Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Cum s a realizat cooperativizarea agriculturii in Romania. Documente din arhiva CC al PCR

agricultura


Cum s-a realizat cooperativizarea
agriculturii în România.
Documente din arhiva CC al PCR



Documentele pe care le publicam provin din arhiva CC al PCR, fond Cancelarie[1], fiind emise în anul 1952, si reprezinta plângeri ale taranilor din regiunea Craiova, comunele Podari, Floresti si Catane Nou, adresate lui Gheorghiu-Dej, secretarul general al PMR, în care reclamau abuzurile activistilor de partid în crearea întovarasirilor de tip TOZ si a Gospodariilor Agricole Colective. De mentionat ca astfel de fapte s-au întâmplat în toate satele României si pe toata durata colectivizarii agriculturii. Ele demonstreaza ca "trans­for­ma­rea socialista a agriculturii" - colectivizarea, cum i se spunea în epoca - s-a realizat prin forta, prin numeroase abuzuri si fara res­pectarea "liberului consimtamânt" prevazut în documentele de partid. Linia partidului în politica agricola, care era inspirata dupa "ma­rea experienta a partidului bolsevic si învatatura lui Lenin si Stalin", arata ca atragerea taranilor în GAC-uri trebuia sa se faca dupa o intensa munca de lamurire asupra avantajelor si superioritatii agriculturii socialiste fata de micile gospo 11411f510l darii individuale, deci o intrare benevola, liber consimtita. În realitate, colectivizarea a fost pusa în practica prin constrângere, metode de teroare, prin "lupta" cu taranii, prin sicanarea lor de catre organele locale de partid si de stat, pentru a ceda pamântul statului.

În Raportul tinut în fata Plenarei CC al PMR din 3-5 martie 1949 care a hotarât începerea colectivizarii agriculturii în România, Gheor­ghiu-Dej, secretarul general al partidului, a afirmat ca: "Partidul va duce o munca sistematica în sânul taranilor saraci si mijlocasi spre a-i convinge de necesitatea de a se uni treptat în gospodarii colec­tive, deoarece colectivizarea agriculturii e posibila numai în baza liberei consimtiri a taranilor."

Astazi, având posibilitatea sa comparam documentele de partid cu cele inedite din arhive si cu marturiile celor care au fost colectivizati, constatam ca exista o mare discrepanta între textele de lege, do­cu­mentele de partid, discursul public al liderilor comunisti si ceea ce s-a realizat în practica. Dupa cum o dovedesc si documentele publ­icate mai jos, colectivizarea, care a însemnat confiscarea proprietatii indi­vi­duale a taranilor la scara întregii natiuni, a produs numeroase certuri în familie, despartiri si tragedii. S-a ajuns pâna acolo încât oamenii au fost trimisi în judecata si condamnati pentru a li se lua pamântul si a forma GAC. Astfel, la cererea Comitetului de initia­tiva pentru orga­ni­zarea GAC din comuna serbanesti, judetul Suceava, s-a procedat la arestarea taranului mijlocas Maciuc Leon, care, desi da­duse adeziune de înscriere în GAC, era socotit "element recal­ci­trant". Pentru a se motiva arestarea, s-au introdus în casa aces­tuia o arma retezata si trei cartuse. Ţaranul a fost închis la Peni­ten­ciarul Suceava.

Desi, potrivit documentelor de partid, "chiaburii" (de fapt, cei mai buni gospodari ai satelor) nu trebuiau sa patrunda în GAC-uri, în practica s-a procedat la confiscarea averii acestora pentru a mari hotarele GAC-urilor existente, pe motiv ca nu însamântau, nu-si pre­dau cotele sau nu-si plateau impozitele la timp. La Curcani, judetul Ilfov, un "chiabur" de 80 de ani a fost condamnat la o luna de zile în­chi­soare si confiscarea averii pe motiv ca nu a dezmiristit la timp. În multe parti s-a procedat în acest fel, la aceasta contribuind si pre­se­dintele Tribunalului, care a facut acest lucru pentru ca "asa-i cerea or­ga­nizatia judeteana de partid". În majoritatea cazurilor, aceasta masura a fost initiata de organizatiile judetene de partid, iar Comi­tetele Provizorii (din 1950, Sfaturile Populare), organele MAI si ale Ministerului de Justitie au procedat la traducerea în fapt a acestora. O metoda des utilizata de "convingere" a taranilor de a-si ceda pa­mân­tul era chemarea la Securitate si tinerea lor acolo câteva zile, dupa care erau eliberati daca îsi luau angajamentul ca se vor înscrie în GAC. Multi au semnat pentru ca "nu vroiau sa putrezeasca în în­chisoare". S-a folosit mult si bataia. Ţaranii erau chemati la Sfatul Popular comunal si batuti pentru a se înscrie în GAC.

Organele de partid locale si comitetele executive ale Sfaturilor Popu­lare au organizat "echipe" care exercitau presiuni asupra tara­nilor pentru a se înscrie în GAC-uri. În afara de activistii de partid, "echipele" cuprindeau si salariati de la diferite institutii si în­tre­prin­deri. Acestea mergeau ziua, dar si noaptea târziu, la tarani acasa pen­tru a duce "munca de lamurire", stropeau cu gaz alimentele din ca­ma­rile taranilor, luau tot ce le pica în mâna de prin curtile oame­nilor sau de pe câmp (animale, atelaje, pasari etc.), le duceau la GAC sau la Sfatul Popular si-i chemau apoi pe tarani sa le recupe­re­ze, dar cu conditia "sa aduca zapisca de la colhoz ca este înscris".

Cotele si impozitele foarte mari impuse taranilor au fost o alta metoda folosita de autoritati de a-i determina sa intre în GAC-uri. Celor care nu predau cotele li se întocmea proces-verbal de sabotaj economic, urmând inevitabil arestarea. Chiar si atunci când taranii erau la zi cu darile catre stat, li se spunea ca mai au un rest de plata la impozit sau de dat produse la colectari. În 1952, în regiunea Bu­cu­resti, raioanele Calarasi si Branesti, au fost sate întregi unde gos­podariilor taranesti li s-a luat ultimul bob de grâu din batoza. Pentru a intimida taranimea si a o determina sa mearga pe calea so­cia­lizarii agriculturii, s-a practicat si exmatricularea din scoli a copiilor ta­ranilor care refuzau sa se înscrie în GAC-uri. Salariatii care pose­dau pamânt erau scosi din serviciu pentru faptul ca ei sau parintii lor nu se înscriau în GAC, dar au fost si multi care l-au cedat de frica sa nu-si piarda salariile.

La Cancelaria CC al PMR se primeau zilnic zeci si zeci de scri­sori de plângere din partea taranilor saraci si mijlocasi care reclamau abu­zuri în formarea Gospodariilor Agricole Colective si a înto­va­ra­si­rilor TOZ. De asemenea, multi se prezentau la Biroul de Infor­matii al CC al PMR solicitând audiente la conducerea partidului, încre­zatori, probabil, în propaganda oficiala a partidului privind libe­rul consimtamânt în crearea GAC-urilor.

Documentele din arhiva CC al PMR infirma propaganda oficiala a partidului în politica agricola. Colectivizarea agriculturii în Româ­nia s-a realizat prin metode administrative, prin constrângere si con­sideram ca nu se putea înfaptui altfel. Chiar membri din conducerea partidului recunosteau ca fara presiuni "vom avea GAC-urile la pastele cailor". Ţaranii români erau straini de ideologia comunista si individualisti. Pentru ei, adevarata valoare o reprezenta pamântul pe care cei mai multi îl dobândisera prin munca si economisire. Fara des­fiintarea proprietatii particulare asupra pamântului, regimul "de­mo­crat-popular" nu ar fi reusit sa-si impuna controlul asupra tara­nilor, care reprezentau marea majoritate a populatiei tarii, facându-i dependenti de partid si de stat.

Rapoartele Directiilor Regionale ale Securitatii Poporului, ale Inspectoratelor si legiunilor de jandarmi si ale Inspectoratelor Ge­ne­rale Administrative Regionale, care erau organele de inspectie si infor­matii ale MAI asupra activitatilor din tara, cu toata expri­marea voit retinuta, dovedesc ca taranimea româna era anti­co­mu­nista si antisovietica.

Ţaranii cu proprietati mari si mici au opus rezistenta fata de co­lectivizare, nefiind convinsi de beneficiile ei, iar autoritatile au tre­cut la represiune atunci când se rasculau. O nota-raport a Ser­vi­ciu­lui "C" din MAI (nr. 00104106/28.11.1959) arata ca în anii 1951-1952 au fost arestati 34 738 tarani si au fost organizate 438 de procese publice (judecate la Sfaturile Populare din comune si nu la sediile tribunalelor), cu scopul de a-i intimida pe tarani si de a-i forta sa intre în GAC-uri.

Documentele publicate mai jos demonstreaza si ca întovarasirile agricole care trebuiau sa-i învete pe tarani a munci în comun pa­mân­tul s-au facut tot sub presiune. Copiate dupa model sovietic, acestea reprezentau pentru partid centre de atractie a taranimii pe "calea transformarii socialiste a agriculturii".

Nu stim care au fost rezolutiile pe aceste cereri, daca s-au luat masuri de sanctionare a celor vinovati de cele reclamate de tarani. Consideram, însa, cunoscând ce s-a întâmplat în agricultura Româ­niei, ca ele au fost negative. "De moarte si de colhoz nu puteti sca­pa", spu­nea Gaston Marin în memoriile sale, ca ar fi raspuns Gheor­ghiu-Dej unui grup de tarani moldoveni veniti sa se plânga la partid de abu­zurile colectivizarii din satele lor. În opinia conducerii parti­du­lui, fara colectivizarea agriculturii nu se putea consolida regimul si nu se putea asigura trecerea de la capitalism la socialism. Dovada ca dupa moartea lui Stalin nu s-a renuntat la ea, ci a continuat în forme stali­niste. Aceasta spre deosebire de alte tari intrate în sfera de in­flue­nta sovietica (Polonia, Iugoslavia), care au renuntat la coope­ra­ti­vi­zare. Documentele de partid stau marturie în acest sens. Plenara CC al PMR din 19-20 august 1953 a hotarât consolidarea si dez­vol­tarea GAC-urilor si întovarasirilor agricole pe calea transformarii socia­liste a agriculturii. Doi ani mai târziu, Congresul al II-lea al PMR din decembrie 1955 traseaza sarcina ca la sfârsitul anului 1960 sectorul socialist în agricultura sa fie preponderent ca supra­fata si ca productie marfa. Plenara CC al PMR din iulie 1956 cerea tuturor comitetelor regionale de partid, tinând seama de parti­cu­la­ri­tatile locale si posibilitatile existente în fiecare comuna, raion sau re­giune, sa intensifice "munca politica si organizatorica pentru trans­for­marea socialista a agriculturii". De fapt, acestora li s-au fixat planuri cu su­prafetele ce trebuiau cooperativizate. Dupa 1956 se acce­lereaza ritmul colectivizarii, iar sase ani mai târziu (1962), cu ex­ceptia unor supra­fete din zonele de deal si de munte[3], ea era în­che­iata (cu trei ani mai devreme decât prevedeau directivele Con­gre­sului al III-lea al PMR din iunie 1960). Se finaliza astfel, dupa 13 ani, "razboiul" eco­nomic si social cu taranimea româna care a dus la disparitia taranului ca enti­tate economica, întrucât a fost transformat din proprietar, pro­ducator si beneficiar al muncii sale, în simplu proletar agricol.

Anexe

 


TOVARĂsE PREsEDINTE,

Va aduc la cunostinta urmatoarele:

În comuna Podari, satul Balta Verde, s'a facut o întovarasire fortata.

Tovarasul secretar al organizatiei împreuna cu tovarasul prese­dinte al Sfatului Popular si un militian au umblat din casa în casa, atât ziua, cât si noaptea, si au fortat si amenintat ca îi ia cu masina ca îi duce la Canal daca nu semneaza si i-au închis în camera si îi tineau arestati.

Cred ca partidul nu stie despre aceste fapte pe care le fac tova­rasii nostri pe la sate, care au cautat spre a se îmbogati de când au intrat în câte un servici.

Secretarul de baza este si colector la CSC si toti au câte un serviciu.

De aceia va rog, tovarase presedinte, de a lua masuri de ce fac a­cestia pe la sate ca au pus oamenii în zapaciala de nu stie ce sa mai faca.

Atât va aduc la cunostinta si daca trimiteti spre cercetare are sa iasa mai multe pe care tovarasii le fac pe aci, ceea ce partidul nu are cunostinta de asa ceva.

Nastasie Ciuica

TOVARĂsE GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ,

Subsemnatii locuitori din comuna Floresti, raionul Baia de Arama, regiunea Craiova, Of. P. Brosteni, cu respect va rugam sa ne primiti si noua plângerea care am facut-o noi la dumneavoastra si va rugam ca sa luati în considerare aceasta plângere a noastra.

În comuna Floresti a luat nastere GAC pe ziua de 26 Octombrie 1952, fiind fortati de catre tovarasul Balanescu dela raionul de Partid Baia de Arama.

Venind în sat, sau mai bine zis în comuna Floresti, amenintând pe locuitori cu fel de fel de vorbe murdare, pâna la urma ame­nin­tându-o si cu Baraganul, acela care nu se înscrie în GAC îl ia mama dracului sau Baraganul.

Tov. Popescu, secretarul doi al PMR dela raionul Baia de Arama, dând ocazie ca el este acela Mare (adica el taie si spânzura) ori face ce zice el ori daca nu sa dispara din Floresti. Tov. Domnica Dragola, colectoare la raionul Baia de Arama, ameninta pe mun­ci­tori cu diferite vorbe, spunând ca i s-a îndeplinit scopul si ca trebue sa faca cum zice ea.

Furajele care le au oamenii, ea spune ca trebue ca sa le dea toate, totul ce sa gaseste la om acasa. Care în cartea cu "10 întrebari si 10 raspunsuri" despre GAC nu prevede asa.

Ei au facut invers, din contra când cetateanul este pe deplin con­vins, plus de aceasta trebuia ca sa mai lase la om furaje si cereale.

Tovarasul Mogoi, presedintele Fr. Plugarilor, si cu tov. Jianu, tot dela raionul Baia de Arama, la ridicarea atelajelor dela oameni, sau ma­ni­festat cu fel de fel de cuvinte nejuste pâna la urma ame­nin­tându-i si cu Militia caci acela om, care nu vrea sa dea nimica la GAC merge la Baragan. Oamenii nu au bine voit ca sa faca GAC pe motivul ca ei nu au fost lamuriti ce este cu GAC si ce rost are acest GAC.

Oamenii plâng pe toate drumurile si spun si comunelor vecine care merg, spun ca le-au luat totul si acuma au ramas cu ochi în Maracini.

Daca Dvs. nu rezolvati nimic cu aceasta GAC, noi mai mult distrugem decât construim pentru ca la ridicarea atelajelor au facut alarma în sat parca era la razboiul din 1916, asa plângeau oamenii.

Va rugam sa luati masuri cu acest GAC care a facut în halul acesta.

Gânditi-va Dv. acesti treizeci de colectivisti care mai au si câte trei sau 5-7 copii, gânditi-va si dv. aceste plângeri unde ar ajunge.

Va rugam ca sa ne scuzati scrisul pentru ca noi nu avem liceul, am facut si noi cum am stiut.

Am scris aceasta cu lacrimi în ochi.

Iorgu Dagota Maria Studor

Gorica Draghici Tudor Toma

Bozaru

TOVARĂsE SECRETAR GENERAL,

Subsemnatul Marin Leoveanu din comuna Catane Nou, raionul Bailesti, regiunea Craiova, va aduc la cunostinta urmatoarele:

În luna septembrie a.c. a venit în curtea mea tovarasul Buzatu dela comisia CSC Bailesti, unde m'a înjurat, mi-a spus ca ma leaga si ma trimite la Canal, daca nu ma trec la colectiv cu tot pamântul.

Ducându-ma la Sfat sa spun cele întâmplate m'am întâlnit în strada cu tovarasul Burnea Marin si cu tovarasul vicepresedinte stefan I. Catiga unde le-a spus si Domnilor, tot ca tov. Buzatu. Daca nu ma trec la colectiv ma încadreaza în rândul chiaburilor si voi fi ridicat ca si ceilalti chiaburi si dus pe Baragan sau la Canal. Eu atunci i-am spus ca nu e pacat de mine, om batrân, sa-mi faca el acest lucru. El mi-a raspuns ca sa fie al dracului în sufletul lui care s'a gândit la mine. Ca cum a venit tatal meu cu tot ce a avut în casa, asa sa vii si tu. Atunci de frica m'am dus si am luat una cerere, am com­plectat-o cu terenul de pamânt de 4,50 ha, unde am bagat si pa­mân­tul sotiei de 3 ha, fara ca ea sa fi fost întrebata de cineva. Când ea a auzit ca i-am trecut si pamântul ei a început scandalul.

Când gospodaria a luat fiinta, sotia mea a fugit de acasa spunând ca ea nu merge si nu-si da pamântul la gospodarie. Vazând tovarasii ca ea nu vrea sa vie si sa-si dea pamântul au venit s'o lamureasca, zi­cându-i ca daca nu vrea sa mearga în gospodarie tov. Burnea Marin i-a zis ca-i da otrava, iar tov. presedinte al Sfatului mi-a zis s'o las ca sunt femei destule si pe ea o trimite la Tito.

Cred ca aceste vorbe nu trebuiau spuse de un presedinte al Sfa­tu­lui, pe care partidul l-a trimis sa lamureasca lumea si nu a ameninta cu fel de fel de vorbe înspaimântatoare.

Tovarase secretar general, întrucât sotia mea nu a consimtit si s'a dus si si-a însamântat locurile, adica dreptul ei de pamânt 3 ha, iar eu am fost chemat noaptea la gospodarie unde am fost înjurat de pre­sedinte Nicolaie Baltaretu, Nicolaie Gorgan, Constantin Durla, deasemeni si tov. Ion Rasteanu m-au înjurat pe strada, auzind tov. Ion Garlosu si alte persoane, spunând ca sunt reactionar.

În ziua de 29 Octombrie a.c. au venit în curtea casei mele tov. vice presedinte al Sfatului, stefan I. Cotiga, Nicolaie Baltaretu, Florea Paduraru, Anghel Mirea, Gheorghe M. Gheorghe, Savu Petrisor, Dinu Ilie Pintilie, Gh. Ciobanu, care cu abuz de putere punând mâna cu forta mi-au rapit un car, una caruta, una vaca, una grapa, si rotile plugului, dându-le la gospodarie. Spunându-le sa-mi lase carul sa duc sfecla si caruta sa-mi duc bumbacul, dece îmi rapesc inventarul, tov. stefan I. Cotiga s'a pronuntat ca aceasta nu este nimic o sa vezi si mai multe, care nu le stiu ce ma asteapta, fiindca acum e timpul lui, ca are sa ma faca el pe mine sa-l pomenesc.

Pe ziua de 1 Decembrie m'am dus la gospodarie ca sa-mi iau carul sa-mi duc sfecla la gara. Aici am fost înjurat si îmbrâncit si dat afara tot de tov. vice presedinte al Sfatului, stefan I. Cotiga, spu­nân­du-mi sa ies afara banditule.

Pe ziua de 9 Decembrie m'am dus sa-mi iau caruta unde mi-a fagaduit-o ca mi-o dau sa-mi duc bumbacul la statie, dar am fost îmbrâncit de tov. Burnea Constantin si dat afara, spunându-mi ca asta merit.

Tovarase secretar general, va aduc la cunostinta ca de când gos­podaria s'a inaugurat si pâna astazi eu trai bun cu sotia nu mai am. Nu mai sunt spalat, mâncat si îngrijit, la vârsta de 58 de ani sa fii despartit de sotie.

Traiasca lupta pentru pace!

Marin Loveanu

Traiasca Republica Populara Româna!



ANIC, fond CC al PCR - Cancelarie, dosar nr. 140/1952, ff. 26-29.

ACNSAS, fond documentar, dosar 53, vol. 3, f. 91.

Indicatia conducerii partidului a fost ca sa nu se creeze GAC în localitatile de munte care nu aveau suficient pamânt arabil, considerându-se ca nu exista în­ca în acele localitati nici cele mai elementare conditii materiale care sa asigure o buna dezvoltare economica a unor gospodarii colective pentru ca ele sa devina o sursa de ridicare a nivelului de trai al membrilor lor. Din memoriile lui Silviu Curticeanu aparute în anul 2000 la Editura Albatros, aflam ca Nicolae Ceausescu, în vara anului 1989, vroia sa cooperativizeze si regiunile de deal si de munte, dând indicatia celor însarcinati cu aceasta problema sa se inspire din "înto­va­ra­sirile agricole din anii '50".

Am pastrat toate particularitatile de scriere, asa cum apar în documente.


Document Info


Accesari: 12290
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )