Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































PROIECT AMPELOGRAFIE SOIUL: VICTORIA

agricultura




UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE HORTICULTURA




PROIECT AMPELOGRAFIE

SOIUL: VICTORIA

https://www.vignetoconsult.com/Images/soiuri/victoria.jpg 

VICTORIA

ORIGINE :

Soi nou obtinut la S.C.V.V. Dragasani prin hibridare sexuata a soiurilor Cardinal si Afuz Ali si omologat în 1978 (Autori:Victoria Lepadatu si Gh. Condei).

SINONIME:

- Nu are.

CARACTERE MORFOLOGICE

În faza de dezmugurire

Rozeta este glabra, de culoare verde-cafenie.

În faza de înfrunzire

Vârful lastarului este verde, iar frunzele tinere sunt glabre, lucioase, de culoare verde-aramie.

Lastarul este de culoare verde si prezinta striuri fine.

Inflorescenta este cilindro-conica, mare.

În faza de înflorire

Floarea este hermafrodita normala, pe tipul 5. Polenul este fertil.

În faza de crestere a bobului

Cârceii sunt bifurcati, de culoare verde cu nuanta cafenie. Frunza adulta este de marime mijlocie-mare, glabra, pentalobata, cuneiforma, usor latita. Sinusurile laterale superioare sunt deschise elipsoidal iar uneori închise ovoidal, iar sinusurile inferioare sunt deschise în forma literei V sau sunt slab schitate.

Sinusul petiolar este deschis în forma literei V sau lira. Limbul este gros, glabru pe ambele fete. Nervurile sunt verzi, iar dintii sunt de marime mijlocie, cu margini drepte, mucronati, de culoare galbuie pe margine.Petiolul este lung, glabru, cu o pigmentatie antocianica evidenta.

În faza de maturare a strugurilor

Strugurele este mare si foarte mare, de forma cilindro-conica, lax. Cu pedunculul erbaceu. Bobul este foarte mare, oval, de culoare galben-verzuie, cu o pielita acoperita cu un strat de pruina persistenta. Miezul este carnos, semicrocant, cu gust echilibrat, nearomat. Samânta este mare, usor asimetrica cu salaza evidenta.

În faza de maturare a lemnului si de cadere a frunzelor

Coarda are meritale de lungimi medii, este de culoare bruna-cafenie, cu striuri fine, iar în sectiune este eliptica.

ÎNSUsIRI AGROBIOLOGICE

Victoria este un soi de vigoare mijlocie spre mare, fertilitate buna (63-73% lastari fertili), valorile coeficientilor de fertilitate oscilând între 0,86-1,05 coeficientul de fertilitate relativ si 1,45-1,79 coeficientul de fertilitate absolut. Productivitatea soiului este mare: i.p.a. este 398, i.p.r. este 657. -Soiul se remarca printr-o rezistenta buna la ger -20 0C si la seceta, se comporta bine fata de brumele s îngheturile d 17517r1716r e primavara, datorita dezmuguririi târzii, prezinta   rezistenta medie la mana, foarte slaba la oidium.

PARTICULARITĂŢI AGROTEHNICE

Soiul Victoria se cultiva cu foarte bune rezultate pe terenurile fertile de la baza versantilor, cu soluri bine drenate. Are afinitate buna la altoire cu portaltoii 14a Ruggeri, SC26 (V. Grecu si colab., 1994). Formele de conducere în plantatii recomandate sunt: capul înaltat Dr. Guyot, cu taiere mixta si cordonul dublu genevez, în podgoria Ostrov (Em. Ionescu si colab., 1994). Încarcatura de rod care se lasa la taiere este de 40-50 ochi/but, respectiv 12-15 ochi/m2. Reactioneaza puternic la fertilizarea cu îngrasaminte chimice, consumul specific de elemente nutritivefiind predominant potasic. La lucrarile în verde, în special la normarea înflorescentelor lasându-se pe butuc în medie 12 inflorescente; operatiunea trebuie executata cu 2-3 zile înainte de declansarea înfloritului în masa a soiului (Em. Banita, 1994).

CARACTERE TEHNOLOGICE

Maturarea strugurilor are loc în epoca a doua, durata de conservabilitate a strugurilor pe butuc fiind mare, cca 30 de zile. Productiile de struguri sunt mari, de peste 16t/ha, din care productie marfa 83-85%. La maturitatea de consum, strugurii acumuleaza 140-150 g/l zaharuri, iar aciditatea este relativ scazuta 3,5-3,8g/l H2SO4. Calitati si defecte: Soi timpuriu cu boabe foarte mari, dar cu o maturare esalonata.

Comportarea soiului Victoria în conditiile ecopedoclimatice de la Bucuresti si de la S.C.D.V.V. Dragasani*

Parametri analizati

UM

U.S.A.M.V Bucuresti

S.C.P.P.

Dragasani

Greutatea medie a unui strugure

g

Greutatea a 100 de boabe

g

Concentratia în zaharuri

g/l

Aciditatea totala

g/lH2SO4

Productia de struguri

t/ha

* date I.S.T.I.S.

ZONARE

Se cultiva în toata Moldova, în nordul Dobrogei si pe terenurile nisipoase din judetele Braila si Buzau.

COEFICIENTII DE FERTILITATE SI INDICI DE PRODUCTIVITATE:

NR.

BUTUC

NR

COARDA

OCHI PE COARDA

LASTARI

LACOMI

LASTARI

CORONARI

 

 

 

I

 

 

 

 

 

II



 

 

 

 

 

III

 

 

 

 

 

IV

 

 



 

 

 

V

 

 

 

CALCULUL COEFICIENTILOR DE FERTILITATE SI DE PRODUCTIE:

Greutatea medie a uni strugure = ? g

Total lastari fertili = 54

Total lastari fertili + sterili = 64

Total inflorescente = 96

Cfa=nr de inflorescente = 1,77

Nr lastari fertili

Cfr= nr de inflorescente = 1,5

Nr total de lastari

Ipr a = C fa X ? g =

Ipr r = C fr X ? g =

LEGENDA:

Ochi nepornit

+ lastar steril

lastar cu o inflorescenta

lastar cu 2 inflorescente

VIABILITATEA MUGURILOR

Pentru butucul nr 5 coarda nr 1:

Din primul ochi nu a rezultat nimic , mugurele principal si mugurii secundari au murit

Din ochiul 2 nu a rezultat nimic , mugurele pricipal si mugurii secundari au murit

Din ochiul 3 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ociul 4 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 5 a rezultat un lastar steril,mugurele principal a murit cei secundarii sunt viabili.

Din ochiul 6 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 7 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 8 a rezultat un lastar fertil cu 2 inflorescente.

Din ochiul 9 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 10 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 11 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 12 a rezultat un lastar fertil cu 3 inflorescente.

Din ochiul 13 a rezultat un lastar cu o inflorescenta.

Pana aici am facut eu.am scris ca sa sti

CARACTERE AMPELOGRAFICE ALE COARDEI

COD

OIV

SEMNIFICATIA

NIVEL DE EXPRESIE

SEMNIFICATIA

SOI DE REFERINTA

Sectiune transversala

Eliptica

Chasselas Blanc

Suprafata coardei

Striata

Chasselas Blanc

Culoarea dominanta

Violacee

Riparia x Rupestris 3309

Prezenta lenticelelor

Absente

Vitis Vinifera

Prezenta perilor erecti pe noduri

Absenti sau foarte rari

Riparia x Rupestris 3309

Prezenta perilor erecti pe internoduri

Absenti sau foarte rari

Riparia x Rupestris 3309

Lungimea internodurilor

Mijlocii

Diametrul internodurilor

F mic

Distributia carceilor

Discontinua

Vitis Vinifera

Pozitia lastarilor pe coarda

Erecta

Columna

CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE COARDEI

COD OIV

SEMNIFICATIA

NIVEL DE EXPRESIE

SEMNIFICATIA

SOI DE REFERINTA

Marimea frunzei pri metoda caroiajului

Mijlocie

Babeasca neagra

Lungimea nervurii principale

Scurta

Lungimea nervurii secundare

Mediu

Lungimea nervurii tertiare

Mediu

Lungimea nervurii N4

Lung

Inaltimea mucronului nervurii secundare

Scurt

Latimea mucronului nervurii secundare

Ingust

Inaltimea mucronului   nervurii N4

Scurt

Latimea mucronului nervurii N4

Scurt

Forma limbului



Lobia frunzei

Pentalobata

Culoarea fetei superioare

Verde deschis

Chasselas Blanc

Colorarea cu antociani a nervurilor principale pe fata superioara a limbului

Rosie la punctul petiolar

Pinot Noir

Colorarea cu antociani a nervurilor principale pe fata inferioara a limbului

Rosie la punctul petiolar

Pinot Noir

Gofrarea limbului

Foarte slaba

Afuz Ali

Ondularea limbului

Absenta

Afuz Ali

Profilul limbului

Drept

Cabernet Sauvignon

Umflaturi pe partea superioara a limbului

Absente sau foarte putine

Rupestris du Lot

Forma dintilor

Cu ambele margini drepte

Riesling Italian

Lungimea dintilor

Mijlocii

Riesling Italian

Forma generala a sinusului petiolar

Deschis -lira

Merlot

Forma bazei sinusului petiolar

Forma de U

Afuz Ali

Particularitati ale sinusului petiolar

Pinteni pe margine

Coarna neagra

Conturul sinusului petiolar delimitat de nervuri

Cu un pinten

Cabernet Sauvignon

Forma sinusurilor laterale

Absent

Aligote

Peri orizontali intre nervurile principale pe partea inferioara a limbului

Absenti sau foarte rari

Afuz Ali

Peri ercti intre nervurile principale pe partea inferioara a limbului

Absenti sau foarte rari

Rupestris du Lot

Peri orizontali pe nervurile principale pe partea inferioara a limbului

Absenti sau foarte rari

Rupestris du Lot

Peri erectii pe nervurile principale pe partea inferioara a limbului

Absenti sau foarte rari

Chardonnay

Peri orizontali pe nervurile principale pe partea superioara a limbului

Absenti sau foarte rari

Afuz Ali

Peri erecti pe nervurile principale pe partea superioara a limbului

Absenti sau foarte rari

Chasselas Blanc

Peri orizontali pe petiol

Absenti sau foarte rari

Rupestris du Lot

Peri erecti pe petiol

Absenti sau foarte rari

Rupestris du Lot

Lungimea petiolului in raport cu lungimea nervurii principale

Scurt

CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE FLORILOR

COD OIV

SEMNIFICATIA

NIVEL DE EXPRESIE

SEMNIFICATIA

SOI DE REFERINTA

Tipul florii

Hermafrodit normala

Insertia primei

inflorescente?

De la nodul 5 in sus

Kismis alb

Numarul inlorescentelor pe lastar

1,1-2 inflorescente

Chasselas Blanc

Lungimea primei inflorescente

medie

CARACTERELE AMPELOGRAFICE ALE STRUGURILOR SI BOABELOR

COD OIV

SEMNIFICATIA

NIVEL DE EXPRESIE

SEMNIFICATIA

SOI DE REFERINTA

Forma

Cilindro -conica

Marimea

Mari si foarte mari

Nr de struguri pe lastari

2,1,3 struguri

Aligote

Lungimea strugurelui

Lungi

Afuz Ali

Latimea strugurelui

Larg

Cardinal

Compactitatea

Compact

Cinsaut

Numarul de boabe pe strugure

Multe

Lungimea pedunculului

Mijlociu

Corinth Noir

Lignificarea pedunculului

Medie (semilemnificat)

Sauvignon Blanc

Lungimea bobului

Lung

Latimea bobului

Mijlociu

Portugais Bleu

Uniformitatea marimi

Neuniforma

Cardinal

Forma bobului

Ovoid

Bicane

Sectiune transversala

Circulara

Chasselas Dore

Culoarea pielitei

Verde -galbui

Chasselas Blanc

Uniformitatea culorii pielitei

Uniforma

Cabernet Sauvignon

Prezenta pruinei

Groasa

Moldova

Grosimea pielitei

Groasa

Servant

Punctul pistilar

Aparent

Saint Emilion

Culoarea pulpei

Necolorata

Pinot Noir

Intensitatea coloranta a pulpei

Foarte slab colorata si necolorata

Pinot Noir

Suculenta pulpei

Suculenta

Aramon

Consistenta pulpei

Crocanta

Ohanez

Gustul

Franc

Chasselas Dore

Lungimea pedicelului

Lung

Separarea de pedicel

Usoara

Isabelle

BIBLIOGRAFIE:

ADRIANA INDREAS SI LUMINITA VISAN-Principalele soiuri de struguri de masa cultivate in romania, editura Academiei Republici Socialiste Romania

1976



loading...








Document Info


Accesari: 5902
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )