Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























INFORMATIE OPERATIV cu privire la evolutia social-economica a Republicii Moldova in anul 2006

economie




INFORMATIE OPERATIV cu privire la evolutia social-economica a Republicii Moldova     in anul 20


De la inceputul anului, dezvoltarea economiei nationale a fost periclitata de impactul negativ al unor factori externi si interni asupra anumitor indicatori macroeconomici, inclusiv asupra ratei inflatiei, si unor sectoare economice, cum ar fi comertul exterior, agricultura, industria si transporturile.





Ritmul de crestere a produsului intern brut a incetinit. In anul 2006 Produsul intern brut (PIB) a atins o valoare nominala de 44,1 mild. lei si o rata reala de crestere de 4%, comparativ cu 7,5% in anul 2005.


S-au intensificat procesele inflationiste. In anul 2006 preturile de consum s-au majorat cu 14,1%, aceasta rata inregistrind o crestere cu 4,1 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu anul 2005. Sursa principala a acestei majorari a fost cresterea preturilor la medicamente, combustibil, precum si a tarifelor la gaz.


Leul moldovenesc s-a depreciat fata de dolar si Euro. Cursul de schimb al monedei nationale pe parcursul anului a marcat o depreciere fata de dolarul SUA de 0,6% si fata de Euro - de 11,7% in termeni nominali.


Depozitele in valuta straina cresc semnificativ. Masa monetara M3 la sfirsitul lunii decembrie 2006 a atins 19,6 mild. lei si s-a majorat cu 23,6% comparativ cu aceeasi data a anului 2005. Evolutia masei monetare M3 a fost determinata, in special, de sporirea depozitelor in valuta straina (de 1,5 ori), a depozitelor in moneda nationala (cu 11,8%) si a banilor in circulatie (cu 12,6%).


Soldul negativ al balantei comerciale a depasit 1 mild. dolari SUA. In ianuarie-noiembrie 2006 exporturile s-au micsorat cu 5,4%, iar importurile au crescut cu 16,4%. Prin urmare, soldul negativ al balantei comerciale s-a majorat cu 36,8% in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2005.


Cheltuielile bugetare cresc cu un ritm mai mare decit veniturile. In ianuarie-decembrie 2006 la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma de 17,8 mild. lei, fiind in crestere cu 22,9% fata de ianuarie-decembrie 2005, si au fost efectuate cheltuieli in suma de 18 mild. lei, sau in crestere cu 28,9%. Prin urmare, a fost obtinut un deficit in suma de 128,9 mil. lei.


Esential au crescut investitiile. In anul 2006 activitatea investitionala a consemnat o crestere a fluxului de investitii in capital fix cu 17%, volumul carora a constituit circa mild. lei.


A scazut volumul marfurilor transportate. In ianuarie-decembrie 2006 intreprinderile de transport feroviar, auto si aerian au transportat 14,6 mil. tone de marfuri sau cu 4,4% mai putin fata de perioada similara a anului 2005. Aceasta diminuare a fost determinata, in special, de sistarea exporturilor pe piata Federatiei Ruse.


Relativ s-au imbunatatit indicatorii sociali. Salariul nominal mediu lunar al unui lucrator in economia nationala in ianuarie-decembrie 2006 a fost de 1695 lei si s-a majorat real cu 14% fata de perioada similara a anului 2005. De asemenea, pensia a insumat 442,3 lei la 1 ianuarie 2007 si a crescut real cu 1,1% fata de 1 ianuarie 2006.


Contextul macroeconomic al tarii noastre in anul 2006 nu reflecta o imagine prea optimista. De la inceputul anului, au intervenit o serie de evenimente nefavorabile dezvoltarii economiei nationale, ale caror consecinte se simt si la moment.


Produsul intern brut, conform datelor preliminare, in anul 2006 a insumat 44068,8 mil. lei, majorindu-se fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 4% (in preturi comparabile). Insa, acest ritm de crestere a fost cu 3,5 p.p. mai redus comparativ cu anul 2005, datorita suspendarii exportului productiei vinicole in Rusia, majorarii preturilor la resursele energetice si conditiilor climaterice nefavorabile. In general, anul 2006 se caracterizeaza prin aparitia unor socuri externe cu influenta negativa asupra economiei nationale impactul carora va fi simtit intr-o oarecare masura, si in anul 2007.


Factorii mentionati au influentat, de asemenea, si asupra calitatii cresterii economice: valoarea adaugata bruta (VAB) s-a majorat doar cu 2,6%, aceasta rata de crestere fiind cu 2,6 p.p. mai mica comparativ cu anul 2005. De asemenea, soldul negativ al exportului net s-a majorat esential si a atins 47,7% din PIB.

Evolutia PIB in anii 2005 si 2006

PIB pe categorii de resurse si de utilizari
In preturi curente, mil. lei
Structura, %

In % fata de perioada respectiva a anului precedent

Gradul de influenta, +/-









RESURSE

Valoarea adaugata bruta









din care:

agricultura









industria









servicii









serviciile intermediarilor

financiari indirect masurate









Impozitele nete pe produs si import









PIB









UTILIZARI

Consumul final









Formarea bruta de capital









din care:

formarea bruta de capital fix









variatia stocurilor









Exportul net









Sursa: Biroul National de Statistica


Cu referire la structura PIB pe categorii de resurse, la modificarea acesteia a contribuit evolutia ascendenta a sectorului de servicii, avind o majorare a valorii adaugate brute de 7,7%. Ponderea serviciilor in PIB, comparativ cu anul 2005, s-a majorat cu 2,2 p.p. In mare parte, cresterea obtinuta in acest sector economic a fost conditionata de cresterea puterii de cumparare a populatiei. Contributia serviciilor la cresterea PIB a fost cea mai semnificativa - 4,2%.


In sectorul de servicii, VAB creata in constructii a inregistrat o crestere considerabila - 16,3%, ceea ce a conditionat majorarea PIB cu 0,5%. Aceasta crestere s-a datorat inviorarii activitatii investitionale, determinata atit de cresterea nivelului de trai al populatiei, cit si de necesitatea de modernizare a fondurilor fixe.


VAB creata in comertul cu ridicata si cu amanuntul s-a majorat fata de anul 2005 cu 5,5%, dar aportul acestei activitati la cresterea PIB s-a majorat cu 0,2 p.p. si a constituit 0,6%.


In perioada vizata sectorul de transport si comunicatii a inregistrat o crestere semnificativa - 14,8%. Astfel, aportul acestei activitati la cresterea PIB a constituit 1,8%, fiind la nivelul anului 2005. Aceasta crestere a fost 424h73e asigurata, preponderent, de sectorul comunicatiilor.


In anul 2006 valoarea adaugata bruta creata in agricultura a inregistrat o descrestere de 4,1%, ceea ce a contribuit negativ la cresterea PIB cu 0,6%. Aceasta micsorare a fost conditionata de reducerea volumului productiei vegetale cu 8,5%, datorita conditiilor climaterice nefavorabile.


Un rol aparte in asigurarea cresterii economice durabile ii revine industriei. Insa, momentele dificile de la inceputul anului 2006, printre care mai ales suspendarea exporturilor de productie vinicola in Rusia, a afectat industria prelucratoare, care detine circa 4/5 in sectorul industrial. Ca urmare, valoarea adaugata bruta a acesteia s-a micsorat cu 9,6% comparativ cu anul 2005, iar aportul acesteia la cresterea PIB a fost negativ (-1,3%). In acelasi context, este de mentionat diversificarea slaba a industriei, ca un impediment important in calea dezvoltarii acestui sector economic.


Este ingrijorator faptul ca activitatile de baza (agricultura, industria si constructiile), ce caracterizeaza potentialul de producere a tarii, au inregistrat, in general, diminuare. Valoarea adaugata bruta agregata a acestora s-a diminuat cu 3,4% fata de anul 2005.


Cresterea preturilor la resursele energetice si la alte bunuri importate, precum si a puterii de cumparare a populatiei, a contribuit la majorarea esentiala a importurilor (cu 10,3%) si, prin urmare, a impozitelor nete pe produs si import (cu 10,8%). Important este ca partea majora a acestora (circa 66,5% din volumul total) revine impozitelor asupra marfurilor importate si, astfel, sursa principala de crestere a impozitelor nete a fost majorarea esentiala a importurilor, dar nu a taxelor impuse asupra productiei. Ca rezultat, contributia impozitelor nete pe produs si import la cresterea PIB a fost semnificativa - 1,7%, iar ponderea in PIB a acestora s-a majorat cu 0,8 p.p. comparativ cu anul 2005. Insa, aceasta denota dependenta esentiala a tarii noastre fata de exterior.


Structura PIB pe categorii de utilizari s-a caracterizat prin majorarea cu 3,5 p.p. a ponderii consumului final, conditionata, preponderent, de consumul final al gospodariilor, care s-a majorat cu 7% fata de anul 2005, iar ponderea acestuia in PIB s-a majorat cu 1,6 p.p. (pina la 93,8%). Cresterea continua a consumului final al gospodariilor a fost conditionata, in special, de intrarile valutare din munca rezidentilor si transferurile nerezidentilor Republicii Moldova peste hotare, care in anul 2006 au insumat 1,1 mild. dolari SUA sau 33,5% in raport cu PIB.


Formarea bruta de capital fix a inregistrat o crestere de 17,4% comparativ cu anul 2005. Este important ca acest ritm de crestere a fost superior celui a consumului final. In rezultat, ponderea formarii brute de capital fix in PIB s-a majorat cu 3,3 p.p. De mentionat este ca in structura investitiilor in capital fix cota majora a fost orientata spre procurarea masinilor, utilajului si mijloacelor de transport.


Cererea interna (consumul final si formarea bruta de capital) a fost acoperita atit de sursele interne, cit si de cele externe. Prin urmare, s-a majorat cu 19,8% soldul negativ al exportului net, ceea ce a contribuit la cresterea ponderii acestuia in PIB cu 7 p.p. Ritmul de crestere a exporturilor de bunuri si servicii (2,8%) a fost mult mai mic comparativ cu cel al importurilor (10,3%). Este de mentionat ca diminuarea a exportului bunurilor a fost compensata de cresterea semnificativa a exportului serviciilor. Conform datelor operative, partea majora a importurilor de marfuri - 46,2% - a fost utilizata pentru consumul intermediar, 30,4% - pentru consumul final si 23,4% - pentru formarea bruta de capital fix.



Structura ofertei si cererii agregate in anii 2002-2006, %

PIB creat in anul 2006 a acoperit cererea agregata in proportie cu doar 51,4%, 48,6% revenind importurilor. Concomitent, cererea interna (consumul final si formarea bruta de capital) a depasit oferta interna (PIB) cu 24,2 p.p. (restul fiind acoperit din contul importurilor), fapt ce denota dependenta considerabila a economiei nationale de resursele externe si expune tara la riscuri majore in procesul dezvoltarii durabile.


Reiesind din cele expuse, este evident ca structura PIB continua sa se deterioreze. La partea ce tine de resurse, scade valoarea adaugata bruta creata in ramurile de baza (industria si agricultura) si cresc semnificativ impozitele nete pe produs si import, in mare parte, datorita sporirii continue a importurilor. Acestea din urma sunt favorizate de cresterea puterii de cumparare a populatiei, ca rezultat al remitentelor de peste hotare. Cit priveste structura PIB pe categorii de utilizari, creste consumul final cu ritmuri inalte, de asemenea, preponderent, din cauza remitentelor. Importurile in crestere, care prevaleaza exporturile in valori nesemnificative, au avut o influenta negativa asupra cresterii PIB. Astfel, este de remarcat, inca o data, dependenta mare a tarii noastre fata de exterior.


Evolutia ratei inflatiei in perioada ianuarie-decembrie a anilor 2002-2006, %



Anii

Fata de luna precedenta

Decembrie

fata de decembrie

a anului precedent

Rata inflatiei medie anuala

Rata inflatiei medie lunara

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

















 

















 

















 

















 




















Sursa: Biroul National de Statistica




Preturile la produsele alimentare au inregistrat o crestere de 9,5%, fiind determinate de majorarea preturilor la fructe proaspete - cu 68,3%, zahar - cu 14%, lapte si produse lactate - cu 10,9%, legume - cu 10,8%, peste si produse din peste - cu 8,9% etc.


In lunile iunie-septembrie curent a fost inregistrata diminuarea esentiala a preturilor la legume (cu 51%), iar in iulie-august - la cartofi (cu 48,3%), fiind influentata de majorarea sezoniera a ofertei acestor categorii de produse pe piata interna. Insa, in lunile octombrie-decembrie preturile la legume s-au majorat cu 55%. Prin urmare, acest produs a contribuit la majorarea indicelui preturilor de consum (IPC) general cu 0,4%. In septembrie-decembrie preturile la cartofi, de asemenea, au inregistrat o majorare de 17,7%. Preturile la oua, dupa o reducere pe parcursul primului semestru, s-au majorat in iulie-decembrie de 2 ori. Ca rezultat, contributia la majorarea IPC general a preturilor la produsele alimentare a fost de 4,2%.


Majorarea preturilor la marfurile nealimentare cu 15,7% a fost determinata de cresterea preturilor la medicamente - cu 29,2%, combustibil - cu 28,7%, marfuri de constructie - cu 17,8%, confectii - cu 9,7%, incaltaminte - cu 9,6% etc.


Introducerea de la inceputul anului a cotei TVA de 8% la medicamente, implementarea sistemului de evidenta, precum si cresterea preturilor la medicamentele importate, a contribuit la cresterea preturilor acestora. Aportul acestei categorii de marfuri la cresterea IPC general este de 1%.


Preturile la combustibil s-au majorat in urma cresterii preturilor mondiale la produsele petroliere, avind un aport la cresterea IPC general de 1,3%.


Prin urmare, preturile la marfurile nealimentare au contribuit la cresterea IPC general cu 4,8%.


Preturile la serviciile prestate populatiei au inregistrat cea mai esentiala crestere - de 20,1%, fiind determinata preponderent de majorarea tarifelor la serviciile comunal-locative cu 31,8%. Aceasta crestere s-a datorat, in mare parte, majorarii de 2,1 ori a tarifului la gaz, ca rezultat al ridicarii pretului de cumparare a gazului din Rusia. Prin urmare, aportul preturilor la servicii la cresterea IPC general a fost de 5,1%, din care 4,5% revin serviciilor administrativ reglementate, inclusiv 3,4% - tarifelor la gaz.


Evolutia cursului de schimb al monedei nationale


fata de dolarul SUA si Euro in anul 2006 (Lei/USD, Lei/EUR)

Sursa: Banca Nationala a Moldovei


In anul 2006 a continuat tendinta de majorare a volumului tranzactiilor in Euro ca rezultat al sporirii cererii si ofertei de aceasta valuta pe piata valutara interna.


Structura tranzactiilor pe piata valutara a Republicii Moldova

Alte






Total






e remarca diminuarea ponderii depozitelor in lei - de la 58,2% pina la 50,9%.


Evolutia depozitelor si a ratelor dobinzilor in anii 2001-2006

Rata medie a dobinzii la depozitele atrase in valuta straina in decembrie 2006 a constituit 5,62%, fata de 5,18% in luna decembrie a anului 2005. In general, devieri mari nu se atesta la rata dobinzii la depozitele in valuta straina si, deci, aceasta nu a exercitat nici o influenta asupra cresterii atit de rapide a acestui tip de depozite.


De asemenea, a sporit soldul creditelor in economie cu 37,8% fata de anul 2005, constituind 13767,8 mil. lei. La cresterea volumului de credite in economie a contribuit optimizarea conditiilor de creditare oferite de bancile comerciale, diversificarea tipurilor de credite, necesitatea crescinda in investitii, precum si majorarea volumului de credite de consum. Insa, cresterea cererii pentru creditele de consum are impact nefavorabil, in special, asupra deficitului de cont curent al balantei de plati, dat fiind ca favorizeaza cresterea importurilor.


Evolutia creditelor si a ratelor dobinzilor in anii 2001-2006


Sursa: Banca Nationala a Moldovei


Situatia in structura creditelor reflecta ca ponderea majora revine creditelor in lei - 61,8% (fata de 62,6% la sfirsitul anului 2005). De asemenea, o privire generala a celor doua diagrame denota ca bancile comerciale detin mai multe depozite decit au acordate credite in valuta straina. Astfel, se formeaza un exces de lichiditate, asupra caruia bancile trebuie sa actioneze prin mijloace cit mai eficiente si profitabile.


Concomitent cu majorarea ratelor dobinzii la depozite, au sporit si cele la credite: de la 17,30% in decembrie 2005 la 18,59% in decembrie 2006 in moneda nationala, si pentru cele in valuta straina - de la 10,64% pina la 10,97%, respectiv. Rata reala a dobinzii la creditele in moneda nationala este in scadere, dar ramine pozitiva.


Conform datelor operative, in anul 2006, la bugetul public national au fost acumulate venituri in suma totala de 17849,6 mil. lei, ceea ce constituie o majorare cu 22,9% comparativ cu anul 2005.


Evolutia bugetului public national in ianuarie-decembrie 2005-2006, mil. lei






decembrie

luni

decembrie

luni

decembrie

luni

Bugetul public national

Venituri







Cheltuieli







Inclusiv pentru deservirea datoriei de stat:

- interna

- externa














de 1,5 ori





Deficit excedent





x

x

Bugetul de stat

Venituri pe toate componentele







Cheltuieli pe toate componentele







Deficit excedent





x

x

Bugetele unitatilor administrativ-teritoriale

Venituri pe toate componentele







Cheltuieli pe toate componentele







Deficit excedent





x

x

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Venituri







Cheltuieli







Deficit excedent





x

x

Fondurile asigurarilor obligatorii de asistenta medicala

Venituri







Cheltuieli







Deficit excedent





x

x

Sursa: Ministerul Finantelor


In structura totala a veniturilor, partea majora revine veniturilor bugetului de stat - 61,5%, apoi bugetului asigurarilor sociale de stat, cu 20,7%, bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale - 14,7% si fondurilor asigurarilor obligatorii de asistenta medicala (partea preponderenta a carora constituie transferurile de la bugetul de stat) - 3,1%.


Veniturile bugetului public national pe tipuri de bugete

in ianuarie-decembrie 2005 si 2006 (mil. lei)

Partea preponderenta a veniturilor bugetului public national, si anume 84,6%, revine incasarilor fiscale - 15102,4 mil. lei. Din suma totala a acestora din urma, 43,9% (sau 6628,8 mil. lei) revin impozitelor directe, iar 53,6% (sau 8092,8 mil. lei) - impozitelor indirecte.


Cheltuielile bugetului public national pe tipuri de bugete

in ianuarie-decembrie 2005 si 2006 (mil. lei)

Executarea bugetului public national in ianuarie-decembrie 2006 s-a incheiat cu un deficit in suma totala de 128,9 mil. lei.


Evolutia principalelor agregate

ale balantei de plati in anii 2004-2006, mil. dolari SUA







(provizoriu)

Contul curent




Balanta bunurilor si serviciilor




Balanta comerciala




Erori si omisiuni




* (-) majorare, (+) micsorare

Sursa: Banca Nationala a Moldovei


Pentru prima data in ultimii ani deficitul contului curent a inregistrat o suma de peste 460 mil. dolari SUA, comparativ cu 53,1 mil. dolari si 241,7 mil. dolari in anii 2004 si 2005, respectiv. Acest deficit a fost in totalitate determinat de situatia defavorabila atestata la comertul exterior cu bunuri. In raport cu PIB deficitul contului curent a constituit 13,7%, spre deosebire de 2% si 8,1% in anii 2004 si 2005, respectiv.


Deficitul balantei comerciale a insumat 1591 mil. dolari SUA si a sporit cu 33,5% fata de anul 2005 si de circa 2,1 ori comparativ cu anul 2004. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele inregistrate la venituri si transferuri curente in proportie de 60,2% (in anul 2005 - 77,5% si in anul 2004 - 95,7%). In raport cu PIB deficitul a constituit 47,4%, reflectind o majorare cu 7,5 p.p. fata de 2005 si cu 18,4 p.p. fata de 2004.


Exporturile s-au cifrat la 1061 mil. dolari SUA si s-au diminuat cu 4% comparativ cu anul 2005 si, prin urmare, in raport cu PIB acestea au inregistrat o descrestere cu 5,4 p.p., constituind 31,6%. Aceasta se datoreaza sistarii exporturilor de produse vinicole in Federatia Rusa.


Concomitent, volumul total al importurilor a insumat 2652 mil. dolari SUA, fiind cu 15,5% mai mare fata de anul 2005. Importul in raport cu PIB a constituit 79,0%, aceasta proportie majorindu-se cu 2,2 p.p. Sporirea importurilor a fost determinata de cresterea preturilor externe, in mare parte la gazul natural livrat de Rusia, precum si de sporirea cererii interne. Astfel, importul de resurse energetice (fara energia electrica) a crescut cu 24% fata de anul 2005, precum si ponderea acestuia in volumul total al importurilor - pina la 19,9%, de la 18,5% in anul 2005. Principalii furnizori de energie electrica au fost Romania, Ucraina, Rusia si Belarus.


Soldul balantei serviciilor a inregistrat un deficit in suma de 8,4 mil. dolari SUA, fata de deficitul de 23,2 mil. dolari in anul 2005.


Soldul negativ al balantei bunurilor si serviciilor l-a deteriorat pe cel al contului curent, in pofida majorarii veniturilor cu 18% si transferurilor curente cu 16,2%. Cresterea veniturilor si transferurilor curente a fost determinata preponderent de sporirea veniturilor rezidentilor din munca peste hotare (cu 25,5%) si a transferurilor de peste hotare ale angajatilor (cu 19,3%).


Contul de capital si financiar al balantei de plati a inregistrat in anul 2006 un excedent in valoare de 267,8 mil. dolari SUA, fata de 56,0 mil. dolari in anul 2005. Excedentul a fost determinat de fluxul de investitii directe straine in economia nationala in proportie de 76,3%.


Astfel, o importanta majora in procesul de crestere economica revine investitiilor. In anul 2006 investitiile straine directe atrase in economia nationala (in valoare neta) au insumat circa 204,5 mil. dolari (6,1% in raport cu PIB), majorindu-se comparativ cu anul 2005 cu 2,8%.


Important este ca soldul la alte investitii a fost pozitiv - in suma de 231,4 mil. dolari SUA, fata de deficitul de 1,9 mil. dolari in anul 2005. Situatia pozitiva inregistrata la alte investitii a fost determinata, in general, de excedentele obtinute la imprumuturi in suma de 145,2 mil. dolari.


Investitiile de portofoliu efectuate pe parcursul anului 2006 au fost nesemnificative, fiind determinate de acumularea angajamentelor guvernamentale la deservirea procentuala a euroobligatiunilor.


II. Evolutia sectorului real


Datele pentru anul 2006 cu privire la volumul productiei industriale evidentiaza o descrestere a acestuia (in preturi comparabile) cu 6,9% fata de anul 2005.


Evolutia sectorului industrial pe parcursul anilor 2000-2006,

in % fata de anul precedent (in preturi comparabile)

    Sursa: Biroul National de Statistica


Pe parcursul anilor 2000-2006 evolutia sectorului industrial a fost insotita de cresteri oscilatorii (exceptie - anul 2006), cele mai bune rezultate fiind remarcate in anul 2003.







Evolutia sectorului industrial

Ianuarie-decembrie 2006

Ianuarie-decembrie 2005

in % fata de perioada similara a anului 2004

(in preturi comparabile)

volumul productiei,

mil. lei

(in preturi curente)

in % fata de perioada similara a anului 2005

(in preturi comparabile)

Industrie - total

din care:

extractiva

prelucratoare

energie electrica si termica, gaze si apa






Conform calculelor suplimentare estimative ale productiei intreprinderilor ce prezinta darile de seama anual si

intreprinderilor individuale

*pe cercul de intreprinderi mari cuprinse in cercetare statistica lunara (intreprinderile industriale cu numarul personalului industrial de 20 si mai multe persoane si valoarea productiei industriale peste 1 mil. lei pe an)

Sursa: Biroul National de Statistica


Volumul productiei fabricate de intreprinderile industriale pe toate formele de proprietate in anul 2006 a constituit 22243,2 mil. lei (in preturi curente). Situatia din sectorul industrial este determinata, preponderent, de activitatea intreprinderilor din industria prelucratoare, carora in anul 2006 le-au revenit 88,6% din volumul total de productie (in preturi comparabile) obtinut de intreprinderile mari cu activitati industriale principale. Insa, volumul productiei obtinut de aceasta ramura industriala a atins numai 14672 mil. lei si o diminuare de 8,5%, influentind micsorarea volumului total de productie cu 7,7%.


Plus la aceasta, industria alimentara si a bauturilor, fiind cea mai reprezentativa activitate in cadrul industriei prelucratoare, in anul 2006 a obtinut o productie cu 8,5% mai putin decit in anul 2005. Cauzele care au determinat aceasta situatie sunt foarte bine cunoscute, dar vor fi mentionate mai jos.


Volumul productiei de vinuri a constituit 10% din volumul productiei industriale. O cota majora din vinurile fabricate erau destinate exportului, in special catre Federatia Rusa. Suspendarea exporturilor de productie vinicola in aceasta tara a stopat imbutelierea vinului. Prin urmare, volumul productiei intreprinderilor ce fabrica vin s-a diminuat cu 50,1% fata de anul 2005, fapt ce a influentat negativ cu 9,4% asupra indicelui general de productie in industrie. Din aceleasi motive, s-a diminuat cu 37,3% si volumul productiei intreprinderilor ce fabrica bauturi alcoolice distilate, influenta negativa asupra indicelui general de productie in industrie fiind de 1,6%.


Referitor la productia in expresie naturala, intreprinderile vinicole au produs alcool etilic in volum de 655,5 mii dal (cu 24,2% mai putin decit in anul 2005), divin - 500,3 mii dal (-55,3%), vinuri ce au o concentratie de alcool mai mare de 15% - 1478,5 mii dal (-48,3%), vinuri naturale din struguri - 16663,5 mii dal (-48,2%) etc.


In domeniul industriei alimentare si a bauturilor au fost obtinute progrese la intreprinderile activitatea carora tine de: fabricarea apei minerale si a bauturilor racoritoare (+18,2%), fabricarea zaharului (+15,8%), fabricarea berii (+13,1%), prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor (+9,4%), producerea, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne (+7,4%), fabricarea piinii si a produselor din patiserie (+4,4%) etc. A scazut insa volumul productiei intreprinderilor ce fabrica uleiuri si grasimi - cu 9,1% (motivul fiind diminuarea preturilor pe piata mondiala).


In anul 2006 volumul produselor din tutun a constituit 1,9% din volumul total al productiei industriale, iar micsorarea acestuia cu 22,9% a influentat cu 0,5 p.p. asupra indicelui general de productie in industrie. Cauzele diminuarii sunt existenta stocurilor, precum si problema exportului acestora in Romania si Ucraina, din cauza accizelor si taxelor impuse, produsele fiind necompetitive pe aceste piete.


A sporit volumul productiei fata de anul 2005 la intreprinderile ce fabrica ciment, var si ipsos (cu 32,7%), produse textile (+18,3%), incaltaminte (+1,3%), aprovizioneaza cu aburi si apa calda (+8,5%), produc si distribuie energie electrica (+4,8%) etc. Concomitent, s-a diminuat cu 9,3% productia hirtiei si cartonului, cu 5,6% - productia sticlei si a articolelor din sticla (motivul - diminuarea comenzilor din partea intreprinderilor vinicole), cu 2,7% - productia de masini si echipamente (reducere cauzata de gradul inalt de uzura a fondurilor fixe ale intreprinderilor, deficitul acut de cadre muncitoresti calificate, nivelul scazut al investitiilor) etc.


Productia energiei electrice in anul 2006 in expresie naturala a constituit 1166,8 mil. kWh (volum inferior cu 3,5% fata de anul 2005). Consumul de energie electrica a fost asigurat, in mare parte, din contul importurilor. Concomitent, volumul productiei energiei termice a atins 2637,2 mii Gcal si a fost livrata cu 2,8% mai putin, respectiv.


In pofida faptului ca au fost obtinute progresele mentionate mai sus, acestea nu au putut compensa pierderile (1,6 mild. lei in preturi comparabile) cauzate de diminuarea volumului productiei de vinuri.


Volumul productiei fabricat la intreprinderile mari cu capital public a constituit in anul 2006 doar 10,9% din volumul total de productie. Respectiv, intreprinderilor cu capital privat le-au revenit 41,2%, intreprinderilor mixte cu participarea capitalului strain - 21,7%, cu capital mixt (public si privat) fara participare straina - 18,6%, cu capital strain - 7,6%. De mentionat este ca intreprinderile cu capital strain au majorat volumul productiei fabricate fata de anul 2005 cu 7,7%, iar cele cu capital mixt (public si privat) fara participare straina cu 5,8%.


Productia agricola in toate categoriile de gospodarii in anul 2006 a insumat 13,7 mild. lei in preturi curente, constituind 95,4% (in preturi comparabile) fata de anul 2006


Pe parcursul anilor 2000-2006 sectorul agricol s-a manifestat printr-o evolutie atit pozitiva, cit si negativa, cea mai insemnata scadere a productiei agricole fiind inregistrata in anul 2003.


Evolutia productiei agricole in anii 2000-2006,

in preturi comparabile (in % fata de anul precedent, + / -)

    Sursa: Biroul National de Statistica


fapt ce a influentat negativ cu 6% asupra indicelui general de productie in agricultura


in toate categoriile de gospodarii au fost recoltate 333 mii tone de fructe si pomusoare sau cu 13,7% sub nivelul anului precedent, motivul fiind diminuarea cu 15% a productiei medii la hectar. In anul 2006, suprafata plantata pomicola a constituit 2,5 mii ha, depasind de 1,7 ori nivelul anului 2005. Concomitent, structura plantatiilor, sub aspectul de specie si soi, s-a modificat esential. A crescut ponderea speciilor simburoase (prun, piersic, cires) si culturilor nucifere. De asemenea a sporit esential si volumul de producere a materialului saditor. Pe parcursul anului de raport au fost recoltati circa 3,3 mil. pomi altoiti sau de circa 5 ori mai mult comparativ cu anul 2005.


Volumul global al productiei animale obtinut in anul 2006 s-a majorat cu 4,4%.


Situatia in sectorul zootehnic continua sa fie determinata de situatia in gospodariile populatiei si gospodariile taranesti (de fermier), in care s-a concentrat 94% din efectivul de bovine (inclusiv 97% - vaci), 88% de porcine, 96% de ovine si caprine si se produce cea mai mare parte a productiei animale (productia laptelui - 96%, cresterea vitelor si pasarilor - 86%, productia de oua - 62%).

In intreprinderile agricole in anul 2006 comparativ cu anul 2006 s-a majorat volumul de crestere a vitelor si pasarilor (in masa vie) cu 29%, in special productia de crestere a porcinelor (cu 54%), ca rezultat al majorarii efectivului porcinelor de 1,4 ori si a productivitatii acestora cu 11%. Cresterea productivitatii gainilor ouatoare in gospodariile agricole cu 5%, in conditiile scaderii efectivului cu 4%, a asigurat majorarea volumului productiei oualor numai cu 1%. Volumul productiei de lapte s-a micsorat cu 74%, atit din cauza diminuarii efectivului de vaci cu 3%, cit si scaderii productivitatii acestora cu 4%.


Concomitent cu crearea la sate a infrastructurii de prestare a serviciilor zooveterinare prin intermediul oficiilor locale si intreprinderilor ramurale specializate (in anul 2006 au fost deschise 292 oficii locale pentru selectie si reproductie in zootehnie) si consolidarea terenurilor agricole, precum si datorita subventionarii, pentru prima data, a sectorului zootehnic s-a inceput procesul de infiintare si revitalizare a fermelor zootehnice, de investire in crearea bazei materiale a acestora.


In anul 2006 activitatea investitionala a consemnat o crestere cu 17% (in preturi comparabile) fata de anul 2005 a fluxului de investitii in capital fix, volumul carora a constituit 9580,4 mil. lei.

Evolutia principalilor indicatori ai activitatii investitionale in anii 2001-2006
(in % fata de anul precedent)

Sursa: Biroul National de Statistica


In perioada anilor 2000-2006 evolutia indicilor investitiilor in capital fix a fost caracterizata de cresteri fluctuante, cu exceptia anului 2006, unde se remarca cea mai inalta majorare.


Structura investitiilor in capital fix pe surse de finantare in anii 2005 - 2006



In preturi curente, mil.lei

Structura, %





Investitii in capital fix - total





din care, finantate din contul:

bugetului de stat









bugetelor locale





mijloacelor proprii ale intreprinderilor si populatiei





mijloacelor investitorilor straini





altor surse





Sursa: Biroul National de Statistica


Este de remarcat ca sursele principale de finantare a activitatii investitionale au fost mijloacele proprii ale agentilor economici si populatiei, care in anul 2006 au format 60,2% din totalul investitiilor in capital fix sau o pondere cu 3,8 p.p. mai mica fata de anul 2005. In perioada de referinta a sporit cu 0,4 p.p. fata de anul 2005 ponderea investitiilor in capital fix finantate din contul mijloacelor investitorilor straini. Mijloacele bugetare au constituit doar 9,6% din volumul total al mijloacelor insusite.


Structura specifica a investitiilor in capital fix in anii 2005-2006



In preturi curente, mil.lei

Structura, %





Investitii in capital fix - total





din care:

cladiri de locuit











cladiri (exceptind de locuit) si edificii





utilaje si masini





mijloace de transport





altele





Sursa: Biroul National de Statistica


In structura specifica a investitiilor in capital fix cota majoritara a investitiilor este orientata spre procurarea masinilor, utilajului, mijloacelor de transport (44,2% din volumul total).


Ponderea investitiilor in capital fix la constructia cladirilor de locuit a constituit 21,3% sau cu     6,9 p.p. mai mult fata de anul 2005, iar cea la constructia cladirilor (cu exceptia cladirilor de locuit) si edificiilor s-a micsorat cu 1,9 p.p.


De catre intreprinderile si organizatiile tuturor formelor de proprietate au fost construite 4319 apartamente cu suprafata totala de 534,4 mii m2, ceea ce este cu 24,9% mai mult fata de nivelul inregistrat in anul 2005. Constructia de locuinte s-a realizat, in special, din mijloacele proprii ale agentilor economici ai sectorului nestatal, din care majoritatea o reprezinta populatia, fiind construite de acestia 98% din volumul total al caselor de locuit date in folosinta


Intensificarea activitatii investitionale a fost determinata, in special, din contul capitalului intreprinderilor si organizatiilor din sectorul nestatal al economiei. Acestor agenti economici le revin 66% din volumul total al investitiilor in capital fix insusite si 68% din lucrarile de constructii-montaj efectuate.


Lucrari de constructie-montaj au fost inregistrate in valoare de 4713,6 mil. lei, ceea ce este cu 19,6% mai mult fata de ianuarie-decembrie 2005.


Pe parcursul anului 2006 intreprinderile si organizatiile in antrepriza au efectuat lucrari de constructie-montaj in valoare de mil. lei (in preturi curente), volum major cu 20% fata de anul 2005. Cresterea a fost asigurata din contul agentilor economici cu forma de proprietate privata, fiind executate lucrari in antrepriza in proportie de 84,5% (3161,9 mil. lei) din volumul total al lucrarilor in antrepriza.


In structura lucrarilor executate predomina efectuarea lucrarilor pentru constructii noi, reconstructii si extinderea intreprinderilor in functiune - 2778,8 mil. lei (in crestere cu 26% fata de perioada similara a anului 2005). Volumul reparatiilor capitale a constituit 666,2 mil. lei (in crestere cu 4%) si al reparatiilor curente - 299,9 mil. lei (in crestere cu 11%).


Intreprinderile de transport feroviar, auto si aerian au transportat 14571 mii tone de marfuri in anul 2006, sau cu 4,4% mai putin fata de anul 2005. Aceasta diminuare a fost determinata, in special, de sistarea exporturilor pe piata Federatiei Ruse si interdictiile impuse la trecerea hotarelor Ucrainei si a regiunii transnistrene. Concomitent, distanta medie de transport s-a marit la transportul feroviar cu 28,8 si auto - cu 1,9%, ceea ce a condus la cresterea parcursului marfurilor cu 15,8%, insumind mil. tone-km.


Din volumul total de marfuri transportate, 75% au fost transportate cu mijloacele de transport feroviar, cantitatea carora a constituit mii tone si a reflectat o descrestere de 6,6% in raport cu aceeasi perioada a anului 2005. In statiile de cale ferata au fost incarcate in vagoane 3092 mii tone de marfuri sau cu 17,6% mai mult fata de anul 2005.


Volumul marfurilor transportate cu mijloacele de transport auto ale intreprinderilor auto a constituit 3499,5 mii tone si s-a majorat fata de ianuarie-decembrie 2005 cu 2,3%. Cu autobuze si microbuze au fost transportati mil. pasageri (cu 3,6% mai mult fata de anul 2005), din care 69,6% revin agentilor economici cu forma de proprietate privata.


In perioada de raport, cu transportul fluvial au fost transportate mii tone marfuri sau cu 26,6% mai mult fata de perioada similara a anului 2005. Numarul pasagerilor ce au fost transportati pe riul Nistru a fost de 102,7 mii persoane, micsorindu-se cu 23,8%, respectiv.


Cu transportul aerian au fost transportate 0,86 mii tone de marfuri (cu 26,5% mai mult fata de ianuarie-decembrie 2005). Numarul persoanelor care au apelat la transportul aerian pe parcursul anului 2006 a constituit 396,6 mii pasageri, fiind in crestere cu 9,6% fata de ianuarie-decembrie 2005.


Convorbirile telefonice interurbane (prin reteaua de telefonie fixa) au crescut cu 7,2%, iar cele internationale - cu 8%. In reteaua publica, posturile telefonice principale la 31 decembrie 2006 au depasit un milion de unitati si au sporit cu 8,7% fata de situatia similara a anului 2005. Din acestea, in reteaua urbana - 556,1 mii unitati si in reteaua rurala - 438 mii unitati, care fata de decembrie 2005 s-au majorat cu 3,9% si, respectiv, cu 15,6%. La domiciliu posturile telefonice principale in reteaua publica au constituit 902,9 mii unitati (cu 8,9% mai mult decit la sfirsitul anului 2005), marind densitatea telefonica pina la 25,2 unitati la 100 locuitori.


Volumul de vinzari cu amanuntul in ianuarie-decembrie 2006 a fost in ascensiune. Populatiei i-au fost comercializate marfuri de consum in valoare de 23360,8 mil. lei sau cu 6,9% mai mult comparativ cu ianuarie-decembrie 2005. Volumul de vinzari cu amanuntul comercializate in reteaua organizata de comert a crescut, in preturi comparabile, cu 9,9% fata de aceeasi perioada a anului 2005, insumind 13601,3 mil. lei.


O crestere considerabila in vinzari (69% din volumul total de vinzari in reteaua organizata de comert) au fost efectuate de intreprinderile din sectorul privat, ce au comercializat marfuri de consum in valoare de 9362,5 mil. lei (cu 9,9% mai mult fata de perioada similara a anului 2005). Volumul vinzarilor la organizatiile cu forma de proprietate mixta (cu participarea capitalului strain) si straina au crescut cu 14,7%, publica - cu 22,1%. Insa, in acelasi timp, se observa o descrestere in vinzarile cu amanuntul la unitatile comerciale cu forma de proprietate mixta (publica si privata) - cu 14,3%.


Potrivit situatiei din 1 ianuarie 2007, stocurile de marfuri in sectorul organizat de comert au constituit 2632,1 mil. lei, un volum mai mare cu 14,2% fata de cel inregistrat la aceeasi data din anul 2006.


Din activitatea de servicii cu plata prestate populatiei in ianuarie-decembrie 2006 a rezultat o cifra de afaceri in suma de 9567 mil. lei sau cu 1,6% mai mare, in termeni reali, fata de ianuarie-decembrie 2005. Unitatile oficial inregistrate au prestat populatiei servicii cu plata in valoare de 7994,8 mil. lei, in crestere cu 4,7% (in preturi comparabile) comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005.


Cota majora in valoarea totala a serviciilor prestate populatiei de unitatile oficial inregistrate o detine sectorul public (44,7%), urmata de sectorul privat (28,6%) si mixt (cu participarea capitalului strain si straina) - 21%.


Cresteri ale volumului de servicii au obtinut agentii economici din toate sectoarele: privat (+14,1%), mixt (cu participarea capitalului strain si straina) - (+3,6%), mixt (public + privat) - (+1,3%) si public (+0,3%). Un factor important care a condus la cresterea volumului serviciilor prestate populatiei a fost majorarea esentiala a preturilor acestora.


Populatiei i-au fost prestate servicii preponderent in domeniile: posta si telecomunicatii, transporturi de pasageri, servicii comunale, invatamint, sanatate si asistenta sociala.


III. Comertul exterior


In ianuarie-noiembrie 2006 comertului exterior** a urmarit aceleasi tendinte de la inceputul anului. Stoparea exportului marfurilor traditionale pe piata externa, precum si cresterea preturilor mondiale la importurile de baza au determinat o manifestare nefavorabila a comertului exterior. In 11 luni ale anului 2006 exporturile au totalizat 931,9 mil. dolari SUA, volum inferior celui realizat in perioada corespunzatoare din 2005 cu 52,8 mil. dolari, iar importurile au evoluat la 2366 mil. dolari, volum superior celui inregistrat in perioada corespunzatoare din anul 2005 cu 333,2 mil. dolari. Decalajul considerabil in evolutia exporturilor si importurilor a determinat acumularea in ianuarie-noiembrie 2006 a unui deficit al balantei comerciale in suma de 1434,1 mil. dolari, cu 386 mil. dolari mai mare fata de cel inregistrat in perioada similara din anul 2005.


Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi in ianuarie-noiembrie 2006 a inregistrat o descrestere semnificativa - pina la 39,4%, fata de 48,4% inregistrat in ianuarie-noiembrie 2005.


Dinamica schimburilor comerciale



Ianuarie-noiembrie 2005

Ianuarie-noiembrie 2006

mil. dolari SUA

structura, %

in % fata de ianuarie-noiembrie 2004

mil. dolari SUA

structura, %

in % fata de ianuarie-noiembrie 2005

Export - total







inclusiv in:







tarile CSI







tarile Uniunii Europene







tarile Europei Centrale si de Est







alte tari







Import - total







inclusiv din:







tarile CSI







tarile Uniunii Europene







tarile Europei Centrale si de Est







alte tari







Deficitul balantei comerciale


x

de 1,5 ori


X


Gradul de acoperire a importului prin export




x


- 7,9 p. p.




x


- 9 p. p.

Sursa: Biroul National de Statistica


Evolutia lunara a exportului si importului in ianuarie-noiembrie 2006, mil. dolari SUA

Sursa: Biroul National de Statistica


In ianuarie-noiembrie 2006 exporturile de marfuri au insumat 931,9 mil. dolari, fiind in descrestere cu 5,4% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005. Aceasta descrestere s-a inregistrat, in special, ca rezultat al barierelor impuse la importul marfurilor din Moldova pe pietele traditionale de export. In special, restrictiile impuse la importul moldovenesc de catre Federatia Rusa, au condus la micsorarea exportului productiei vinicole cu 126,4 mil. dolari, iar stoparea reexportului de piei brute si piei tabacite din Ucraina spre Italia au redus volumul exportului cu 44,7 mil. dolari. In acest context, au fost reduse si exporturile altor produse agroalimentare, insa au fost inregistrate majorari ale exportului productiei usoare, de mobila, industriei sticlei, constructoare de masini si prelucrare a metalului. Aceste actiuni au avut ca rezultat diminuarea ponderii produselor agroalimentare in total export pina la 44,9%, ceea ce reprezinta cu 14,1 p.p. mai putin comparativ cu perioada similara a anului 2005. Pentru remedierea situatiei create, in perioada de referinta exportatorii moldoveni au continuat cercetarea si exploatarea noilor piete de desfacere, insa gama nediversificata si competitivitatea scazuta a productiei autohtone pe piata mondiala nu permit acoperirea pierderilor la export si creeaza dificultati la penetrarea de noi piete de desfacere.


In volumul total al exportului Republicii Moldova predomina exporturile catre tarile CSI, care s-au diminuat cu 23,5% si au constituit 381,9 mil. dolari SUA. Cea mai mare pondere in aceasta grupa de tari o detine Rusia - cu 18,1% in volumul total al exportului, insa, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2005, livrarile catre aceasta tara s-au redus cu 47,3% si, respectiv, ponderea acestora s-a diminuat cu 14,4 p.p. Este de mentionat ca, in comparatie cu ianuarie-noiembrie 2005, s-au majorat exporturile catre Ucraina (+27,1%), Belarus (+7,6%) si Kazahstan (+33,2%).


Catre tarile Uniunii Europene exporturile de marfuri in ianuarie-noiembrie 2006 s-au majorat cu 11,2% in comparatie cu perioada respectiva a anului 2005 si au insumat 319,7 mil. dolari SUA. Majorari considerabile ale exporturilor de marfuri au fost marcate catre Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (de 2,7 ori) si Franta (de 1,5 ori). Cota majoritara revine livrarilor catre Italia - 11,2% in volumul total al exporturilor, dar este in descrestere cu 1,1 p.p. Volumul acestui export a insumat 104,5 mil. dolari sau cu 13,8% mai putin fata de aceeasi perioada a anului 2005.


Livrarile catre tarile Europei Centrale si de Est au crescut cu 39,2% si au atins suma de 152,3 mil. dolari, reprezentind 16,3% in volumul total al exporturilor. Cota majoritara (14,5%) din volumul total al exporturilor revine livrarilor catre Romania, in crestere cu 4,2 p.p., valoarea exportului fiind de 135,3 mil. dolari sau cu 33,8% mai mult in raport cu ianuarie-noiembrie 2005.


Livrarile catre alte tari au cea mai mica pondere (8,4%) in total export, constituind 78 mil. dolari in perioada de referinta, dintre acestea se remarca exporturile catre SUA (14,8 mil. dolari) si Turcia (26,2 mil. dolari).


Evolutia exporturilor de marfuri in ianuarie-noiembrie 2005-2006

volumul carora a depasit 20 mil. dolari SUA

Sursa: Biroul National de Statistica


Unii din factorii care au condus la diminuarea fluxurilor comerciale spre exterior au fost, in special, lipsa contractelor de lunga durata la exportul marfurilor si dependenta sporita fata de regimul comercial al tarilor importatoare. Intre timp, acesti factori au condus la crearea unei situatii in care nu exista o gama diversificata si competitiva de produse exportate, precum si dependenta livrarilor de un numar de piete reduse. Ca rezultat, avem trei grupe de marfuri cu ponderea cea mai mare in export total, dintre care doar materialele textile si articolele din acestea se caracterizeaza printr-o evolutie pozitiva, in timp ce produsele alimentare, bauturi si tutun si produsele vegetale au o tendinta total inversa, cauzele acestei evolutii fiind dezvoltarea insuficienta a acestor ramuri.


La general, cea mai mare parte a importurilor de marfuri se efectueaza din tarile membre ale CSI. In ianuarie-noiembrie 2006 aceste importuri au insumat 892 mil. dolari sau 37,7% din volumul total al importurilor, fiind cu 10,5% mai mult decit in ianuarie-noiembrie 2005. Furnizorii principali au fost Rusia si Ucraina, importul de bunuri din aceste tari fiind in valoare de 361,6 mil. dolari (majorindu-se de 1,5 ori) si 454,5 mil. dolari (+4,7%), respectiv.

Analizind structura importurilor se constata ca produsele minerale au tendinta de crestere a ponderii lor in total import pe cind restul grupelor de marfuri, la general, au diminuat din ponderea lor in total import, insa ritmurile de crestere a acestor grupe de marfuri ramin a fi pozitive. Astfel pe linga cresterea importurilor de produsele minerale majorari importante sau inregistrat la importul metalelor comune si articolelor din acestea, materialelor plastice, cauciucului si articolelor din acestea, mijloacelor si materialelor de transport, articolelor din piatra, ciment, ceramica, lemnului si articolelor din lemn, acestea fiind destinate in special capitalizarii economiei. Majorarea consumului sustinut de remitentile din afara au contribuit la majorarea importurilor produselor alimentare, bauturilor si tutunului, materialelor textile si articolelor din acestea, produselor farmaceutice, etc. destinate preponderent consumului individual.


Evolutia importurilor de marfuri in ianuarie-noiembrie 2005-2006

volumul carora a depasit 120 mil. dolari SUA

Comparativ cu ianuarie-noiembrie 2005, volumul importat de masini si aparate, echipamente electrice s-a majorat cu 17,9%, insumind 330,1 mil. dolari SUA, cu o pondere de 14% in volumul total al importurilor. Masinile si aparatele, echipamentele electrice in ianuarie-noiembrie curent au fost importate, in mare parte, din tarile Uniunii Europene - in suma de 157,4 mil. dolari.

Volumul produselor chimice importate in ianuarie-noiembrie 2006 a constituit 199,1 mil. dolari, fiind in crestere comparativ cu perioada similara a anului 2005 cu 2,6%. In structura importurilor produsele chimice detin o pondere de 8,4% sau cu 1,1 p.p. mai putin.


Materialele textile si articole din acestea in ianuarie-noiembrie 2006 au fost importate in suma de 188,8 mil. dolari, cu 15,8% mai mult in comparatie cu ianuarie-noiembrie 2005, iar ponderea acestei grupe de marfuri in total importuri a constituit 8%.


Volumul importurilor de metale comune si articole din acestea a crescut in perioada de referinta cu 33,5%, insumind astfel 195,2 mil. dolari, cu o pondere de 8,2% in total importuri si o crestere de 1 p.p.


Importurile de produse alimentare, bauturi si tutun in perioada de analiza au constituit 157,4 mil. dolari, fiind in crestere cu 21,4% in comparatie cu aceeasi perioada a anului 2005. Ponderea acestei grupe de marfuri in total exporturi a fost de 6,7% sau cu 0,3 p.p. mai mult. In aceasta grupa de marfuri trebuie de remarcat importul tutunului si inlocuitorilor de tutun prelucrati, care s-a marit in perioada de referinta cu 20% si a constituit 41,2 mil. dolari.


Ponderea materialelor plastice, cauciucului si articolelor din acestea in total import a fost de 6,4% in perioada de analiza. Volumul importului acestor produse a crescut cu 19,2% in comparatie cu perioada similara a anului 2005 si a constituit 152,1 mil. dolari. Cele mai mari importuri ale acestor produse au fost facute din tarile Uniunii Europene - 55,7 mil. dolari.


Volumul importului de mijloace si materiale de transport in ianuarie-noiembrie 2006 a constituit 120,3 mil. dolari, fiind in crestere cu 13,4% in comparatie cu ianuarie-noiembrie 2005. Ponderea acestei grupe de marfuri in total import a fost de 5,1%. Aici se remarca importul de vehicule terestre, parti si accesorii ale acestora, care constituie 117,3 mil. dolari.


Structura importurilor, in ianuarie-noiembrie 2006, altor grupe de marfuri prezinta ponderi ridicate la produse vegetale - 2,7% (64,5 mil. dolari), articole din piatra, ipsos, ciment, ceramica, sticla si din materiale similare - 3% (71,7 mil. dolari), pasta de lemn, hirtie, carton si articole din acestea - 2,8% (67,1 mil. dolari), animale vii si produse animale - 2% (47,2 mil. dolari), lemn si articole din lemn - 2% (46,7 mil. dolari).


IV. Sfera sociala


Salariul mediu lunar al unui salariat din economia nationala in ianuarie-decembrie 2006 a constituit 1695 lei si s-a majorat cu 29% fata de perioada similara a anului 2005. Salariul real a crescut cu 14%.


In luna decembrie 2006 salariul mediu a fost de 2191 lei (cu 25% mai mult fata de decembrie 2005). In sectorul bugetar salariul mediu a constituit 1664 lei, dar in sectorul real - 2474 lei. Sub nivelul salariului mediu pe economia nationala este salariul in domeniul invatamintului - 1244 lei, alte activitati de servicii colective, sociale si personale - 1606 lei, sanatatii si asistentei sociale - 1634 lei, agriculturii, economiei vinatului si silviculturii - 1743 lei, hoteluri si restaurante -1851 lei, comertului cu ridicata si cu amanuntul - 1917 lei.


Marimea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2007 a constituit 442,3 lei, fiind in crestere fata de 1 ianuarie 2006 cu 15,4%, iar valoarea reala a pensiei s-a majorat cu 1,1%.


- datele statistice se prezinta cu o luna mai tirziu



Directia analiza si prognoze macroeconomice, 09.02.2007










Document Info


Accesari: 1837
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )