Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































LUCRARE DE DIZERTATIE - Bugetul municipiului Resita Constituire si alocare pe destinatii

economie




UNIVERSITATEA DE VEST TIMIsOARA

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE













LUCRARE DE DIZERTATIE






Timisoara

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIsOARA

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE









LUCRARE DE DIZERTATIE

Bugetul municipiului Resita

Constituire si alocare pe destinatii


Timisoara

CUPRINS


CAPITOLUL I Bugetele locale - componenta de baza a sistemului bugetar .......... ..... ...... ............


1.1. Unele conceptii privind autonomia locala si descentralizarea financiara .......... ..... ...... ............


1.1.2. Definirea si caracterizarea descentralizarii financiare .......... ..... ...... ............................


1.2. Locul bugetelor locale īn cadrul sistemului bugetar din Romānia .......... ..... ...... ......................


1.2.2. Procesul bugetar la nivel local īn Romānia contemporana .......... ..... ...... .....................


1.2.3. Analiza participarii bugetelor locale la finantarea necesitatilor publice īn Romānia ............




CAPITOLUL II Constituirea fondurilor financiare ale colectivitatilor locale si alocarea pe destinatii a bugetelor locale īn Romānia contemporana ............................


2.1. Consideratii generale privind veniturile bugetelor locale .......... ..... ...... .......... ..... ...... .....


2.2. Venituri bugetare constituite la nivel local .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........................


2.2.1. Venituri curente .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........................


2.2.1.1. Venituri fiscale .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .............


2.2.1.2. Venituri nefiscale .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........


2.2.2. Venituri din capital .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................


2.3. Venituri ale bugetelor locale provenite de la nivel central .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...


2.3.1. Cote si sume defacate din unele venituri ale bugetului de stat .......... ..... ...... ...............


2.4. Īmprumuturile angajate de colectivitatile locale .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...................


2.5. Definirea conceptului de cheltuiala publica .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................


2.6. Clasificarea cheltuielior publice dupa criteriul economic .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....


2.7 Clasificarea cheltuielilor publice dupa criteriul functional .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....


2.7.1. Cheltuielile cu servicii publice generale .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..................


2.7.2 Cheltuieli social - culturale .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........


2.7.3. Cheltuieli privind actiunile economice .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................


2.7.4. Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape .......... ..... ...... ...........




CAPITOLUL III Analiza constituiri si utilizarii bugetului local al municipiului Resita ..........................


3.1. Prezentarea municipiului Resita .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ............


3.2. Analiza veniturilor bugetului local al municipiului Resita īn perioada 2003-2007 ............................


3.2.1. Analiza evolutiei si structurii veniturilor totale mobilizate la bugetul local ..........................


3.2.2. Analiza evolutiei si structurii veniturilor fiscale mobilizate la bugetul local ........................


3.2.3. Analiza evolutiei veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul local .......... ..... ...... .........


3.2.4. Analiza evolutiei prelevarilor din bugetul de stat .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....


3.3. Analiza cheltuielilor bugetului local al municipiului Resita īn perioada 2003-2007 .........................


3.3.1. Analiza evolutiei si structurii cheltuielilor totale ale bugetului local al municipiului Resita


3.3.2. Analiza evolutiei cheltuielilor cu servicii publice generale.......... ..... ...... .....................


3.3.3. Analiza evolutiei cheltuielilor socio-culturale .......... ..... ...... .......... ..... ...... .........


3.3.4. Analiza evolutiei cheltuielilor pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape .........


3.3.5. Analiza evolutiei cheltuielilor privind actiunile economice .......... ..... ...... ...................


3.3.6. Analiza evolutiei transferurilor catre alte bugete .......... ..... ...... .......... ..... ...... .....


3.4. Analiza evolutiei soldului bugetului municipiului Resita īn perioada 2003-2007 ............................


Consideratii finale .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........


Bibliografie .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....................


CAPITOLUL I


Bugetele locale - componenta de bazĂ a sistemului bugetar




Realizarea arhitecturii politice si administrative a unui stat compus dintr-o multitudine de comunitati locale, conduce inevitabil la probleme legate de separarea puterilor īntre diferitele structuri administrative si alocarea responsabilitatilor īntre diverse nivele de guvernare. Astfel, īntrucāt administratia locala īn statele democratice este fondata pe autonomie locala si descentralizare financiara, problematica administrarii si finantarii comunitatilor locale se impune ca una de o deosebita importanta.


Definirea si caracteristicile autonomiei locale




[3], fara a exclude posibilitatea de a recurge la adunari cetatenesti, referendum sau orice alta forma de participare directa a cetatenilor.



sisteme de autonomie completa, care se refera la libertatea deplina a comunitatilor locale īn administrarea activitatilor, fara nici un control din partea autoritatilor centrale;

sisteme de autonomie limitata, unde comunitatile locale rezolva principalele probleme care sunt supuse unui control din partea autoritati centrale;

tutela, comunitatile locale īntreprind doar actiuni de mica importanta, iar problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatea centrala.

[6] i-a fost acordata o autonomie crescuta administratiei publice locale. Legea a acordat o serie de drepturi administratiei publice locale, cum ar fi:







[13], iar ordonatorii secundari sunt sefii institutiilor subordonate ordonatorilor principali.




īn perioada 2002-2007




Respectarea principiilor autonomiei locale ar presupune descentralizarea serviciilor publice, eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale, legalitatea si consultarea cetatenilor īn solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Toate acestea sunt prevazute si īn Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 la art. 1, alin. 1, conform caruia unitatile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin īn conditiile legii. Aceste resurse financiare ar trebui sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor administratiei publice locale.






Datorita implicarii tot mai accentuate a autoritatilor publice īn viata economico-sociala, cheltuielile publice sunt caracterizate printr-un volum ridicat, ritm accelerat de crestere si importante modificari structurale. Factorii care influenteaza aceasta evolutie a cheltuielilor publice sunt:

2.6. Clasificarea cheltuielior publice dupa criteriul economic


2.7 Clasificarea cheltuielilor publice dupa criteriul functional


2.7.1. Cheltuielile cu servicii publice generale


2.7.3. Cheltuieli privind actiunile economice


2.7.4. Cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape


2.8. Evolutia structurala a cheltuielilor publice ale comunitatilor locale īn Romānia īn perioada 2002-2006


Este de precizat ca municipiul Resita beneficiaza si de resurse naturale regenerabile, cum ar fi:

Clasificatia bugetara ce se utilizeaza pentru ordonarea veniturilor bugetelor locale este urmatoarea:


I. VENITURI CURENTE

Tabel 3.1. Evolutia veniturilor bugetului municipiului Resita īn perioada 2003-2007

- RON-

Nr. crt.

Specificatie






I

Venituri curente






I.A.

Venituri fiscale






I.A.1.

Impozite directe






I.A.2.

Impozite indirecte






I.B.

Venituri nefiscale






II

Venituri din capital






III

Venituri cu destinatie speciala






IV

Prelevari de la bugetul de stat






V

Subventii






VI

Donatii si sponsorizari






VII

Īncasari din rambursarea

īmprumuturilor acordate






VIII

Īmprumuturi







Venituri totale







Deflatorul PIB







Venituri totale actualizate

(īn preturile anului 2007)







Dup cum se poate observa si din reprezentarea grafica de mai jos, desi veniturile totale nominale au īnregistrat o crestere continua pe parcursul perioadei analizate (de 1,97 ori), veniturile totale reale sunt īn scadere, de la valoarea de 71.472.982,2 RON, īn anul 2003, la 56.184.158,0 RON, īn anul 2006. Dupa aceasta scadere cu 21,39%, veniturile totale reale īnregistreaza o usoara crestere, la 62.051.958 RON, īn anul 2007 (cu 10,44% fata de anul 2006).


Figura 3.1. Evolutia veniturilor nominale si reale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007



Īn ceea ce priveste structura veniturilor bugetului municipiului Resita, aceasta este dominata de prelevarile de la bugetul de stat, dupa cum se poate observa si din tabelul de mai jos:


Tabel nr. 3.2. Evolutia structurii veniturilor bugetului municipiului Resita 2003-2007


Nr. crt.

Specificatie






I

Venituri curente






I.A.

Venituri fiscale






I.A.1.

Impozite directe






I.A.2.

Impozite indirecte






I.B.

Venituri nefiscale






II

Venituri din capital






III

Venituri cu destinatie speciala






IV

Prelevari de la bugetul de stat






V

Subventii






VI

Donatii si sponsorizari






VII

Īncasari din rambursarea

īmprumuturilor acordate






VIII

Īmprumuturi







Venituri totale īn expresie nominala







Īn fiecare an al perioadei supusa analizei, īn proportie de peste 90%, resursele financiare ale bugetului municipiului Resita provin din prelevari de la bugetul de stat si din venituri curente.

Prelevarile de la bugetul de stat se mentin īn fiecare an la valori de peste 70%, asigurānd īn jur de trei patrimi din totalul veniturilor bugetare.

Veniturile curente asigura peste 20% din fondurile colectate la bugetul local. Este de precizat si faptul ca importanta relativa a veniturilor curente este īn crestere, acestea reprezentānd 20,28% din totalul veniturilor bugetului local īn anul 2003, pentru a ajunge la o pondere de 25,95%, īn anul 2007.

Ponderea mai scazuta īn totalul veniturilor bugetului local a veniturilor curente fata de cea a prelevarilor de la bugetul de stat exprima īn mod elocvent dependenta financiara a autoritatilor publice locale resitene de autoritatile publice de la nivel central. Este de remarcat faptul ca ponderea prelevarilor de la bugetul de stat este peste trei ori mai mare decāt a veniturilor curente!

Īn cadrul veniturilor curente, cele mai importante sunt veniturile fiscale, a caror contributie la asigurarea resurselor financiare ale bugetului local creste de la 14,22%, īn anul 2003, la 17,96%, īn anul 2007. Veniturile nefiscalesunt de asemenea īn crestere, de la o pondere īn totalul veniturilor bugetului local de 6,06%, īn anul 2003, la o pondere de 7,99%, īn anul 2007.

Veniturile din capital au o pondere neīnsemnata īn cadrul veniturilor totale si o evolutie oscilanta, de la 0,30%, īn anul 2003, la 0,58%, īn anul 2007. Valoarea minima a ponderii acestor venituri īn total s-a īnregistrat īn anul 2005 (0,28%), iar cea maxima, īn anul 2006 (0,70%).

Greutatea specifica a veniturilor cu destinatie speciala, este de asemenea, īntr-o continua scadere, pe parcursul perioadei supuse analizei, de la 1,35%, īn anul 2003, la 0,03%, īn anul 2007.

Subventiile de la bugetul de stat au avut o pondere semnificativa, de 5,98%, doar īn anul 2003, cānd s-au primit 18. 865.596 mii lei pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap. Īn anii urmatori, nivelul subventiilor primite de la bugetul de stat a fost unul extrem de scazul, ponderea acestora īn totalul veniturilor bugetului local fiind una nesemnificativa, de sub 1%.

De mentionat este si faptul ca, īn anul 2005, īmprumuturile au reprezentat 1,27% din totalul veniturilor bugetului local. Īmprumutul angajat a avut o valoare de 5.525.000 mii lei, iar destinatia sa a fost de a completa finantarea publica pentru proiectul ISPA "Alimentarea cu apa, canalizare si epurare ape uzate" ce este īn curs de implemntare si īn prezent.


3.2.2. Analiza evolutiei si structurii veniturilor fiscale mobilizate la bugetul local


Veniturile fiscale colectate la nivelul unui buget local se pot clasifica īn:

La fel ca si la nivel central, impozitele si taxele directe reprezinta partea cea mai importanta a veniturilor fiscale, ca parte constitutiva a veniturilor bugetare. Impozitele directe trebuie sa depaseasca impozitele indirecte īn volum, semn al unei directionari normale a fiscalitatii si al asezarii sale īn coordonatele firesti ale unei economii dinamice si ale unei descentralizari administrative si financiare reale.

Structura veniturilor fiscale pecepute de la persoanele fizice si juridice la nivelul municipiului Resita este prezentata sintetic īn tabelul urmator:


Tabel nr. 3.3. Evolutia veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007 [RON]

Nr. crt.

Specificatie







Iimpozite directe







Impozite indirecte







Total venituri fiscale







Deflatorul PIB







Iimpozite directe

- val. actualizata 2007







Impozite indirecte

- val. actualizata 2007







Total venituri fiscale

- val. actualizata 2007







Desi luīnd īn considerare doar valorile nominale ale veniturilor fiscale, putem afirma ca acestea au īnregistrat o crestere continua īn perioada de analiza, evolutia valorii reale a acestora a fost una oscilanta., dupa cum se poate observa si din figura urmatoare.

Figura nr. 3.2. Evolutia veniturilor fiscale ale bugetului municipiului Resita 2003-2007


Figura nr. 3.4. Evolutia structurii impozitelor directe



Cel mai important impozit direct local se dovedeste a fi si īn cazul municipiului Resita impozitul pe cladiri. Ponderea acestuia īn totalul īncasarilor din impozite indirecte depaseste īn fiecare an al perioadei supuse analizei 70%. De mentionat este si faptul ca, īn anul 2003, impozitul pe cladiri īncasat de la persoane fizice a devansat īncasarile din impozit pe cladiri de la persoanele juridice de 1,17 ori. Īn anul urmator, 2004, īncasarile de la persoanele fizice si cele de la persoanele juridice au fost aproximativ egale. In anii urmatori, persoanele juridice au platit impozit pe cladiri īntr-o proportie tot mai mare fata de persoanele fizice, ajungāndu-se ca, īn anul 2007, īncasarile din impozitul pe cladiri de la persoanele fizice sa reprezinte doar 57% din īncasarile din impozitul pe cladiri de la persoanele juridice.

Celelalte impozite directe au evolutii oscilante pe parcursul perioadei supuse analizei.

Impozitul pe teren reprezinta 8,54% din totalul impozitelor directe īncasate la bugetul municipiului Resita īn anul 2003. Dupa o usoara crestere, urmata de o scadere, atinge un maxim de 13,76% īn anul 2006, pentru a īnregistra un mic recul īn anul 2007, ajungānd la o greutate specifica de 13,20%. De mentionat este faptul ca persoanele juridice sunt principaluli contribuabili īn cazul impozitului pe teren, īncasarile provenind de la acestea devansānd de celputin doua ori īncasarile de la persoanele fizice, īn fiecare an al perioadei de analiza.

Taxa pe teren are ponderi semnificative īn totalul impozitelor directe doar īn anii 2003 (4,42%), 2005 (5,13%) si 2007 (7,05%).

Taxa asupra mijloacelor de transport īnregistraza ponderi de peste 10% pe parcursul perioadei de analiza, cu exceptia ultimului an, īn care se ajunge la o pondere de 8,22%. Desi īn primii trei ani ai periodei de analiza principalii contribuabili pentru taxa asupra mijloacelor de transport sunt persoanele juridice, īn ultimii doi ani, 2006 si 2007, tendinta de inverseaza, majoritatea īncasarilor din aceasta taxa provenind de la persoanele fizice.

Alte īncasari din impozite directe au o greutate specifica redusa, situata sub nivelul de 5%.

Īncasarile din impozite indirecte la bugetul municipiului Resita au evoluat īn perioada de analiza īn urmatoarea structura:


Tabelul nr. 3.5. Evolutia structurii impozitelor indirecte


Nr. crt.

Specificatie







Impozit pe spectacole







Taxe de timbru







Taxe si tarife pentru eliberarea de licente

si autorizatii de functionare







Alte īncasari din impozite indirecte







Total







Figura 3.5. Evolutia structurii impozitelor indirecte


Īn cadrul impozitelor indirecte, taxele de timbru ocupa locul cel mai important. Evolutia ponderii acestora īn totalul īncasarilor din impozite indirecte a crescut de la 65,37% īn anul 2003, la 88,74% īn anul 2005, pentru a scadea la 80,07% īn anul 2007.

Taxele si tarifele pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare au de asemenea o evolutie oscilanta, greutatea specifica a acestora scazānd de la 19,72%, īn anul 2003, la 5,77%, īn anul 2005, pentru a creste apot la nivelul de 16,51%, īn anul 2007.

Impozitul pe spectacole are o importanta relativa foarte redusa īn cadrul impozitelor indirecte, ponderea acestora īn totalul impozitelor indirecte īnregistrānd valori cuprinse īntre 1,44%, īn anul 2003 si 0,28%, īn anul 2007.

O tendinta de reducere a ponderii īn totalul impozitelor indirecte se īnregistraza si īn cazul altor īncasari din impozite indirecte, de la 13,46%, īn anul 2003, la 3,14%, īn anul 2007.


3.2.3. Analiza evolutiei veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul local


Veniturile nefiscale sunt acele venituri mobilizate de la regiile autonome si de la institutiile publice precum si diverse alte venituri, care revin unitatilor administrativ-teritoriale īn calitatea acestora de proprietar de capitaluri avansate īn procesul reproductiei economice. Aceste venituri mobilizate la nivel local sunt expresia relatiilor financiare dintre administratorii finantelor locale si institutiile publice pe de o parte, respectiv regiile autonome pe de alta parte.

Veniturile nefiscale cuprind:

varsaminte de la institutiile publice, ce au īn vedere alte venituri privind circulatia pe drumurile publice, venituri din prestari de servicii si alte venituri de la institutiile publice;

diverse venituri, cum ar fi: venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti, venituri din concesiuni si īnchirieri, īncasari din alte surse.

Evolutia veniturilor nefiscale mobilizate la bugetul municipiului Resita a fost urmatoarea:


Tabelul nr. 3.6. Evolutia veniturilor nefiscale


Nr. crt.

Specificatie







Varsaminte de la īnstitutiile publice







Diverse venituri







Total venituri nefiscale - val. nominala







Deflatorul PIB







Total venituri nefiscale - val. reala 2007







Figura 3.6. Evolutia veniturilor nefiscale


Dupa cum se poate observa, desi evolutia valorilor nominale ale veniturilor nefiscale īncasate la bugetul local al municipiului Resita este una crescatoare, īnregistrāndu-se o crestere de 2,59 ori din anul 2003 si pāna īn anul 2007, veniturile nefiscale īn expresie reala au o evolutie oscilanta: de la o valoare de 4.330.886 RON īn anul 2003, la 3.948.744 RON īn anul 2005 si la 4.958.462 RON, īn anul 2007.

Din punct de vedere al structurii veniturilor nefiscale, ponderea covārsitoare o au veniturile diverse, cu ponderi cuprinse īntre 96,20% (īn anul 2003) si 73,97% (īn anul 2007).









Tabelul nr. 3.7. Structura veniturilor nefiscale


Nr. crt.

Specificatie







Varsaminte de la institutiile publice







Diverse venituri







Total







Figura nr. 3.7. Structura veniturilor nefiscale



Īn pofida progreselor care s-au facut īn ultimii ani, īn Romānia īnca nu se poate vorbi de o autonomie locala reala. Bugetele locale depind foarte mult de resursele pe care le primesc de la nivel central, proportia acestora din urma depasind 50% īn cele mai multe cazuri. Foarte putine comunitati locale sunt cele care reusesc sa realizeze venituri proprii suficiente. Īn acelasi timp echilibrarea bugetelor locale este o necesitate. Īn prezent, o mare parte a comunitatilor locale romānesti au un pronuntat caracter de ruralitate, ceea ce nu le permite sa realizeze destule venituri. Īn plus, avānd īn vedere ca Romānia doreste sa se integreze īn Europa, nu trebuie uitat faptul ca principii ca cel al solidaritatii si al eliminarii dezechilibrelor existente īntre zone sau localitati sunt principii adoptate de Uniunea Europeana si pe care trebuie sa ni le asumam.

Modul īn care echilibrarea se realizeaza īnsa, stārneste discutii aprinse īn fiecare an, pāna īn prezent negasindu-se o formula optima īn acest sens. Cele mai multe suspiciuni sunt legate de repartizarea acestor sume catre judete īn conditiile īn care nu exista prevederi legale clare care sa o reglementeze, existānd influente de natura politica, dar si economica. O solutie cu care au fost de acord atāt reprezentanti ai comunitatilor localitatilor dezvoltate cāt si ai celor care realizeaza venituri insuficiente a fost ca un procent mai mare din impozitul pe venit sa ramāna pe plan local, īn acest caz numarul localitatilor care ar avea nevoie de sume pentru echilibrare micsorāndu-se īn mod evident.

Cresterea veniturilor pe plan local prin aceasta modalitate ar reprezenta o solutie si īn cazul descentralizarii. Desi considerata īn sine un lucru pozitiv si īn deplin acord cu procesul democratic implementarea descentralizarii a ridicat probleme, cele mai importante fiind neasigurarea resurselor financiare necesare precum si inexistenta unei pregatiri anterioare. Aceste aspecte duc catre o singura concluzie si aceea este lipsa unei strategii clare si de comuna cunoastere īn privinta descentralizarii.

Nu exista īnca o viziune nationala initiata de autoritatile centrale īn consultare cu cele locale dar nici strategii de dezvoltare locala īn conformitate cu problemele punctuale sesizate.

Insuficienta fondurilor este si o cauza dar si un motiv pentru elaborarea unor politici publice locale corespunzatoare. Īn spiritul acestei idei, autoritatile locale īn cooperare cu cele nationale si inclusiv pe baza sprijinului acestora, ar trebui sa aiba īn vedere o proiectie bugetara multianuala.

Tocmai din acest motiv devine imperativ necesara deprinderea membrilor consiliilor locale si respectiv judetene cu practici si tehnici de management local ca si cu particularitatile de elaborare a politicilor publice locale.

Chiar daca statul asigura īnca importante resurse, īn cea mai mare proportie acestea au destinatie speciala, ceea ce nu permite comunitatilor locale sa aiba libertate īn gestionarea fondurilor. Īn acest caz marirea cotei din impozitul pe venit reprezinta o solutie īn sensul unei mai largi autonomii care sa permita autoritatilor locale sa cheltuiasca īn functie de propriile necesitati.

Īn acelasi timp, responsabilitatea pentru asigurarea unor venituri locale suficiente nu trebuie sa apartina īn mare masura autoritatilor centrale. Autoritatile locale ar trebui sa fie preocupate īn primul rānd de gasirea unor solutii de suplimentare a veniturilor pe plan local si abia apoi de obtinere unor fonduri sporite de la nivel central.


Ponderea mai scazuta īn totalul veniturilor bugetului local a veniturilor curente fata de cea a prelevarilor de la bugetul de stat exprima īn mod elocvent dependenta financiara a autoritatilor publice locale resitene de autoritatile publice de la nivel central. Este de remarcat faptul ca ponderea prelevarilor de la bugetul de stat este peste trei ori mai mare decāt a veniturilor curente!

Īn cadrul veniturilor curente, cele mai importante sunt veniturile fiscale, a caror contributie la asigurarea resurselor financiare ale bugetului local creste de la 14,22%, īn anul 2003, la 17,96%, īn anul 2007. Veniturile nefiscalesunt de asemenea īn crestere, de la o pondere īn totalul veniturilor bugetului local de 6,06%, īn anul 2003, la o pondere de 7,99%, īn anul 2007.

Veniturile din capital au o pondere neīnsemnata īn cadrul veniturilor totale si o evolutie oscilanta, de la 0,30%, īn anul 2003, la 0,58%, īn anul 2007. Valoarea minima a ponderii acestor venituri īn total s-a īnregistrat īn anul 2005 (0,28%), iar cea maxima, īn anul 2006 (0,70%).

Greutatea specifica a veniturilor cu destinatie speciala, este de asemenea, īntr-o continua scadere, pe parcursul perioadei supuse analizei, de la 1,35%, īn anul 2003, la 0,03%, īn anul 2007.

Subventiile de la bugetul de stat au avut o pondere semnificativa, de 5,98%, doar īn anul 2003,   cānd s-au primit 18. 865.596 mii lei pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap. Īn anii urmatori, nivelul subventiilor primite de la bugetul de stat a fost unul extrem de scazul, ponderea acestora īn totalul veniturilor bugetului local fiind una nesemnificativa, de sub 1%.

De mentionat este si faptul ca, īn anul 2005, īmprumuturile au reprezentat 1,27% din totalul veniturilor bugetului local. Īmprumutul angajat a avut o valoare de 5.525.000 mii lei, iar destinatia sa a fost de a completa finantarea publica pentru proiectul ISPA "Alimentarea cu apa, canalizare si epurare ape uzate"   ce este īn curs de implemntare si īn prezent.

Dupa cum se poate observa si din figura de mai jos, desi valorile nominale ale cheltuielilor bugetului municipiului Resita sunt īn continua crestere, de la 31.551.214 RON, īn anul 2003, la 62.046.862 RON, īn anul 2007 (de 1,97 ori), cheltuielile īn expresie reala, exprimate īn preturile anului 2007, īnregistreaza o reducere treptata, de la 71.482.517 RON, īn anul 2003, la 56.546.599 RON, īn anul 2006 (de 1,26 ori), pentru ca īn anul urmator sa creasca la 62.046.862 RON.

Un alt interes vadit manifestat este acela pentru nevoile cu caracter social, īn speta pentru īmbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei si a calitatii vietii fiecarui individ. Acest lucru poate fi evidentiat prin poderea cea mai importanta pe o au cheltuielile social-culturale, reprezentānd, īn fiecare an al perioadei de analiza, peste 50% din totalul cheltuielilor efectuate de autoritatile publice locale resitene. Greutatea specifica a cheltuielilor social-culturale creste de la 53,26%, īn anul 2003, la 64,41%, īn anul 2004, pentru a scadea apoi treptat, pāna la valoarea de 55,20%, īn anul 2007.

O evolutie de asemenea oscilanta o au si cheltuielile privind serviciile si dezvoltarea publica, locuintele, mediul si apele, care, de la o pondere de 36,02%, īn anul 2003, scad la o pondere de 27,72%, īn anul 2004, pentru a reveni apoi la valori de 32-33% īn anii 2005 si 2006 si a scadea din nou la 27,27% īn anul 2007.

Cheltuielile cu serviciile publice generale au o greutate specifica situata sub nivelul de 5% īn primii patru ani ai perioadei de analiza, pentru a ajunge īn anul 2007 la o valoare de 7,06%, datorita trecerii īn subordinea Primariei a serviciului public comunitar de evidenta a persoanei si crearii politiei comunitare.

Cheltuielile privind actiunile economice au ponderi situate sub nivelul de 5% din totalul cheltuielilor bugetului municipiului Resita. Īn plus, tendinta īnregistrata este una de reducere a importantei lor relative, de la 3,37%, īn anul 2003, la 1,42%, īn anul 2007.

si cheltuielile cu alte actiuni au o greutate specifica situata sub nivelul de 5%, pe parcursul īntregii perioade de previziune. Īn ceea ce priveste importanta lor relativa īn caadrul cheltuielilor bugetului municipiului Resita, aceasta a cunoscut o usoara apreciere īn perioada de analiza, de la 3,42%, īn anul 2003, la 3,79%, īn anul 2007.

Transferurile catre alte bugete au ponderi nesemnificative, situate sub nivelul de 1% pe pe parcursul īntregii perioade de previziune.

Īntrucāt īn anul 2005 s-a contractat un īmprumut īn valoare de 5.525.000 mii lei pentru investitii, chiar īncepānd cu acest an se fac plati de dobānzi si comisioane aferente datoriei publice locale. Acestea reprezinta doar 0,06% din totalul cheltuielilor, īn anul 2005, 1,98%, īn anul 2006 si 1,37%, īn anul 2007.

Primele plati efectuate īn contul rambursarii īmprumutului angajat s-au realizat īn anul 2006, ponderea acestora īn totalul cheltuielilor bugetului local fiind de 0,37%. Īn anul 2007, ponderea acestor cheltuieli īn total a crescut la 3,76%.

Bibliografie



Catinianu Florian

Finante publice, Editura Marineasa, Timisoara, 2002


Nita Dobrota (coord)

Dictionar de economie, Ed. Economica, Bucuresti, 1999


Inman, R.P., Rubinfeld, D.L.

Subsidiarity and the European Union, NBER Working Paper, Cambridge, 1998


Marinescu Paul,

Managementul istitutiilor publice, Editura Universitatea din Bucuresti, Bucuresti, 2003


Mihai Ioan Mutascu

Finante publice, Timisoara, 2005


Talpos Ioan

Finantele Romāniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996


Vacarel Iulian, Gabriela Anghelache, Gheorghe Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu

Finante publice, editia a IV-a, Editura Didactica si pedeagogica, Bucuresti, 2005



Carta europeana a autonomiei locale, Strasbourg, 15 octombrie, 1985



Conturile anuale de executie ale bugetului municipiului Resita 2001-2005



Dictionarul explicativ al limbii romāne, Ed Enciclopedica, Bucuresti, 2003



Legea nr 500 din 2002 privind finantele publice publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei parte I nr. 597 din 13 augsut 2002



Legea Finatelor Publice Locale nr. 189 din 14 octombrie 1998 publicata īn Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998



Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administratiei locale, cu modificarile ulterioare, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 204 din 23 aprilie 2001



Legea nr. 571 din 29 decembrie 2003 privind Codul fiscal al Romāniei



Legea asiguratilor sociale de sanatate nr. 145 din 24 iulie 1997, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, parte I, nr. 178 din 31 iulie 1997



Legea datoriei publice nr. 313 din 28 iunie 2004 publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 577 din 29 iunie 2004



Ordonanta de urgenta nr. 45 din 5 iunie 2003 publicata īn Monitorul Oficial nr. 431 din 19 iunie 2003



Rapoartele lunare si anuale ale BNR 2001-2007




Dictionarul explicativ al limbii romāne, Ed Enciclopedica, Bucuresti, 2003

Carta europeana a autonomiei locale, Strasbourg, 15 octombrie, 1985, art. 3;

idem.

Inman, R.P., Rubinfeld, D.L. - Subsidiarity and the European Union, NBER Working Paper, Cambridge, 1998.

Vacarel Iulian, Gabriela Anghelache, Gheorghe Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu - Finante publice, Editura Didactica si pedeagogica, Bucuresti, 1999, pag. 648.

publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei nr.404 din 22 octombrie 1998.

Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administratiei locale, cu modificarile ulterioare, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 204 din 23 aprilie 2001, art. 3, alin. 1;

Nita Dobrota (coord) - Dictionar de economie, Ed. Economica, Bucuresti, 1999, pag. 167.

Catinianu Florian - Finante publice, Editura Marineasa, Timisoara, 2002, pag. 330-331;

Talpos Ioan - Finantele Romāniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996, pag. 87;

Legea nr 500 din 2002 privind finantele publice publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei parte I nr. 597 din 13 augsut 2002, art. 1, alin. 2;

Talpos Ioan - Finantele Romāniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996, pag. 119;

Legea Finatelor Publice Locale nr. 189 din 14 octombrie 1998 publicata īn Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998, art. 24, alin. 1;

Legea Finatelor Publice Locale nr. 189 din 14 octombrie 1998 publicata īn Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998, art. 20, art 21;


Talpos Ioan - Finantele Romāniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996, pag. 129;

Talpos Ioan - Finantele Romāniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996, pag. 127;

Legea nr 500 din 2002 privind finantele publice publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei parte I nr. 597 din 13 augsut 2002, art. 2, def. 7;

Legea Finatelor Publice Locale nr. 189 din 14 octombrie 1998 publicata īn Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998, art. 1, def. 20;

Ioan Talpos - Finantele Romāniei vol. 1, Editura Sedona, Timisoara, 1996, pag. 177-178;


Ordonanta de urgenta nr. 45 din 5 iunie 2003 publicata īn Monitorul Oficial nr. 431 din 19 iunie 2003,   art. 5, alin 1;

Ordonanta de urgenta nr. 45 din 5 iunie 2003 publicata īn Monitorul Oficial nr. 431 din 19 iunie 2003, art. 28, alin 1;

Ordonanta de urgenta nr. 45 din 5 iunie 2003 publicata īn Monitorul Oficial nr. 431 din 19 iunie 2003,   art. 2, def. 39;

Legea datoriei publice nr. 313 din 28 iunie 2004 publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei nr. 577 din 29 iunie 2004, art. 3, alin. 3;

Marinescu Paul, Managementul istitutiilor publice, Editura Universitatea din Bucuresti, Bucuresti, 2003, pag. 291

Mihai Ioan Mutascu - Finante publice, Timisoara, 2005, pag. 59

Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gheorghe Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu - Finante publice, Editura Didactica si pedeagogica, Bucuresti, 1999, pag. 148

Iulian Vacarel, Gabriela Anghelache, Gheorghe Bistriceanu, Tatiana Mosteanu, Florian Bercea, Maria Bodnar, Florin Georgescu - Finante publice, Editura Didactica si pedeagogica, Bucuresti, 1999, pag. 149

Legea asiguratilor sociale de sanatate nr. 145 din 24 iulie 1997, publicata īn Monitorul Oficial al Romāniei, parte I, nr. 178 din 31 iulie 1997




loading...








Document Info


Accesari: 16486
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )