietei de capital, membrii Parlamentului, cei ai Guvernului si ai altor institutii care pot influenta activitatea bursiera. Scopul sau principal este sa promoveze un mediu favorabil dezvoltarii pietei de capital si sa joace un rol decisiv in procesul de elaborare a politicilor economico-financiare si fiscale, care au impact asupra pietei de capital din Romania.

Institutul de Guvernanta Corporativa

Obiectul de activitate il constituie promovarea cuantumului international de cunostinte profesionale catre personalul societatilor detinute public din Romania si perfectionarea acestora din punct de vedere teoretic si practic, prin cooperare internationala si standardizarea expertizei (Principiile OCDE) prin:

derularea de programe de instruire in domeniul pietei de capital; promovarea cunoasterii realitatii economice si sociale nationale si internationale;

derularea de proiecte, programe, seminarii si conferinte in scopul cresterii gradului de cunoastere al participantilor la piata de capital, in general, si la piata bursiera, in special.

Fondul de Compensare a Investitorilor

Este persoana juridica constituita sub forma unei societati pe actiuni, infiintata conform Legii 31/1990 privind societatile comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare, in conformitate cu prevederile din Legea 297/2004 privind piata de capital si a regulamentului C.N.V.M. nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor, modificat prin regulamentul C.N.V.M. nr. 10/2006.Fondul are ca obiect principal de activitate colectarea contributiilor membrilor si compensarea creantelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile banesti si/sau instrumentele financiare datorate sau apartinând investitorilor, care sunt detinute si/sau administrate în numele acestora în cadrul prestarii de servicii de investitii financiare, în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu reglementarile C.N.V.M. Limita plafonului de compensare va creste gradual, pentru a ajunge la inceputul anului 2012, la echivalentul în lei a 20.000 de euro/investitor individual. In anul 2007 plafonul de compensare reprezinta echivalentul în lei a 4.500 de euro/ investitor individual.

Camera Arbitrala a BVB

Camera Arbitrala a BVB functioneaza in baza Regulamentului de procedura aprobat prin Decizia C.N.V.M. nr. 372/31.01.2006.

Camera Arbitrala a BVB este competenta sa solutioneze litigiile patrimoniale izvorate din operatiuni derulate pe pietele reglementate si sistemul alternativ de tranzactionare administrate de B.V.B., intre:

participantii la sistemul de tranzactionare al B.V.B.;

participantii la sistemul de tranzactionare al B.V.B. si emitentii ale caror valori mobiliare sau instrumente financiare sunt admise la tranzactionare pe pietele reglementate administrate de B.V.B.;

emitentii ale caror valori mobiliare sau intrumente financiare sunt admise la tranzactionare pe pietele reglementate de B.V.B.;

clienti si participantii la sistemul de tranzactionare al B.V.B.;

dintre intermediari, dintre societatile de servicii de investitii financiare si agentii lor, dintre agenti si cele intre clienti si intermediari, izvorate din operatiuni de bursa sau din operatiuni efectuate pe alte piete de valori mobiliare.

Arbitrii Camerei Arbitrale a B.V.B. sunt numiti pentru un mandat de 3 ani.

Pentru indeplinirea menirii ei, BVB pune la dispozitie o gama variata de informatii bursiere, disponibile prin diferite canale de comunicatie, prin accesarea site-ului BVB. Se poate beneficia de informatii in timp real ("Bursa in direct"), in regim de gratuitate ("Top 25"), sau contra unui abonament lunar ("Cotatii On line"), sau trimestrial ("Terminal On-Line").

In timp real, gratuit, se pot urmari indicii bursieri si statisticile de piata ("Tranzactionare si statistici" - Info tranzactionare - Indici, Statistici piata).

De asemenea, in regim de gratuitate se pot accesa in timpul orarului de tranzactionare, informatiile de piata cu o intarziere de 15 minute ("Tranzactionare si statistici" - Info tranzactionare - Tranzactii, Top 10 tranzactionare) iar la sfarsitul zilei raportul zilnic de piata si sumarul de tranzactionare al zilei.

Istoricul tranzactiilor pe emitenti este disponibil gratuit pentru o perioada determinata, si contra cost pentru intreaga perioada de la admiterea titlului pe piata bursiera.


5.4. Cota Bursei de valori Bucuresti

La bursa se stabileste cursul titlurilor financiare, ca pe orice piata, adica pretul curent al acestora, care se formeaza prin confruntarea directa a cererii cu oferta. Specific bursei este insa faptul ca acest proces se realizeaza dupa o procedura aparte, prin intermediul unor firme specializate (SSIF-uri) si al unor persoane calificate in astfel de tranzactii, agentii de bursa.

In cadrul sedintei de tranzactionare agentii de bursa concentreaza ordinele de vanzare si ordinele de cumparare, le pun fata in fata si din aceasta confruntare rezulta un pret care exprima realitatea pietei, respectiv echilibrul dintre cerere si oferta.

Prin urmare, rolul agentilor de bursa este de a constata pretul de echilibru la un moment dat, cursul bursei si nu de a-l impune.

Principiul urmarit este cel al asigurarii contrapartidei, adica ordinele de cumparare adresate la un pret mai ridicat si, respectiv, ordinele de vanzare adresate la un pret mai scazut vor avea sanse mai mari de executie.

Ca urmare, cumularea ordinelor de cumparare se realizeaza de la cel mai ridicat nivel de curs, in sens descrescator, in timp ce cumularea ordinelor de vanzare se face pe limite de curs, in sens crescator.

Atat ordinele de cumparare cat si cele de vanzare adresate "la piata" sunt luate in considerare cu prioritate in mecanismul formarii cursului. Pentru acestea se urmareste executia imediata la pretul pietei. Ordinul de piata este, de fapt, ordinul "la cel mai bun curs" prin prisma asigurarii contrapartidei. Orice crestere a ofertei va duce la reducerea cursului, dupa cum orice crestere a cererii vaduce la cresterea cursului.

Daca cele doua curbe sunt stabilite pe baza ordinelor cumulate la un moment dat al zilei de bursa, ne aflam pe o piata intermitenta, cu un singur pret al zilei.

Daca ordinele vin continuu la bursa in timpul programului, atunci punctul de echilibru se deplaseaza necontenit, in functie de influenta predominanta (cerere sau oferta) si ne aflam pe o piata continua, cu preturi diferite in fiecare moment.

Pentru ca preturile sa reflecte situatia reala a cererii/ofertei, dincolo de dezechilibrele temporare, bursa nu se bazeaza numai pe reglarea automata si spontana, realizata prin fortele pietei, ci prin reglementarile elaborate de autoritatea pietei si prin normele bursei se stabilesc anumite masuri de prevenire si/sau corectare a dezechilibrelor artificiale sau a tendintelor dedestabilizare a pietei:

limite maxime de variatie a preturilor, atingerea lor ducand la suspendarea temporara a tranzactiilor;

obligatia celor care tin piata de a interveni pentru a asigura un pret corect si ordonat;

neacceptarea ordinelor care pot destabiliza piata.

Cotarea inseamna, in contestul bursier, admiterea unei valori mobiliare la Bursa de Valori si reprezinta o recunoastere a activitatii eficiente a societatii emitente, pe baza unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea cotarii.

Criteriile ce se refera in principiu la urmatoarele caracteristici:

emisiunea de valori mobiliare;

gestiunea societatii emitente: activitatea desfasurata, informarea investitorilor, etc.

In acest mod, societatile cotate la bursa de valori sunt impartite in doua categorii, oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora, deoarece cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza).

Categoria I necesita indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti, printre care se mentioneaza desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani. Pe langa aceasta recunoastere a activitatii lor eficiente pentru societatile emitente, cotarea aduce si alte avantaje, cum ar fi:

imaginea si publicitatea societatilor cotate, acestea beneficiind de o mediatizare mai intensa si devenind cunoscute opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul carora se afla potentialii clienti si actionari ai societatilor;

registrul actionarilor este tinut la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta.

Cotatia informativa este afisata in sistemul de tranzactionare al B.V.B. de catre un participant, pentru un instrument financiar, in scopul informarii celorlalti participanti din piata asupra intentiei sale de a incheia o tranzactie prin negociere directa. Procesul de negociere directa poate fi initiat pe baza informatiilor afisate in registrul cotatiilor informative. Operatiile permise pentru gestionarea cotatiilor informative sunt urmatoarele:

-modificare, retragere, suspendare, reluare.

Cotatiile ferme pentru o anumita serie de titluri de stat sunt introduse numai de catre formatorii de piata (market maker) inregistrati pentru seria respectiva si numai in nume si pe contul propriu. Un formator de piata introduce o singura cotatie ferma pentru seria de titluri de stat pentru care s-a inregistrat.

Pretul de vanzare din cadrul unei cotatii trebuie sa fie mai mare decat pretul de cumparare. Este interzisa introducerea unei cotatii sau modificarea unei cotatii existente care conduce la una din urmatoarele situatii:

a) pretul de cumparare este egal sau mai mare decat pretul de vanzare al oricarei alte cotatii existente in piata la momentul introducerii;

b) pretul de vanzare este egal sau mai mic decat pretul de cumparare al oricarei alte cotatii existente in piata la momentul introducerii.

In cazul in care s-a executat integral o parte sau ambele parti ale cotatiei, aceasta este eliminata automat de sistem.


5.5. Fluxul operatiunilor desfasurate la Bursa de valori Bucuresti

Mecanisme bursiere. Bursa este, in principal, o piata virtuala unde se schimba pachete standard la niveluri de pret prestabilite. Standardizarea pachetelor de actiuni si prestabilirea pretului au fost introduse pentru a usura transferurile, astfel ca Bursa este aproape o piata ideala.Tranzactiile se caracterizeaza prin faptul ca persoana care adreseaza ordinul de vanzare sau cumparare isi asuma obligatia ca imediat, sau in perioada de lichidare normala (cateva zile din momentul incheierii tranzactiei), sa puna la dispozitia partenerului titlurile vandute sau suma de bani reprezentand pretul tranzactiei.

Aceste tranzactii se deruleaza pe baza contului deschis de client la SSIF, client care poate cumpara valori mobiliare numai daca plateste integral contravaloarea acestora. Un client care vinde trebuie sa predea valorile mobiliare contractate in cadrul aceluiasi termen, primind contravaloarea integrala a acestora in contul sau.

In situatia in care clientul nu-si respecta obligatiile asumate, brokerul va proceda la lichidarea pozitiei clientului sau, dupa cum urmeaza:

prin vanzarea titlurilor respective la valoarea lor de piata, din momentul in care obligatia scadenta de depunere a fondurilor nu a fost indeplinita;

prin cumpararea titlurilor de pe piata, la cursul curent, in vederea lichidarii pozitiei unui client care nu a predat integral titlurile vandute.

Orice diferenta nefavorabila rezultata din astfel de operatiuni (cand lichidarea pozitiei prin vanzarea titlurilor se realizeaza la un curs mai redus decat cel la care au fost cumparate sau cand cumpararea acestora are loc la un curs mai mare decat cel din momentul angajarii pozitiei) este suportata de client.

Etapele derularii unei tranzactii. Tranzactiile se deruleaza printr-un mecanism care asigura accesul direct si continuu al intermediarilor la informatiile referitoare la pret si la cele furnizate de emitentii valorilor mobiliare si care dau posibilitatea clientilor sa ia decizii referitoare la investitia intr-o anumita valoare mobiliara.

Tranzactia implica doua fluxuri intre cumparator si vanzator:

fluxul de transfer al banilor;

fluxul de transfer al valorilor mobiliare prin transcrierea noului detinator in registrul emitentului.

Orice tranzactie la vedere se deruleaza in trei faze:

tranzactionarea;

compensarea-decontarea;

transferul dreptului de proprietate.

La sfarsitul fiecarei zile de tranzactionare, Bursa transmite fiecarei societati de servicii de investitii financiare in parte care a efectuat tranzactii in ziua respectiva patru rapoarte:

Raportul de Tranzactionare

Raportul de Compensare

Raportul de Decontare

Raportul de Comision.

Rolul BVB in ceea ce priveste compensarea si decontarea tranzactiilor consta in stabilirea corecta a sumelor nete de plata sau de incasat pentru fiecare SSIF, precum si in asigurarea decontarii acestor sume. Transferul banilor de la cumparatori la vanzatori se face prin intermediul Bancii de Decontare. Decontarea are loc la trei zile lucratoare de la incheierea tranzactiilor in BVB si se realizeaza pe baza rapoartelor emise de BVB dupa fiecare sedinta de tranzactionare, confirmate de catre SSIF-ri. Semnarea rapoartelor este foarte importanta deoarece aceasta presupune ca persoaneleiresponsabile din cadrul SSIF confirma faptul ca cele inscrise in rapoarte sunt conforme cu evidentele interne referitoare la tranzactii, ca rezultat al compararii lor.

Aceasta operatiune este necesara deoarece pot aparea erori care, in functie de natura lor, pot fi remediate a doua zi. Aparitia erorilor este un lucru obisnuit in aceasta activitate, important fiind faptul ca ele sa fie descoperite cat mai devreme in decursul celor trei zile, de preferat imediat dupa efectuarea tranzactiei, pentru ca pot fi rezolvate mult mai usor si cu costuri mai reduse.

Conturile de decontare sunt alimentate numai de catre SSIF care au net de platit. Atat pentru SSIF care au net de platit, cat si pentru cele care au net de primit, Bursa va intocmi o balanta de decontare din care sa rezulte sumele (de platit/primit), conturile si numele tuturor bancilor prin care trebuie sa se faca transferul.

Acum intervine rolul bancii centrale, BNR, care are indatorirea de a efectua decontarea propriu-zisa a banilor astfel:

BNR are deschis in acest scop cate un cont pentru fiecare societate bancara de decontare care tine conturile de decontare ale societatilor de servicii de investitii financiare ce opereaza in bursa;

are de asemenea deschis un cont special de decontare al BVB.

Cel tarziu la T+3 (dimineata) BNR va primi ordine de plata de la bancile de decontare ale SSIF care aveau sume de platit (debitoare), in baza carora va efectua transferul din aceste conturi in contul special al BVB.

In baza ordinelor de plata si a Balantei Finale de Decontare intocmite de BVB, BNR va efectua transferul din contul special al BVB in conturile bancilor de decontare ale SSIF creditoare care aveau de primit bani.

La momentul T+3 (dupa-amiaza), BNR confirma Bursei de Valori Bucuresti efectuarea tuturor operatiunilor, daca nu au fost probleme in decontare si daca evidentele bancii corespund Balantei Finale de Decontare a BVB. Numai dupa aceasta operatiune de confirmare, BVB procedeaza la transcrierea noilor actionari in registrele societatii emitente a caror actiuni au fost tranzactionate.

Transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor tranzactionate se realizeaza in acest sistem de decontare neta continua la sfarsitul celei de-a treia zile, dupa ce banii au ajuns in conturile vanzatorilor. Inregistrarea actiunilor la noul cumparator se efectueaza prin miscari intre sectiunile Registrului Bursei de Valori Bucuresti. In registrul Bursei de Valori sunt inregistrate numai valorile mobiliare emise in forma dematerializata sau/si cele emisein forma fizica si imobilizate.

Modificarea datelor inscrise in Registru se face de societatile de servicii de investitii financiare numai pe baza instructiunilor clientilor si in urma decontarii tranzactiilor efectuate. Miscarile intre sectiunile registrului se executa in baza documentelor de transfer inaintate Registrului Bursei de catre SSIF-uri, banci custode pentru fiecare client in parte care a vandut sau a cumparat. In urma efectuarii operatiei, Registrul Bursei va transmite celor indreptatiti (banci custode, SSIF, persoane fizice) o nota privind "Confirmarea de efectuare a modificarii numelui/denumirii". Registrul va furniza situatii societatii emitente cu ocazia:

Adunarii Generale ordinare si/sau extraordinare a actionarilor;

platii dividendelor si a dobanzilor imprumutului obligatar.

Registrul pune la dispozitia SSIF-ului, lunar sau ori de cate ori va fi nevoie, situatia clientilor acestora in vederea inscrierii si confirmarii acelorasi informatii in evidentele societatilor de servicii de investitii financiare.

Derularea si finalizarea tranzactiei se efectueaza deci in intervalul T+3, adica la trei zile lucratoare de la data tranzactiei.

Bursa de Valori Bucuresti tranzactioneaza zilnic de luni pana vineri, orele de tranzactionare sunt:

predeschiderea: 09:45 - 10:00;

tranzactionarea continua: 10:00 - 14:15;

preanchiderea: 14:15 - 14:30

inchiderea: 14:30


5.6. Calculul limitei de tranzactionare

Variatia maxima de pret admisa pentru o sedinta de tranzactionare este stabilita prin Codul BVB.

Pentru a proteja investitorii si a mentine integritatea pietei, B.V.B. stabileste, in functie de tipul de instrument financiar, la nivelul pietelor corespunzatoare, o variatie procentuala maxima a pretului ordinelor de bursa.

Variatia procentuala a pretului este raportata la pretul de referinta al instrumentului financiar. Pretul de referinta al unui instrument financiar este dat de piata principala a acestuia in sedinta de tranzactionare precedenta si este egal cu pretul de inchidere. Valoarea variatiei procentuale maxime admise a pretului unui ordin, deci pretului unei tranzactii bursiere, poate fi diferita in functie de instrumentul financiar, categoria sau piata respectiva. Pentru protejarea impotriva fragmentarii excesive a pretului ordinelor de bursa si asigurarea unui nivel rezonabil al costului asociat imbunatatirii celor mai bune preturi afisate in piata, B.V.B. stabileste pasi de pret pentru toate simbolurile si pietele. Valorile impuse de B.V.B. pentru marimea pasului de pret si numarul maxim de pasi de pret prin care poate trece un ordin la piata, in functie de intervalul de pret, sunt prezentate in anexele Codului BVB, din care prezentam nivelurile pentru piata Regular si piata Deal:

Tab. 5.6.1. Nivelurile pentru piata Regular si piata Deal

Interval de pret

(lei)

Marime pas

(A)

Numar pasi pt protectie de pret (B)

Protectie de pret-lei

(A*B)

Sub 0.0999




















Peste 10.0





In conditii deosebite, care ar provoca o schimbare majora in pretul unui instrument financiar, se poate dispune modificarea sau suspendarea limitei variatiei procentuale maxime a pretului pana la stabilizarea pretului. Depasirea acestor limite este analizata de conducere BVB care poate declara abuz de piata in intelesul Legii nr. 297/2004 a pietei de capital si a reglementarilor CNVM si interveni in consecinta.



Document Info


Accesari: 6006
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )