Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























PREZENTARE GENERALA A S.C. ELECTROAPARATAJ S.A.

economie




PREZENTARE GENERALĂ A S.C. ELECTROAPARATAJ S.A.


2.1 SCURT ISTORIC, ACTUL DE CONSTITUIRE sI FORMA DE CONSTITUIRE


S.C. Electroaparataj S.A. s-a constituit prin preluarea integrala a patrimuniului a întreprinderii Electroaparataj conform HG 1327/21.12.1990.




Întreprindere Electroaparataj a luat finta în luna noiembrie 1949 prin comasarea întreprinderilor " Electroaparataj-André Prot " si " Industria electrica româneasca ". La început ea avea doua unitati : una în Obor, cealalta în s 454h712e oseaua Pantelimon, dar dupa câtiva ani de la înfiintare va ramâne cu cel de-al doilea sediu.

Pe acest spatiu în 1951 s-a dat în functiune prima hala moderna de productie cu o suprafata de 7000 mp.

De-a lungul timpului, au fost construite spatii cu destinatie productiva de depozitare si administrative. Pe lânga acestea, au fost realizate si obiective sociale: cantina si restaurant cu 1500 de locuri, liceu electrotehnic, camine de nefamilisti.

În prezent, Electroaparataj este unul din producatorii de vârf de echipament industrial de joasa tensiune din România. Firma si-a diversificat gama de produse ca raspuns la schimbarile intervenite pe piata, ca urmare produsele electrocasnice reprezinta 30% din totalul vanzarilor .

Societatea comerciala Electroaparataj S.A. este persoana juridica româna, având forma juridica de societate pe actiuni, desfasurându-si activitatea în conformitate cu legile române si cu statutul societatii.


Organele de conducere ale societatii :


A.   Adunarea enerala a actionarilor


Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.

Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an, în cel mult trei luni de la închiderea exercitiului financiar. Ea se obliga :

sa se discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor si sa fixeze dividentul;

sa aleaga pe administratori si cenzori;

sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor.





Adunarea extraordinara se întruneste ori de câte ori este nevoie a se lua o hotarâre pentru :

prelungirea duratei societatii;

marirea capitalului;

schimbarea obiectului societatii;

mutarea sediului ;

schimbarea formei societatii;

fuziunea cu alte societatii;

reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiune de noi acctiuni;

dizolvarea anticipata a societatii;

oricare alta modificare a contractului de societate ori a statutului sau oricare hotarâre pentru care este ceruta aprobarea adunarii extraordinare.


Actionarii exercita dreptul lor de vot in adunare generala, proportional cu numarul actiunilor ce poseda. Hotarârile adunarilor se iau prin vot deschis. Votul secret este obligatoriu pentru alegerea membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, pentru revocarea lor si pentru luarea hotarârilor referitoare la raspunderea administratorilor.


B.   Consiliul de administratie


Societatea este administrata de mai multi administratori temorari si revocabili care formeaza consiliul de administratie. Numarul si înlocuirea administratorilor se face exclusiv de catre adunarea generala.

Deciziile Consiliului de Admistratie se iau cu majoritatea absoluta a membrilor prezenti.

Administratorii sunt solidari raspunzatori fata de societate pentru :

realitatea varsamintelor efectuate de asociati;

exienta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere;

exacta împlinire a hotarârilor adunarilor generale;

stricta împlinire a hotarârilor pe care legea, contractul de sociatate si statutul le impun.


Consiliul de administratie se întruneste ori de câte ori este necesar. El trebuie sa se întruneasca cel putin o data pe luna la sediul sociatatii. La sedintele consiliului de administratie vor fi convocati si cenzorii. Numirea functionarilor societatii se face de catre consiliul de administratie. Salarii fixe si orice alte sume sau avantaje vor putea fi acordate administratorilor sau cenzorilor numai în baza unei hotarâri a adunarii generale.






C.   Cenzorii


Mandatul cenzorilor este de trei ani si pot fi realesi. Cel putin unul trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. Cenzorii trebuie sa fie actionari, cu exceptia cenzorilor contabili.



Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul si contul de profit si pierderi sunt legal întocmite si în concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt regulat tinute si daca evaluare patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru întocmirea bilantului.

Cenzorii au dreptul sa obtina în fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiilor. Cenzorii iau parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot. Cenzorii sunt remunerati cu o îndemnizatie fixa. Capitalul social actual este de 49,285,326,000 lei împartit în actiuni în valoare nominala de 1000 lei fiecare, subscrise integral la stat.


2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE


În conformitate cu statutul societatii, referitor la scopul si obiectul de activitate al acestuia se prevad urmatoarele :

a) cercetarea, proiectarea, producerea de aparataj electric de joasa tensiune electrotehnic si /sau electronic, aparataj electrocasnic, bunuri de larg consum, metalo-casnice, etc.

Principalele familii de produse sunt urmatoarele:

contactoare si comutatoare;

întrerupatoare automate si microîntrerupatoare;

produse de electronica industriala;

echipament auto;

aparataj de instalatie: prize, comutatoare, prelungitoare;

produse electrocasnice: aspirator, uscator de par, robot de bucatarie, etc.

b) comercializarea produselor prin retea proprie sau prin retele specializate;

c) activitati de prestari servicii si service în domeniu;

d) efectuarea de operatiuni de comert exterior si cooperare internationala;

e) realizarea de produse, subansamble si piese.









2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ


Structura organizatorica a societatii a fost elaborata tinând cont de gradul ridicat de integrare al acesteia, profitul de activitate, procesele tehnologice, amplasarea cladirilor si dotare lor, de probleme legate de activitatea de aprovizionare si desfacere, etc.

La stabilirea ei s-au avut în vedere reducerea numarului legaturilor ierarhice, scurtarea circuitelor de transmitere a informatiilor si de luare a deciziilor, etc.

Structura organizatorica actuala cuprinde, asa cum reiese din anexa:

compartimente de productie;

compartimente functionale;

compartimente de conceptie.



2.4 APROVIZIONAREA CU MATERII PRIME


Stuctura organizatorica de productie, de tip integrat, a societatii, coroborata cu diversitatea sortimentala a produselor realizate, determina o varietate larga a materialelor necesare pentru derularea unor procese de fabricatie, care cuprinde practic toate elementele ciclului tehnologic de transformare a materialelor aprovizionate în produs finit.

70%-80% din materiile prime sunt obtinute de la furnizori interni. Societatea importa materiale când nu exista furnizori interni pentru acele materiale, sau când raportul pret-calitate al acestora este nesatisfacator.

Dintre cei mai importanti furnizori ai principalelor categorii de materii prime amintim:

Contacte de argint - Sinterom Cluj;

Tabla, sârme si bare din otel - Sidex Galati;

Relon P si relon cu sticla - Relonul Savinesti;

Conductori pentru bobinaj - ICME Bucuresti;

Componente electronice - IPRS Bucuresti;


Pentru alte categorii de materii prime si materiale mentionam: Laromet Bucuresti, Metrom Brasov, Electrofar Bucuresti, Grantmetal Bucuresti, Electro Mures Târgu Mures, etc.

Materiile prime si materialele importate sunt : banda bimetal, polipropilena, laminate neferoase speciale, cauciuc siliconic, motoare de aspirator, chimicale diverse. Acestea se aduc în principal din : Germania, Italia, Franta, Olanda.




2.5 CLIENŢII - PIAŢA NAŢIONALĂ sI INTERNAŢIONALĂ


Portofoliul de clienti are o structura foarte diversificata. Societatea are aproximativ 1400 de clienti, însa nici unul nu depaseste 10% din totalul cifrei de afaceri. Primii 10 clienti au o reprezentare cumulata de 35% din cifra de afaceri iar ei care urmeaza au mai putin de 1% din vânzarile totale.


Clientii interni


Produsele realizate de Electroaparataj S.A. sunt prezentate în toate doneniile importante de activitate economica. Astfel pentru aparatajul electric de joasa tensiune printre principalii beneficiari se numara întreprinderi din toate ramurile industriale si din agricultura, regiile autonome de transport urban si feroviar, antreprizele de constructii, etc. iar pentru aparatajul electrocasnic toate catergoriile de consumatori particulari.


În anul 1996 cei mai importanti clienti interni ai societatii au fost urmatorii :


Structura principalilor clienti


Tabel 2.5.1

Nr. Crt.

Clienti interni

% din cifra de afaceri

Valoarea contractului

( mil.lei )


Baza de Aprovizionare - Gaiesti




Metrorex - Bucuresti




Automobile Dacia - Pitesti




Rocar - Bucuresti




Electroutilaj - Câmpina




Alti clienti




Valoare vânzari produse














Grafic 2.5.1


Clienti externi


Societatea a primit principalele certificari de calitate necesare pentru a putea exporta produsele sale în Europa de vest. Trebuie subliniat ca în volumul de vânzari, ponderea produselor exportate este de circa 30% în 1999 ( comparativ co 10% din 1991 ). Aproximativ 80% din export se realizeaza în Franta si Germania. Alte piete de desfacere externe sunt : Israel, Coreea, Grecia, Egipt ceea ce denuta competitivitatea ridicata a produselor pe piata internationala. De asemenea societatea intentioneaza sa intre si pe piata Rusiei.

Competitivitatea a fost permisa de o serie de factori : practicarea unei politici agresive de marketing, viteza mare de asimilarea produselor noi. Toate aceste au condus la o adaptare rapida la cerintele pietei, calitatea buna a produselor, practicarea unor preturi accesibile.


Tabelul 3.5.2





Venituri din export

mil. $

mil. $

mil. $

% din cifra de afaceri










2.6 PRINCIPALELE FIRME CONCURENTE


Electroaparataj se confrunta cu o concurenta acebra din partea competitorilor internationali. Însa societatea are avantajul unui pret mai scazut. Bunurile importate sunt aproape de 2 ori mai scumpe. Producaorii din Asia nu reprezinta un pericol, deoarece Eectroaparataj ofera la acelasi pret produse de aceeasi calitate sau chiar superioare calitativ.


Piata interna


Principalii concurenti pentru aparatajul electrocasnic :

IAEI - Titu,



Electro Mures - Târgu Mures,

Electro Arges - Curtea de Arges,

Elba - Timisoara, etc.


Piata externa


Principalii concurenti pentru aparatajul electric de joasa tensiune :

Merlin Gerin ( Franta ),

Telemecanique ( Franta ),

ABB ( multinationala ),

Siemens ( Germania ),

AEG ( Germania ),

BAD Ticino ( Italia), etc.


Pentru aparataj electrocasnic :

Moulinex ( Franta ),

Rowenta ( Germania ),

Siemens ( Germania ),

Philips ( Olanda ), etc.









2.7 PORTOFOLIUL DE PRODUSE AL FIRMEI


Structura principalelor grupe de produse, procentaj în cifra de afaceri, poate fi prezentata dupa cum urmeaza:


Structura principalelor grupe de produse în cifra de afaceri


Tabel 2.7.1

Nr. Crt.

Grupe de produse





Aparataj electric de comutatie de joasa tensiune





Aparataj din instalatie





Piese de schimb si accesorii auto





Produse electrocasnice





Corpuri de iluminat





Altele





Total





Grafic 2.7.1






Grafic 2.7.2


Grafic 2.7.3


În prezent, structura productiei este stabilita în concordanta cu cererea de pe piata se prognozeaza ca aceasta structura va fi reprezentativa pentru urmatorii 3-5 ani. Deci pe perioada 1999-2003 s-a estimat urmatoarea structura a vânzarilor societatii Electroaparataj din cifra de afaceri ).




Structura estimata a vânzarilor în perioade 1999-2003 ( % din cifra de afaceri )

Tabel 2.7.2

Nr.Crt.

Elemente



Aparataj electric de comutatie de joasa tensiune



Aparataj din instalatie



Piese de schimb si accesorii auto



Produse electrocasnice



Corpuri de iluminat



Altele





2.8 REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE S.C. ELECTROAPARATAJ S.A.



Politica economico-financiara a avut în vedere o prudenta deosebita în ceea ce priveste balanta încasari-plati ( respectiv cifra de afaceri-cheltuieli ) sustinuta de un effort de reducere a tuturor categoriilor de costuri si mentinere la un nivel echilibrat al stocurilor.

Din rezultatele comparative ale ultimilor 3 ani se evidentiaza :

productia fabricata a fost vânduta integral

la export s-au facturat 7.367 mii $ fata de 6.869 mii $ adica o crestere de peste 7%

încasarile raportate la cifra de afaceri (inclusiv TVA) au fost de 99.8%, practic întreaga productie vânduta fiind încasata.

costurile materiale au scazut ca pondere în cifra de afceri de la 44.59 % în 1998 la 42.50% în 1999 iar cele salarialede la 34.48% ( 1998 ) la 32.95% în ( 1999 ).

capitalul de lucru a crescut cu 29.38% în 1999 fata de 19998 iar disponibilul în banci a crescut de peste 3 ori fata de anul anterior, rezultând o sensibila îmbunatatire a cash-flow-lui.

masa si rata profitului în 1999 a fost cea mai importanta în ultimii 3 ani, în anul1999 profitul brut reprezentând aproape 22% din cifra de afaceri ( în comparatie cu cca. 13% în 1997 si 1998.






2.9 EVOLUŢIA SINTETICĂ A ACTIVITĂŢII PE BAZA PRINCIPALILOR INDICATORII


Principalii indicatori folositi pentru analiza activitatii societatii prezinta urmatoarele valori, în miliarde lei :


Nota explicativa : În conformitate cu dorinta conducerii S.C. Electroaparataj S.A., toate datele au fost înmultite cu un anumit coeficient.


Evolutia principalilor indicatori în datele curente

Tabel 2.9.1

Nr. Crt.

Indicatori


mld. lei


mld. lei


mld. lei




Venituri din exploatare







Cheltuieli din exploatare







Rezultatul exploatarii







Rezultat financiar









Rezultat curent







Rezultat brut al exercitiului







Active imobilizate







Stocuri







Creante







Disponibilitati banesti







Capital social







Capitaluri proprii







Împrumuturi si datorii asimilate







Furnizori







Clienti creditori







Alte datorii








Grafic 2.9.1


Garfic 2.9.2

Grafic 2.9.3




Grafic 2.9.4


Pentru indicatorii calculati în tabelul de mai sus au fost utilizate date curente. Însa o analiza care sa reflecte cât mai fidel realitatea economico-financiara, necesita de asemenea calculul acestor indicatori cu ajutorul datelor comparabile, tinându-se cont de rata inflatiei din anul respectiv.

În tabelul de mai jos sunt prezentati aceasi indicatori, însa în valori reale ( corectate cu rata inflatiei ) asadar este asigurata comparabilitatea lor în timp.

Corectare acestor indicatori se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor relatii :


c1=Ic0(1+R­r/100)

Rr (1+Rc)/(1+Rp)-1)10

Unde:

Ic0 indicatorul corectat în anul 0

Ic1 indicatorul corectat în anul 1

Rr= rata reala de crestere

Rc= rata de crestere a indicatorului constanta (statica)

Rp= rata de crestere a preturilor













Evolutia principalilor indicatori în date comparabile

Tabel 2.9.2


Nr. Crt.

Indicatori (valori corectate)


mld. lei


mld. lei


mld. lei




Rata de crestere a preturilor (%)







Venituri din exploatare







Cheltuieli din exploatare









Rezultatul exploatarii







Rezultat financiar







Rezultat curent







Rezultat brut al exercitiului







Active imobilizate







Stocuri







Creante







Disponibilitati banesti







Capital social







Capitaluri proprii







Împrumuturi si datorii asimilate







Furnizori







Clienti creditori







Alte datorii















Grafic 2.9.5



Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale ale societatii, independent de politica financiara si fiscala, dar tinând cont de politica de amortizare si de constituire a provizioanelor. Cu alte cuvinte, rezultatul exploatarii, calculat ca diferenta între veniturile si cheltuielile aferente exploatarii, pune în evidenta rezultatul degajat din exploatare, dupa luarea în considerare si a riscului de exploatare. Desi acest indicator înregistreaza o evolutie ascendenta calculat în date curente ( creste cu 134.4 % în 1998 fata de 1997, si cu 102.3 % în 1999 fata de 1998 ), exprimat în date comparabile evidentiaza o cu totul alta evolutiei. Datorita unei rate a inflatiei deosebit de ridicate în 1998, rezultatul exploatarii scade în acest an cu 8.8 % fata de anul precedent. Ritmul de scadere al veniturilor din exploatare se apropie de cel al cheltuielilor din exploatare. În anul 1999 rezultatul exploatarii indica o crestere cu 43.6 %, atât ca urmare a unei rate a inflatiei mai scazute decât în anul precedent, cât si ca urmare a unui ritm mai rapid de scadere a cheltuielilor de exploatare în comparatie cu veniturilor din exploatare.


Rezultatul financiar reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile aferente operatiunilor financiare ale societatii, indiferent de caracterul lor ordinar sau exceptional. Din aceleasi considerente prezentate mai sus acest indicator, desi aparent creste cu 95.6% în 1998, corectat cu rata inflatiei scade cu 26,1% fata de anul precedent. În 1999 situatia se îmbunatateste, indicând o crestere reala de 109.7% fata de 200% care este cresterea acestui indicator în date curente.




Rezultatul curent reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale, obisnuite ale întreprinderii. Acest indicator determinat prin luarea în considerare ale elementelor financiare, permite aprecierea impanctului politicii financiare a întreprinderii asupra rentabilitatii. Fiind calculat ca suma a rezultatului exloatarii si a rezultatului financiar, evolutia sa se încadreaza între evolutiile celor doi indicatori prezentati mai sus. În date comparabile, el înregistreaza o scadere de 12.3% în 1998, respectiv o crestere de 55.2% în 1999.


Rezultatul brut al exercitiului are o evolutie foarte apropiata de cea a rezultatului curent (o scadere reala de 12.4% în 1998 si o crestere reala de 52,2% în 1999) primul obtinându-se prin corectarea celui de al doilea cu rezultatul exceptional, care înregistreaza însa valori mici.


Grafic 2.9.6




Activele imobilizate înregistreaza urmatoare evolutie: aproximativ 50% din activ în 1997, dupa care urmeaza o scadere brusca de 58% în 1998, ajungând sa reprezinte numai 37% din activ. În 1999, activele imobilizate cresc    cu 292.1% fata de anul precedent ajungând sa reprezinte 74.4% din activ. Activele imobilizate, fiind bunuri corporale si necorporale detinute în maniera permanenta de întreprindere, sunt asociate deciziei de investitii a întreprinderii, decizie care a dus la cresterea acestui indicator în 1999.




Activele circulante sunt formate din stocuri si creante în proportie de 87% în 1997, 83% în 1998 si 93,7% în 1999 ( în date comparabile ).

Q Stocurile se reduc în 1998 cu 61%, si în 1999 cu 4.5%.

Q Creantele cunosc o crestere cu 51% în 1998 ( în ciuda ratei mari a inflatiei ) si o reducere cu 3% în 1999.

Q Disponibilitati banesti cresc cu 33% în 1998, dar înregistreaza o scadere brusca cu 79% în 1999.



Capitalurile proprii marcheaza un fenomen pozitiv prin ponderea lor deosebit de ridicata în pasiv: 80% în 1997, 81% în 1998 si 89% în 1999. dimiuarea lor cu 40% în 1998 se datoreaza ratei inflatiei. În 1999 capitalurile propii cunosc o crestere cu 105.8%.

Q Capitalul social are urmatoarele ponderi în capitalurile propii: 72% în 1997, 47% în 1998 si 16% în 1999. desi capitalul social are aceleasi valori curente în anii 1997,1998 si 1999, în valori comparabile scade cu 61% în 1998, cu 29% în 1999.


Datoriile detin o pondere mica în pasiv, evidentiind stabilitatea si autonomia financiara de care se bucura societate. Datoriile totale au urmatoarea structura:

Q Împrumuturile si datoriile asimilate sunt neglijabile, uneori inexistente ( 1998 ).

Q Furnizorii reprezinta 17.5% din totalul îndatoriilor în 1997, 34% în 1998 si 24.3% în 1999. Valoarea lor reala scade cu 14% în 1998 si cu 20% în 1999.

Q Clientii creditori detin ponderi nesemnificative în totalul datoriilor, si se modifica în sensul cresterii cu 122% în 1998 si în sensul diminaarii cu 96% în 1999.

Q Alte datorii au ponderea cea mai mare în total datorii, si anume : 73% în 1997, 63.5% în 1998 si 75.1% în 1999. În anul 1998 acest indicator înregistreaza o stagnare în date curente care în date comparabile înseamna o diminuare cu 61%, iar în 1999 cresterea cu 95% în date curente reprezinta o majorare cu numai 38,4%.












Document Info


Accesari: 5582
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )