Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































GATT/OMC

comert




GATT/OMC

Acordul General pentru Tarife si Comert este un tratat multilateral interguvernamental prin care tarile membre se obliga sa respecte anumite principii si reguli in domeniul relatiilor comerciale; sa reduca, sa elimine sau sa consolideze taxele vamale si sa inlature restrictiile cantitative sau de alta natura din calea schimburilor comerciale reciproce, trecand treptat la liberalizarea acestora. Rezulta din aceasta definitie ca obiectivul initial principal al GATT-ului a fost crearea de conditii favorabile pentru desfasurarea schimburilor comerciale intre tarile membre. Acest obiectiv isi pastreaza valabilitatea si in prezent. In ultimii 15-20 de ani insa, ca urmare a faptului ca a crescut numarul tarilor membre si in special al tarilor in curs de dezvoltare, atributiile si obiectivele GATT-ului s-au largit, indeosebi pe linia sprijinului dezvoltarii comertului exterior al acestora si implicit a economiilor lor. Reiese aceasta din prevederile partii a patra a GATT-ului, precum si din faptul ca au fost stabilite legaturi organizate cu UNCTAD-ul prin crearea de la 1 ianuarie 1968 a Centrului comun pentru com 757g68h ertul international GATT-UNCTAD.




Conditiile in care a fost elaborat si a inceput sa fie aplicat Acordul General pentru tarife si Comert au determinat si structura organizatorica initiala deficitara a acestuia, corectata, treptat, pe parcursul activitatii sale. Desi GATT-ul nu este o organizatie internationala, in practica el exercita atributiile unui organism international, asigurand cadrul organizatoric corespunzator pentru negocierile comerciale, precum si structura organizatorica menita sa dea rezultatelor acestor negocieri forma unor instrumente legale. In prezent, activitatea GATT-ului se desfasoara in cadrul urmatoarei structuri organizatorice:

Sesiunea partilor contractante;

Consiliul reprezentantilor;

Comitete si grupe de lucru specializate pe probleme (permanente si temporare);

Secretariatul.

Sesiunea partilor contractante (membrii cu drepturi depline) este alcatuita din delegatii tuturor tarilor membre si este forul suprem al GATT; se intruneste, de regula, odata pe an (sesiune ordinara) sau de mai multe ori pe an, la cererea partilor contractante (sesiuni extraordinare). Are ca principale atributii:

dreptul si obligatia de a veghea la respectarea prevederilor Acordului General;

aproba modificarile si completarile aduse textului Acordului General;

aproba prin vot (trimis prin corespondenta) primirea de noi membri in GATT;

aproba crearea de noi organe in structura organizatorica a GATT-ului si le directioneaza activitatea.

Consiliul reprezentantilor, alcatuit din reprezentantii tarilor membre cu drepturi depline, a inceput sa functioneze in 1960 si isi exercita atributiile intre sesiunile partilor contractante, indeplinind rolul de organ executiv. Are urmatoarele atributii mai importante:

indruma activitatea organelor din subordine (comitete, comisii si grupe de lucru specializate pe probleme);

organizeaza negocierile pentru primirea de noi membri in GATT;

organizeaza consultari cu partile contractante asupra diverselor aspecte ale evolutiei schimburilor comerciale reciproce;

elaboreaza, cu sprijinul organelor din subordine, recomandari pentru Sesiunea partilor contractante in legatura cu problemele inscrise pe ordinea de zi a acestora.



Comitetele si grupele de lucru specializate pe probleme asigura activitatea permanenta a Acordului General, studiind problemele ce le-au fost incredintate, fie de catre Sesiunea partilor contractante, fie de catre Consiliul reprezentantilor. Concluziile si recomandarile lor sunt supuse aprobarii organelor superioare.

In afara comitetelor specializate cu activitatea permanenta pot fi create si comitete cu activitatea temporara (cum sunt, de pilda, Comitetele pentru organizarea negocierilor comerciale din cadrul rundelor, organizate periodic de catre GATT), a caror misiune inceteaza odata cu terminarea actiunii pentru care au fost create.

Secretariatul GATT, cu sediul la Geneva, indeplineste functii administrative ce rezulta din activitatea celorlalte organe ale GATT-ului si este condus de un director general. El sprijina derularea rundelor de negocieri organizate de GATT si publica rezultatele acestora. Acorda asistenta de specialitate tarilor in curs de dezvoltare.

Din 1964, mai face parte din structura organizatorica a GATT-ului si Centrul de comert international, care din 1968 a devenit Centrul comun de comert international GATT-UNCTAD.

Principalele prevederi ale Acordului General pentru Tarife si Comert

Textul Acordului General pentru Tarife si Comert a suferit pe parcursul existentei sale, o serie de revizuiri si completari impuse de conditiile internationale postbelice, in continua schimbare. In prezentarea principalelor prevederi ale GATT-ului se au in vedere si aceste revizuiri si completari.

Din textul Acordului General se desprind o serie de principii fundamentale care trebuie sa stea la baza relatiilor comerciale dintre partile contractante si care au fost statornicite in practica activitatii GATT-ului. Acestea sunt urmatoarele:

a) Principiul nediscriminarii in relatiile comerciale dintre partile contractante.

Aceasta inseamna, in primul rand, ca partile contractante trebuie sa-si acorde reciproc clauza natiunii celei mai favorizate in forma ei neconditionata (art. I), iar, in al doilea rand, ca trebuie sa-si acorde tratament national in materie de impozite si reglementari interne (art. III). Ambele clauze se acorda in GATT pe cale multilaterala. Singura tara membra a GATT care acorda clauza natiunii celei mai favorizate si tratamentul national pe cale bilaterala este SUA.

b) Interzicerea de catre partile contractante, in relatiile reciproce, a restrictiilor cantitative, sau a altor masuri cu efecte similare la importul si exportul de marfuri (art. XI).

Aceasta inseamna ca partile contractante nu trebuie sa instituie sau sa mentina la importul si exportul reciproc de marfuri restrictii de ordin cantitativ, cum sunt contingentele, licentele de import si export, interdictiile sau orice alte masuri cu efecte similare.

De la aceste doua principii sunt admise, dupa cum se va vedea, unele derogari.

c) Aplicarea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative (sau a altor masuri cu efecte similare) in relatiile comerciale dintre partile contractante, in masura in care, in anumite situatii, acestea sunt admise (ca derogari de la principiul b) (art. XIII).

De aici rezulta ca, atunci cand, in anumite situatii, sunt admise restrictii de ordin cantitativ sau alte bariere netarifare, ele trebuie sa fie aplicate fara discriminare, adica in aceleasi conditii fata de toate partile contractante.

d) Eliminarea sau limitarea subventiilor la export in relatiile comerciale dintre partile contractante (art. XIV).

Din prevederile art. XIV rezulta ca partile contractante trebuie sa elimine sau sa limiteze subventiile de export in masura in care acestea afecteaza serios, direct sau indirect, interesele comerciale ale celorlalte parti contractante. In astfel de situatii, partile contractante sunt obligate sa procedeze periodic la examinarea cazurilor concrete si daca se face dovada ca practicarea unor subventii de export de catre unele parti contractante aduce importante prejudicii altor parti contractante, primele sunt obligate sa inlature sau sa limiteze aplicarea subventiilor respective.




e) Protejarea economiilor nationale de concurenta straina sa se faca, in principiu, numai cu ajutorul tarifelor vamale, care nu trebuie sa fie insa prohibite (art. XI) si (art. VII).

f) Folosirea consultarilor de catre partile contractante pentru evitarea prejudicierii intereselor comerciale ale acestora (art. XXII).

Cu alte cuvinte, partile contractante au dreptul sa foloseasca consultarile si obligatia de a raspunde la aceste consultari pentru a se rezolva pe aceasta cale diferendele de ordin comercial dintre ele.

g) Adoptarea deciziilor de catre partile contractante prin consens general; deciziile se supun la vot numai atunci cand nu se realizeaza consensul general sau la cererea unei dintre partile contractante, fiecare dispunand de un singur vot.

Prevederile Acordului, precum si practica indelungata a GATT-ului, au statornicit si unele exceptii sau derogari de la principiile fundamentale, dintre care, mai importante sunt urmatoarele:

a) Recunoasterea sistemului preferintelor vamale in vigoare la data semnarii acordului, cu conditia ca limitele acestor preferinte in vigoare sa nu fie extinse ulterior de catre partile contractante. Acestea vizau preferintele instituie anterior de catre metropole si imperiile coloniale.

b) Admiterea crearii de zone de liber schimb si de uniuni vamale, cu tarife vamale externe comune, la care sa participe doua sau mai multe parti contractante (art. XXIV), cu conditia sa nu fie instituite noi bariere (tarifare si netarifare) fata de celelalte parti contractante.

c) Negocierea de protocoale preferentiale intre tarile in curs de dezvoltare, parti contractante ale GATT, si instituirea Sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoare tarilor in curs de dezvoltare (ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate); negocierea Sistemului Global de Preferinte Comerciale intre tari in curs de dezvoltare, membre ale Grupului celor 77, tot ca o derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate.

d) Autorizarea tarilor in curs de dezvoltare parti contractante la GATT de a promova masuri de politica comerciala cu caracter protectionist pentru apararea economiei nationale si in special a industriei, de concurenta puternica a tarilor dezvoltate. Aceasta reprezinta o derogare de la mai multe principii fundamentale. Intr-o anumita masura, prevederile partii a patra din GATT se inscriu si ele ca derogari de la unele principii fundamentale in favoarea tarilor in curs de dezvoltare parti contractante la GATT.

e) Admiterea temporara de restrictii cantitative (sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in relatiile comerciale dintre partile contractante la importul unor produse care ar periclita productia interna sau in scopul de a contribui la echilibrarea balantei de plati.

Membrii GATT; accesiunea la GATT; retragerea din GATT

Textul Acordului General pentru Tarife si Comert a fost autentificat, pe calea semnarii unui act final, de catre reprezentantii a 23 de tari (care l-au negociat) denumite membre fondatoare (Australia, Belgia, Brazilia, Birmania, Canada, Ceylon, Chile, Cuba, SUA, Franta, India, Liban, Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelanda, Pakistan, Olanda, Rhodezia de Sud, Anglia, Siria, Cehoslovacia, Uniunea Sud-Africana si China), fiind inscrise in preambulul acordului. De la semnarea acordului (octombrie 1974) si pana in septembrie 1993, numarul statelor membre la GATT a crescut de la 23 la 133 din care 111 parti contractante si 22 tari membri de facto. Drept vot au numai partile contractante.

Membrii de facto sunt foste colonii pe teritoriul carora au inceput sa fie aplicate prevederile Acordului General pentru Tarife si Comert inainte de castigarea independentei lor politice (prin intermediul metropolei parte contractanta GATT) si care, in virtutea prevederilor articolului XXVI din Acord, au dreptul, daca doresc, sa devina parti contractante dupa castigarea independentei politice.

Printre tarile contractante se numara in prezent si foste tari socialiste, intre care si Romania (1971).

Cat priveste retragerea din GATT, articolul XXXI din Acord precizeaza ca orice parte contractanta are dreptul de a se retrage din GATT, atunci cand doreste acest lucru, cu conditia sa instiinteze in scris despre aceasta Secretariatul GATT-ului. Cererea de retragere intra in vigoare dupa expirarea a sase luni de la depunerea ei in Secretariat.



Aderarea Romaniei la GATT; participarea ei la activitatea GATT-ului

Acordand o atentie deosebita dezvoltarii relatiilor comerciale cu toate tarile lumii, Romania si-a manifestat interesul fata de activitatea desfasurata de GATT cu multi ani in urma. Ea a participat in calitate de observator la GATT inca din anul 1957, la invitatia Secretarului GATT, iar din iulie 1966, a fost stabilita o legatura cu caracter tehnic intre Centrul de Comert International al GATT si Camera de Comert si Industrie a Romaniei. In iulie 1968 Romania a adresat oficial cererea de aderare la GATT ca membra cu drepturi depline. In noiembrie 1968, Consiliul reprezentantilor a examinat cererea Romaniei si a hotarat crearea unui grup de lucru (format din reprezentantii a 27 tari membre), care a negociat cu tara noastra conditiile de aderare. In octombrie 1971, Consiliul reprezentantilor a adoptat in unanimitate raportul grupului de lucru, precum si protocolul de aderare convenit. Conform practicii uzuale a GATT, protocolul de aderare a fost semnat apoi si de Romania (15 octombrie 1971) si, ca urmare, tara noastra a devenit membra cu drepturi depline la GATT. Intrand in GATT ca membra cu drepturi depline, Romania beneficiaza de o serie de avantaje, cu implicatii pozitive asupra schimburilor noastre comerciale.

a) Prin intrarea in GATT, Romania a obtinut pe cale multilaterala clauza natiunii celei mai favorizate din partea tarilor membre (cu exceptia SUA care acorda aceasta clauza numai pe cale bilaterala si din partea careia a obtinut-o abia in 1975); in consecinta, beneficiaza de concesiile tarifare negociate in cadrul GATT, concesii care nu mai pot fi retrase unilateral de catre partile contractante (fara a-i acorda compensatii echivalente).

b) Admiterea Romaniei in GATT ca parte contractanta implica si eliminarea treptata a restrictiilor cantitative discriminatorii la exportul de produse romanesti in tarile membre.

c) Ca orice parte contractanta, Romania are dreptul de a invoca prevederile Acordului General pentru Tarife si Comert si de a folosi mecanismul consultarilor bi si multilateral din cadrul GATT pentru a-si apara interesele comerciale in eventualitatea in care anumite masuri de politica comerciala ale partenerilor din GATT i-ar aduce prejudicii. In acest sens, se fac precizari in mod expres in protocolul de accesiune a Romaniei la GATT.

d) Prezenta Romaniei in cadrul GATT ca membru cu drepturi depline ii ofera posibilitati suplimentare pentru promovarea intereselor ei comerciale. Romania va putea participa direct la toate negocierile comerciale ce vor fi organizate in cadrul GATT si va putea milita, in spiritul prevederilor GATT, pentru crearea de conditii favorabile si reciproc avantajoase in ce priveste desfasurarea relatiilor comerciale cu partile contractante.

e) Datorita faptului ca si dupa institutionalizarea UNCTAD-ului, GATT-ul a ramas principalul mecanism institutional in care se dezbat si se negociaza facilitatile concrete in domeniul comertului international si al politicii comerciale, Romania are posibilitati largite de informare cu privire la actiunile viitoare ale tarilor membre in domeniul politicii comerciale, ceea ce ii va permite sa adopte la momentul oportun masurile corespunzatoare menite sa-i apere interesele, fara a contraveni prevederilor GATT. Prezenta Romaniei in GATT ii  permite o mai mare adaptabilitate la conditiile de desfasurare a comertului international si de promovare a schimburilor sale comerciale.

f) In sfarsit, apartenenta la GATT a Romaniei, ca tara in curs de dezvoltare, ii ofera posibilitatea de a beneficia de masurile speciale adoptate de partile contractante in favoarea acestui grup de tari, potrivit prevederilor partii a patra din Acordul General pentru Tarife si Comert.

Protocolul de aderare a Romaniei la GATT a inscris si o serie de obligatii ce revin tarii noastre, in schimbul avantajelor pe care le-a obtinut sau le va obtine din partea celorlalti membri. Obligatiile (angajamentele) Romaniei ce au fost inscrise sunt:

a) Romania s-a angajat prin protocolul de accesiune sa-si sporeasca si sa-si diversifice importurile de marfuri din tarile membre ale GATT in acelasi ritm in care vor creste importurile totale.

b) Prin protocolul de accesiune la GATT, Romania si-a sumat anumite obligatii in ce priveste politica valutara pe care o va urma atata vreme cat nu va fi membra a Fondului Monetar International, in sensul ca va actiona in problemele valutare in conformitate cu spiritul Acordului General. In toamna anului 1972, Romania a fost primita ca membra atat la Fondul monetar International, cat si la Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, fiind in felul acesta obligata sa respecte statutul celor doua organizatii financiare internationale si prevederile inscrise in protocolul de aderare la aceste organizatii cu care colaboreaza GATT-ul.



loading...










Document Info


Accesari: 5508
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )