Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Evolutia reformei contabile in Romania

Contabilitate




Evolutia reformei contabile īn Romānia

Reforma contabila īn Romānia a īnceput dupa decembrie 1989. Īn decembrie 1989 sistemul societatii economice a cunoscut o ruptura fundamentala, caracterizata prin negarea totala a valorilor centralismului si adoptarea valorilor economiei de piata printr-un liberalism mai mult sau mai putin controlat.




Aceasta schimbare a sistemului economiei a necesitat si īnca necesita mari costuri sociale si impune o reforma a sistemului de contabilitate din Romānia.

Profesia contabila liberala franceza a recomandat Romāniei o versiune a sistemului contabil vest-european inspirata din planul contabil francez, vresiune adoptata si generalizata īn Romānia īncepānd cu 1 ianuarie 1994. Aceasta versiune are meritul de a introduce īn sistemul contabil romānesc urmatoarele valori contabile:

-recursul de la normele si reglementarile contabile detaliate la principii si conventii contabile general adminisibile;

-recursul la dualismul contabil transant īntre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune;

-recursul la prioritatea conturilor anuale - sistemul financiar īn raport cu sistemele conturilor contabile curente;
-recursul de la informatia contabila exhaustiva la informatia contabila relevanta, pertinenta.

Evolutia procesului de reforma contabila declansat īn 1990 a vizat si vizeaza perfectionarea sistemului contabil romānesc pe baza unor principii si reguli prevazute de directivele UE si Standardele Internationale de Contabilitate, astfel īncāt situatiile finaciare īntocmite de īntreprinderi sa raspunda cerintelor unor categorii cāt mai largi de utilizatori.

O periodizare posibila a evolutiei reformei contabile īn Romāania ar cuprinde:

-perioada 1990-1994 caracterizata prin disputa īn plan doctrinar īntre adeptii si adversarii unei reforme contabile de profunzime. Īn aceasta perioada a avut loc doar o cosmetizare a vechiului sistem contabil realizata sub deviza adversarilor reformei contabile de profunzime, anume: cāteva conturi noi, cāteva conturi elimitate, schimbarea titlului la altele, eventual o alta simbolizare a conturilor.

-perioada 1994-1999 caracterizata prin acceptarea larga pe plan doctrinar a necesitatilor unei reforme contabile de profunzime. Īn plan aplicativ si reglementar s-a trecut la complementarea unui sistem contabil dualist (contabilitate de gestiune si contabilitate financiara) de inspiratie vest-european nediferentiat pe categorii de agenti economici. S-a elaborat un nou drept contabil īn lucrarea "Sistemul contabil al agentilor economici din Romānia" editata de Ministerul Finantelor īn 1994, care insereaza Legea Contalibitatii 82/1991 care a fost modificata si completata, ultima fiind . Prin HG nr 74/1993 s-au 17417d317r aprobat Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii, Planul de conturi general si Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, monografia privind īnregistrarea īn contabilitate a principalelor operatii economico-financiare, continutul si structura principalelor registre de contabilitate: Registrul jurnal, Registrul inventar, Cartea Mare si bilantul contabil compus din situatia patrimoniului, Contul de profit si pierderi si Anexe.

OG nr61/2001 stipuleaza īntocmirea īn plus a Situatiilor privind modificarea capitalurilor proprii si Situatia fluxurilor de trezorerie.

Anul 1999 marcheaza prin elaborarea de Ministerul Finantelor a programului national de armonizare a legislatiei contabile cu directivele europene si asimilarea IAS.

Īncepānd cu situatiile financiare ale anului 2000 intra sub incidenta acestui program trei categorii de unitati:

-īntreprinderile cotate la Bursa de Valori

-Regiile autonome, companiile, societatile nationale si alte īntreprinderi de interes national

-īntreprinderile ce actioneaza pe pietele de capital (societati de valori mobiliare).

Īncepānd cu exercituil financiar al anului 2001 reglementarile de armonizare a contabilitatii romānesti cu IAS s-au extins la o a patra categorie de īntreprinderi.

Definirea conceptului de amortizare

Potrivit Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat īn active corporale si necorporale, unitatile care desfasoara activitati economice, denumite agenti economici, si care imonilizeaza capital īn active corporale si necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau īn timp, vor calcula, vor īnregistra īn contabilitate si vor recupera uzura fizica si morala a acestora, pentru refacerea capitalului angajat. Aceste operatiuni sunt denumite generic amortizarea capitalului angajat.pag3

Orice īntreprindere, pentru a-si desfasua o anumita activitate, trebuie sa dispuna de o structura de productie īn care mijloacele fixe sunt un element component. Ca parte a structurii economice, mijloacele fixe concura prin intermediul factorului uman la realizarea obiectivelor unitatii economice. Ca marime si structura, mijloacele fixe prezinta variatii cauzate de o seama de factori, fie īn sens pozitiv, fie īn sens negativ. Mijloacele fixe sunt expresia concreta a capitalului fix . Ele sunt mijloace de munca care au durata normata de functionare mai mare de un an si o valoare de īnregistrare, avānd un nivle minim reglementat prin lege.

Actualul cadru legal privind amortizarea are ca obiective princpipale:

-reducerea duratelor normate de functionare a activelor fixe pentru a recupera mai rapid capitalul investit;

-asigurarea unor conditii egale tuturor agentilor economici, indiferent de proprietate, īn aplicarea regimului de amortizare;

-stabilirea gradului general al bunurilor de natura mijloacelor fixe ce se supun amortizarii, precum si a celor exceptate de la amortizare;

-delimitarea capitalului imobilizat īn doua categorii de imobilizari (corporale si necorporale);

-introducerea sistemului de amortizare degresiv si accelerat spre a se recupera mai rapid amortizarea mijloacelor fixe si a se combate consecintele inflatiei;
-acordarea de competente Adunarilor Generale a Actionarilor si Consiliilor de Administratie īn folosirea sistemului de amortizare.

Prin actualul cadru legislativ s-au stabilit noi durate normate de functionare pentru sistemul liniar si o noua clasificare a mijloacelor fixe. Aceasta clasificare este facuta pe grupe, subgrupe, clase, subclase si familii. Pe prima treapta de clasificare a mijloacelor fixe amortizabile se situeaza sase grupe principale:

-grupa I - constructii

-grupa a II-a - echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

-grupa a III-a - aparate si instalatii de masurare, control si gestiune

-grupa a IV-a - mijloace de transport

-grupa aV-a - animale si plantatii

-grupa a VI-a - mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

Pentru mijloacele fixe mobile, care nu se regasesc īn grupele III,VI, s-a prevazut o grupa generica intitulata "Active corporale mobile neregasite īn capitolele anterioare".

Īn patrimoniul agentilor economici, capitalul angajat si imobilizat supus amortizarii consta īn bunurile si valorile destinate sa serveasca activitatea pe o perioada mai mare de un an si care se consuma īn mod treptat. Acest capitol se īmparte īn doua categorii:
-active corporale

-active necorporale

Īn sfera activelor corporale se includ terenurile si investitiile pentru amenajarea acestora, precum si mijloacele fixe. La noi īn tara se considera mijooace fixe obiectul sau complexul de obiecte care se utilizeaza ca atare si īndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:



-au o valoare de intrare mai mare de limita stabilita prin hotarāre a Guvernului care poate fi stabilita anual īn functie de indicele de inflatie...milioane lei

-are o durata normata de utilizare mai mare de un an (cf art. 3 al.4 din Legea 15/1994 si modificarile ulterioare).

Se asimileaza mijloacelor fixe īn scopul amortizarii o serie de investitii, cum sunt: investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie, capacitatile puse īn functiune partial, pentru care nu s-au īntocmit forme de īnregstrare ca mijloace fixe. Aceesrea vr fi cuprinse īn grupele īn care urmeaza sa fie īnregistrate la valoarea rezultatī prin īnsumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; investitiile luate pentru descoperta, īn vederea valorificarii substantelor minerale utile, cu carbuni si alte zacaminte ce se exploateaza la suprafata, precum si cele pentru realizarea lucrarilor minerale subterane de deschidere a zacamintelor; investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor; investitii efectuate la mjloacele fixe īn scopul īmbunatatrii parametrilor tehnici initiali prin majorarea valorii de intrare a mijlocului fix. Īn acelassi timp exista o serie de elemente ce se asimileaza activelor corporale, dar care nu se supun amortizarii (lacuri, balti, iazuri care nu repezinta rezultatul unei investitii).pag4 De asemenea nu sunt considerate mijloace fixe motoarele, aparatele si late subasambluri ale mijloacelor fixe destinate īnlocuirii componentelor uzate, acestea fiind incluse īn categoria de lucrari de reparatii.pg16

Īn sfera activelor necorporale se includ:
-cheltuielile de constituire ale societatilor comerciale, regiilor autonome sau filialelor si sucursalelor acestora: taxele si alte cheltuieli de īnscriere si īnmatrculare, chletuielimprivind emiterea si vīnzarea de actiuni, de prospectare a piete si de publicitate si alte cheltuieli de aceasta natura legate de īnfiintarea si dezvoltarea activitatii unitatii patrimoniale pag5

-cheltuielile cu descoperirea rezervelor minerale utile, neconcretizate īn mijloace fixe la zacamintele īn exploatare;
-concesiunile, brevetele si alte drepturi si valori asimilate;
-programele informatice create sau achizitionate si alte valori imobiliare necorporale.

-chletuieli de cercetare-dezvoltare

Īn procesul de productie, mijloacele fixe sunt supuse actiunii (pozitive sau negative), factorilor obiectivi sau subiectivi. Factorii obiectivi care influeteaza marimea si structura mijloacelor fixe dintr-o unitate economica se refera la specificul activitatii, la structutra de productie, la actiunea factorului timp, la actiunea factorilor fizico-chimici, la conditiile climaterice.

Īn urma actiunii acestor factori, mijloacele fixe sunt supuse unei deprecieri, unui proces de uzura. Aceasta uzura se manifesta fie prin pierderea proprietatilor fizice si functionale cu implicatii asupra potentialului de productie (uzura fizica), fie prin aparitia de mijloace fixe cu performante superioare, ca urmare a progresului tehnic (uzura morala).

Uzura fizica, privita sub aspect tehnic, nu poate fi un criteriu sufiecient pentru determinarea duratei de functionare a activelor materiale imobilizate si a momentului scoaterii din functiune, pentru aceasta este necesar sa avem īn veder si factorul economic, stiut fiind ca mentinerea īn functiune a unui cativ o perioada de timp prea īndelungata, īn raport cu caracteristicile sale, presupune īntotdeauna cheltuieli suplimentare cu īntretinerea si reparatiile care, la un moment dat īl pot face nerentabil.

Calcularea amortizarii

Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe si se include īn cheluielile de exploatare.

Cota de amortizare se calculeaza astfel:
CA=100/Durata normala de utilizare īn catalog (ani)

Īn cazul reevaluarii mijloacelor īn baza unor acte normative, cota de amortizare se va calcula astfel:

CA =100/Durata normala de utilizare ramasa (ani), cota aplicāndu-se asupra valorii ramase actualizate. Pag17

Aceasta se calculeaza īncepānd cu luna urmatoare punerii īn functiune pāna la recuperarea integral a valorii de intrare, coform duratelor normale de functionare.

Data punerii īn functiune īn vederea calcularii amortizarii se stabileste astfel:
- mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice se considera puse īn functiune la data achizitionarii lor, pe baza procesului verbal de receptie

- utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe tehnologice, precum si cladirile, constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice se considera puse īn functiune la data terminarii montajului, respectiv data terminarii constructiei, pe baza procesului verbal de receptie

- utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice se considera puse īn functiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului verbal de punere īn fucntiune

- sondele folosite la extractia titeiului si gazelor, sondele de injectie, precum si sondele provenote din lucrarile geologice care au dat rezultate se considera puse īn functiune la darea lor īn productie, pe baza procesului verbal final de constatare. Pag19

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, īnchiriate sau date īn locatie de gestiune se calculeata de catre agentul economic care le are īn proprietate.

Amortizarea investitiilor efectuate la mijoacele fixe concesionate, īnchiriate sau luate īn locatie se recupereaza de agentul economic care a efectuat investitie pe perioada contractului.

Amortizarea cladirilor s a constructiilor speciale ale minelor, salinelor cu extractie īn solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante solide, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, īn functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila. Pag6

Investitiile efectuate la mijloacele fixe sub forma cheltuielilor ulterioare trebuie sa aiba ca efect īmbunatatirea parametrilor ehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice ulterioare. Aceste beneficii se pot realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de īntretinere si functionare.

Īn cazul cladirilor, investitiile efetuate trebuie sa asigure protectia valorilor umane si materiale si īmbunatatirea gradului de confort si ambient si modernizarea tehnica a acestora.pag139

Recuperarea cheltuielilor cu reparatiile se face prin includerea īn cheltuielile de exploatare integral, la momentul efectuarii, sau esalonat, pe o perioada de timp,cu probarea consiliului de administratie.

Plantatiile tinere, precum si plantatiile de protectie, care sunt īncadrate īn grupa a V-a de mijloace fixe "Animale si plantatii", subgrupa "Plantatii", sunt scutite de calculul amortizarii si de introducerea acesteia īn cheltuieli de exploatare, astfel:
- pāna la trecerea pe rod, pentru plantatiile tinere

- primii 5 ani, pentru plantatiile de protectie.

Duratele normale de utilizare a plantatiilor tinere si a plantatiilor de protectie cuprind si duratele de scutire pentru care amortizarea aferenta nu se include īn cheltuielile de exploatare. Īn acest caz, cota medie anuala de amortizare se determina īn functie de durata normala de utilizare redusa, cu perioada de scutire , īn ani, pentru care nu se calculeaza amortizare.pag16



Īn cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din functiune, agentii economici asigura acoperirea valorii neamortizate din sumele rezultate īn urma valorificarii acestora. Diferenta rīmasī neacoperita se include īn cheltuieli exceptionale, nedeductibile fiscal, pe o perioada de maximum 5 ani, sau diminueaza capitalurile proprii, cu respectarea dispozitiilor legale. Pag7

Agentii economici sunt scutiti de la calculul amortizarii, īn situatii justificate, cu avizul organului teritorial al Ministerului Finantelor Publice pentru mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice, pe perioada egala cu perioada de consevare. Mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice sunt cele care participa efetiv la realizarea obiectului principal de activitate al agentului economic. Justificarea trecerii īn conservare a mijloacelor fixe se face īn situatia īn care este īndeplinita una din urmatoarele conditii:
- la īnchiderea temporara a unor sectii de productie din lipsa de materii prime

- cānd pentru produsele care se realizeaza cu mijloacele fixe respective nu mai exista cerere pe piata

- cānd mentinerea īn fucntiune a mijloacelor fixe respective nu se justifica din punct de vedere al randamentului si al cheltuielilor de fucntionare pe o perioada de timp limitata.

Trecerea īn conservare a mijloacelor fixe, precum si durata conservarii, se face cu aprobarea consiliului de administratie, iar cheltuielile ocazionate de trecerea si mentinerea īn conservare a mijloacelor fixe sunt cheltuieli de exploatare, deductibile din punct de vedere fiscal. Pga 22

Regimuri de amortizare

Agentii economici amortizeaza mijloacele fixe potrivit prevedrilor legaleutilizānd unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare:
A.amortizarea liniara - se realizeaza prin includerea uniforma īn cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de utilzare a mijlocului fix.. Se calculeaza prin aplicarea unei cote anuale de amortizare la valoare de intrare a mijloacelor fixe.

Pentru mijloacele fixe de natura constructiilor, amortizarea anuala se va calcula īn regim liniar.

B.amortizarea degresiva - consta īn multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
1,5 daca durata normala de functionare a miulocului fix amortizat este īntre 2 si 5 ani

2 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortzat este cuprinsa īntre 5 si 10 ani

2,5 daca durata de utilizare a mijocului fix amortizat este mai mare de 10 ani

Amortizarea degresiva se aplica īn doua variante:

-fara influenta uzurii morale

-cu influenta uzurii morale.

Pentru calculul amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiv fara influenta uzurii morale se va proceda astfel:
- īn primul an de functonare se aplica cota de amortizare prevazuta de lege, la valoare de intrare

- pentru anii urmatori se aplica aceasi cota, dar de fiecare data la valoarea ramasa. Acest calcul se continua pāna īn anul de functionare īn care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica decāt amortizarea anuala liniara, calculata pentru perioada de fucntionare ramasa. Din acel an si pāna la expirarea duratei normale de functionare se trece la amortizarea anuala liniara.

Amortizarea degresiva cu influenta uzurii morale permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe īntr-o perioada de timp mai mica decāt durata normala de utilizare, diferenta īn ani reprezentānd influenta uzurii morale. Pentru mijloacele fixe care au o durata normala de functionare de pāna la 5 ani inclusiv nu se aplia regimul de amortizare degresiv cu influenta morala. Pentru calculul variantei de amortizare cu influenta uzurii morale se vor avea īn vedere durata normala de utilizare conform catalogului, cota de amortizare īn regim de amortizare degresiva, perioada īn care se calculeaza amortizarea degresiva, perioada īn care se calculeaza amortizarea liniara.pag24

C. amortizarea accelerata - consta īn includerea, īn primul an de functionare, īn cheltuielile de exploatare a unei amortizari de pāna la 50% din valoare de intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoare ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi.

Pentru mijloacele de transport amortizarea poate fi determinata si īn functie de numarul de kilomteri sau numarul de ore de functionare prevazut īn cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa 1 ianuarie 2004. Īn acest caz amortizarea se determina prin raportarea valorii de intrare a mijlocului fix la numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazute īn cartile tehnice, rezultānd astfel amortizarea/km, sau pe ora de functionare.

Amortizarea lunara se determina prin īnmultirea numarului de kilomtri parcursi sau a numarului de ore de fucntionare efectuate īn fiecare luna cu amortizarea/km sau pe ora de functionare.

Amortizarea investitiilor la mijloace fixe sau cladiri se face fie pe durata normala de utilozare ramasa, fie prin majorarea duratei normale de utilizare cu pāna 10%. Daca cheltuielile uterioare de investitii se fac dupa exprarea duratei normale de fucntionare, se va stabili o noua durata normala de catre o comisie tehnica sau expert tehnic independent.Pag 139

Competentele de aprobare a utilizarii regimului de amortizare liniara sau degresiva revin consiliului de administratie a agentului economic, utilizarea regimului de amortizare accelerata fiind aprobata de catre directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat, la propunerea consiliului de administratie a agentului economic.pag8

(Amortizarea capitalului imobilizat, Roxana Ioana Ţigaeru, Ed. Luminalex, Bucuresti 2005 legea nr 15/1994 privind amrti....3,Ordonanta nr5/21 ianuarie 2000 pentru completarea legii nr15/1994 privind amortiyarea capitalului imobilizat in active corporale si necoroprale pag11, Legea nr 149/26 iulie 2000 privind aprobarea Ordonanteo de guvern nr5/2000 pentru competarea legii nr 15 privind...oag12, hotarare nr 909/29 decembrie 1997 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii nr 15..modificata si completata arin og nr 54/1997 pag13, hotarare nr 2.139/30 noiembre 2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea si duratele normale de fucntionare a mijloacelor fixe 134)

Amortizarea inclusa īn costuri reprezinta susra proprie de finatare , la dispozitia agentilor economici.

Capitalul imobilizat īn active corporale si necorporale reprezinta rezultatul unor acumulari efetuate de agentii economici īn scopul folosirii lor īn dezvoltarea activitatii economice.

Īn cadrul imobilizarlor corporale, ponderea covārsitoare o detin mijloacele fixe, pondere care la nivelul economiei nationale este de peste 80%. Iata de ce lucrarea de fata se va referi cu prioritate la amortizarea mijloacelor fixe, cu referire īnsa si la activele necorporale respectiv la amortizarea acestora.

Īn nivelul, marimea si structura mijloacelor fixe se reflecta nivelul progresului economic al unei societati, iar de cantitatea simai ales calitatea mijloacelor fixe existente la un moment dat īntr-o anumita economie, depide stadiul de dezvoltare al acesteia.

Pentru a contracara progresul tehnic si amprenta pe care o lasa modernizarea continua a mijloacelor fixe, se impune o utilizare intensiva a mijloacelor fixe, concomitent cu reducerea duratelor normale de utilizare a acestora.



Exploatarea mijloacelor fixe face ca acestea sa īsi piarda īn cadrul procesului de productie parametrii normali si sa nu mai corespunda din puncte de vedere tehnic, sczāndu-le astfel valoarea de īntrebuintare.

La cearea surselor financiare necesare pentru īnlocuirea acestor mijloace fixe uzate contribuie si procesul de amorizare, prin intermediul caruia se recupereaza treptat din valoarea initiala pe masura consumari sale productive.

Fondul de amortizare creat de mijloacele de productie este utilizat, daorita efectuluisau multiplicativ, prin fructificare bancara, atāt pentru simpla īnlocuire a celor scoase din functiune cīt si pentru achizitionarea de noi mijloace de productie. Pag10

Concluzie: Metodologia actuala este prezentata critic, aducāndu-se īmbunatatiri dintre care enumeram: stabilirea cotelor de amortizare lunare, īn loc de cele anuale, asa cum se prezinta īn prezent; determinarea cotelor de amortizare īn cazul metodei accelerate, pentru reduceri procentuale variabile de la 10%-50% si nu fix 50% cum se procedeaza īn normele actuale; unele perfectionari aduse metodei regresive de amortizare.

Mergānd īn ton cu spiritul economiei de piata, al libertatii de actiune al agentilor economici, autorul prezinta īn mod critic ingerinta statului īn managementul agentilor economici prin intermediul politicii de amortizare, ingerinte manifestate prin: aprobarea trecerii īn conservare a unor capacitati; stabilirea duratelor normale de utilizare de catre guvern; competenta guvernului īn schimbarea coeficientilor de multiplicare īn cazul amortizarii degresive.

Īn urma folosirii ī productie a unui mijloc fix sau a nefolosirii sale din diverse motive, acesta īsi pierde din īnsusirile pe care le avea īn momentul producerii lui. Pierderea valorii de īntrebuintare conduce practic la diminuarea productivitatii mijlocului fix respectiv sau la obtinerea cu acesta a unor produse de calitateīn scadere. Pentru a se contracara acest impediment mijloacele fixe se supun periodic unor operatii de īntretinere, revizie si reparatii. Pierderea treptata a valorii de īntrebuintare a mijloacelor fixe, ca urmare a utilizarii lor, poarta numele de uzura.

Dupa natura factorilor care influenteaza uzua distingem: uzura fizica si uzura morala a mijloacelor fixe.

Uzura fizica este determinata de utilizarea īn productie a mijloacelor fixe, de actiunea unor factori externi (fizici, chimici, mecanici, naturali) sau de nefolosirea acestora. Īn primul caz efectele uzurii sunt compensate de recuperarea valorii prin costurile produselor realizate cu acele mijloace fixe, pe cānd īn al doilea caz avem de-a face cu o pierdere efectiva pentru societate.

Uzura morala are ca baza materiala acsiunea progresului tehnico-stiintific concretizat īn realizarea noilor mijloace fixe ce vor īnlocui pe cele existente īn productie.pag33

La īnceput cānd mijlocul fix este nou, valoarea acestuia este maxima. Īn urma utilizarii lui īn productie, valoarea mijlocului fix se diminueaza treptat īn timp, pāna cānd mijlocul fix īsi pierde practic valoarea. Īn realitate īnsa, valoarea mijlocului fix nu ajunge nicodata sa fie nula, deoarece la scoaterea sa din functiune unele componente sunt recuperabile urmānd a fi folosite ca piese de schimb fie ca atare, fie prin reconditionare. Este vorba de valorea reziduala.

Pierderea valorii si amortizarea sunt doua procese complementare-diagrana

Astefel oservam ca īn timp ce uzura afecteaza cu precadere valoarea de īntrebuintare, amortizarea priveste valoarea milocului fix. Daca uzura reliefeaza aspectul fizic al utilizarii unui mijloc fix, amortizarea vizeaz aspectul valoric. Se poate considera deci amortizarea ca "pret" al uzurii. Pag 36+37

Sistemul de amortizare din tara noastra a cunoscut continue perfectionari, din anii 1951, 1968, 1994 si 1997 marcānd cele mai importante mutatii īn acest domeniu. Cu toate ca īn ultima jumatate de secol economia romāneasca a parcurs duoa tipuri de dezvoltare, cel socialist si cel capitalist sau mai bine zis de tranzitie spre capitalism, reglementarile privind regimul amortizarii nu au diferit an mod radical de la o perioada la alta.

Potrivit sistemului de amortizare intrat īn vigoare la 1 ianuarie 1951, normele de amortizare contineau atāt partea destinata investitiilor cāt si pe cea destinata reparatiilor capitale. Calculul amotizarii la nivel de ramura pe baza unei norme calculate ca medie pe ramura a dus la amortizarea diferita a aceluiasi mijloc fix īn functie de ramura īn care era utilizat. Pornindu-se de la argumentul ca exista diferente sensibile īntre duratele normate si cele efective de functionare a mijoacelor fixe, sistemul de amortizare a deschis supraamortizarea. Cota-parte din norma de amortizare, care era destinata reparatiilor capitale, era stabilita īn medie, pentru totalitatea mijloacelor fixe ale ramurii. Aceasta cota era determinata procentual atāt fata de valoarea mijloacelor fixe cāt si fata de norma totala de amortzare.

Noul sistem din 1968 cu modificarile ulterioare dn 1977 a perfectionat cel existent prin renuntarea la normele meii globale pe ramuri, prin excluderea din norma de amortizare a cotei parti destinate reparatiilor capitale, renuntarea la sistemul supraamortizarii si revizuirea duratelor normate de functionare, īn sensul majorarii lor.

Reglementarea din 1984 a condus la scurtarea duratelor normate de functionare si la specificarea metodelor de amortizare folosite, cea liniara si cea unitatii de produs.

Cu toate ca Romānia a trecut de la sistemul comunist la cel captalist, regimul amortizarii instituit la 1 ianuarie 1994 nu difera substantial de cel anterior. Principalele perfectionari constau īn:
-reducerea duratelor normate de functionare ca urmare a introducerii cu usrinta īn economie a unor mijloace fixe performante. Aceasta a determinat marirea normelor e amortizare si implicit cresterea ponderii amortizarii īn procesul de productie.

-īnlocuirea denumirii de durata normata de fucntionare cu cea de durata normala de utilizare

-s-a renuntat la criteriile de determinare a duratei de utilizare exprimate īn kiloetri parcursi, ore de functionare

-permiterea celor trei regimuri de amortizare: liniara, degresiva si acceleata

-extinderea calculului amortizarii si la capitalul imobilizat īn active necorporale

-renuntarea la constituirea fondului de dezvoltare la nivelul agentilor economici, astfel ca fondul de amortizare se utilizeaza la finantarea oricaror cheltuieli, nu numai cele pentru investitii. Pag 45+48

Normele de amortizare reprezinta cote procentuale ce se aplica la valoarea de amortizat pentru a determina amortizarea unei perioade. Marimea lor se determina īn functie de valoarea de amortizat si de durata de amortizare.pag49

Pentru o cāt mai corecta estimare a duratelor normale de utilizare trebuie lutae īn considerare atāt influentele uzurii fizice cāt si a uzurii morale. Īn ceea ce priveste uzura fizica practica a ajuns la unele realizari prin masurarea influentei unor factori de actiune fizici, chimici, mecanici, īnsa īn privinta uzurii morale lucrurile nu sunt asa de simple. Luarea īn considerare a uzurii morale se face prin reevaluarea mijloacelor fixe de productie, īn baza preturilor actuale si utilizarea noilor valori de īnlocuire a mijloacelor fixe īn stabilirea normelor de amortizare. O alta modalitate de prevenire a efectelor uzurii consta īn micsorarea duratelor statistice observate, ce stau la baza duratelor normale de utilizare. Cu cāt duratele de functionare sunt mai scurte cu atāt mai mare va fi volumul investitiilor necesare pentru realizarea productiei de astfel de mijloace fixe de īnlocuire.pag51

Amortizaea liniara stimuleaza īntreprinderile prin folosirea acleassi ponderi indiferent de productia realizata, sa utilizeze īn mod judicios mijloacele fixe din dotare pentru a creste productia si deci a diminua amortizarea pe produs. Acest regim  nu tine seama de uzura morala , cunoscut fiind ca influenta prgresului tehnic este exponentiala si nu liniara. Diagrama pag53



loading...








Document Info


Accesari: 6826
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )