Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




OPTIUNI PE INDICII BURSIERI

Finante


OPTIUNI PE INDICII BURSIERI



Strategii cu optiuni

1.2.1 Strategii simple

Strategiile simple se folosesc, de obicei, atunci când investitorii au convingeri clare în ceea ce priveste evolutia pietei si volatilitatea activului suport.

În cadrul strategiilor simple se iau pozitii folosind una sau mai multe optiuni. În cazul unor aprecieri eronate privind evolutia pietei sau volatilitatea strategiile simple genereaza un grad ridicat de risc.

Strategiile simple se împart în:

a) strategii long, care dupa tipul optiunii sunt long call si long put.

b) strategii short, care, de asemenea se împart în short call si short put.

1.2.1.1 LONG CALL

Strategia de tip long call este initiata de un operator care are convingerea ca valoarea indicelui va creste urmând ca la scadenta el sa cumpere contractele la pretul de exercitare, mai mic si sa vânda la cursul pietei, mai mare, urmând ca din diferenta sa acopere valoarea primei si sa genereze si un profit.

Grafic, situatia este dupa cum urmeaza:


Long call

unde P este pretul de exercitare, iar M nivelul punctului mort.

Vom considera o optiune call pe indicele BET cu pretul de exercitare 450, prima 50 si scadenta decembrie. Optiunea este cumparata la 10 septembrie si este de tip american. Multiplicatorul este 10000 lei.

Caz 1: la 1 decembrie indicele are valoarea 585. Deoarece operatorul se asteapta ca indicele sa scada pâna la scadenta va exercita optiunea obtinând un câstig de:

10.000 × (575 - 450 - 50) = 750.000 lei

Caz 2: la scadenta indicele are valoarea 440. Operatorul abandoneaza prima deoarece pierderea este mai mica decât daca ar exercita optiunea. Pierderea va fi de

50 × 10.000 = 500.000 lei.

Caz 3: la scadenta indicele este cotat la 480. Operatorul va exercita optiunea, obtinând o pierdere de:

(480 - 450 - 50) × 10.000 = 200.000 lei

mai mica decât pierderea pe care ar înregistra-o daca ar abandona prima.

Caz 4: la 15 decembrie optiunea este cotata la 65 (prima). Operatorul vinde optiunea, înregistrând un profit de:

(65 - 50) × 10.000 = 150.000 lei

1.2.1.2 LONG PUT

Operatorul care adopta o strategie long put cumpara un contract în speranta ca indicele bursier ce face obi 14514t1923o ectul contractului va scadea.

Reprezentând grafic vom obtine:


Long put

Exemplu: un investitor estimeaza ca pe piata de capital se va înregistra o scadere a preturilor actiunilor si ca urmare va scadea si indicele BET. În consecinta va cumpara un contract PUT pe contractul futures care are la baza indicele BET, cu scadenta în iulie, la un pret de exercitare de 440, prima 40. Multiplicatorul este 10.000. lei

Caz 1: în luna iunie indicele coteaza la 380. Operatorul si-a schimbat opinia despre evolutia pietei si se asteapta ca aceasta sa creasca. Ca urmare îsi va lichida pozitia pe piata optiunilor concomitent cu initierea unei pozitii long pe piata futures. Ca urmare:

Profit = (440 - 380 - 40) × 10.000 = 200.000 lei

Caz 2: la scadenta indicele coteaza la 455. Operatorul va abandona contractul pierzând 40 × 10.000 lei, adica 400.000 lei.

Caz 3: la scadenta indicele coteaza la 465. Operatorul va exercita contractul, cu un rezultat de

[465 - (440 + 40)] × 10.000 = - 150.000 lei,

pierderea fiind mai mica decât în cazul abandonarii contractului.

Caz 4: Înainte de scadenta optiunea se vinde pe piata la 50. Operatorul decide sa-si lichideze pozitia, obtinând un profit de:

(50 - 40) × 10.000 = 100.000 lei.

1.2.1.3 SHORT CALL

Operatorul care initiaza o strategie de tip short call mizeaza pe faptul ca piata nu va înregistra variatii mari sau se va stabiliza la nivelul prezent.

Grafic, situatia arata astfel

Short call

Ca exemplu, vom considera un investitor care vinde un CALL pe indicele S & P 500 cu scadenta în luna septembrie. Multiplicatorul este 500 $, pretul de exercitare 4330, data încheierii contractului 16 mai, prima 200.

Caz 1: la începutul lunii septembrie, prima coteaza la 125. Operatorul decide sa îsi lichideze pozitia, obtinând un câstig de:

Caz 2: La scadenta indicele coteaza la 4230. Cumparatorul optiunii va abandona optiunea pentru a-si minimiza pierderea. Ca urmare operatorul va obtine un profit de:

Caz 3: la scadenta indicele are valoarea de 4430. Cumparatorul va exercita si operatorul va înregistra un câstig de:

Caz 4: la scadenta indicele este cotat la 4630. Cumparatorul va exercita contractul, si, în consecinta operatorul va înregistra o pierdere de:

1.2.1.4 SHORT PUT

Strategiile de tip short put sunt initiate prin vânzarea unei optiuni put atunci când operatorul este convins ca piata va ramâne la acest nivel sau va creste usor, fara sa se înregistreze oscilatii majore.

Grafic, vom avea:


Short put

Sa presupunem ca un operator previzioneaza o crestere usoara a preturilor pe piata si vinde o optiune pe futures BET ROL cu scadenta în iunie, pret de exercitare 500 prima 20. Multiplicatorul este 10.000. lei.

Caz 1: la scadenta pretul este 520. Cumparatorul va abandona prima si ca urmare rezultatul vânzatorului va fi:

Câstig = 20 × 10.000. = 200.000. lei

Caz 2: la scadenta pretul futures este 475. Cumparatorul va exercita optiunea si ca urmare rezultatul vânzatorului va fi:

Pierdere [500 - (475 + 20)] × 10.000 = 50.000 lei

Caz 3: la scadenta pretul este 490. Cumparatorul va exercita optiunea pentru a-si limita pierderea. Rezultatul vânzatorului va fi:

Câstig = [20 +(490 - 500)] × 10.000 = 100.000 lei

Caz 4: la un moment dat înainte de scadenta prima coteaza pe piata la 10. Vânzatorul îsi va lichida pozitia si va câstiga:

(20 - 10) × 10.000 = 100.000 lei

1.2.2. Strategii complexe cu optiuni

Strategiile complexe cu optiuni combina mai multe optiuni sau asociaza o pozitie pe piata optiunilor cu una pe piata activului suport.

4.3.2.1 Strategii speculative

Cele mai folosite strategii complexe speculative sunt spread, strangle, straddle, strip, strap, condor si butterfly.

a) Straddle

Strategia de tip straddle este o combinatie de 2 optiuni una call si una put, având acelasi pret de exercitare si aceeasi scadenta.

În cadrul unui long straddle se realizeaza o cumparare de call si o cumparare de put, operatorul mizând pe o fluctuatie accentuata a pietei, care sa faca astfel încât pretul activului de baza (nivelul indicelui) sa se situeze la scadenta în afara bornelor.

În cadrul unui short straddle se vând un put si un call, vânzatorul sperând într-o fluctuatie de dimensiuni reduse a indicelui, astfel încât la scadenta acesta sa se situeze în interiorul bornelor.

Operatiunile de tip straddle au caracteristici asemanatoare operatiunilor de tip stelaj, exercitate pe piata franceza.

Exemplu pentru long straddle:

Un operator cumpara un straddle pe indicele BET la un pret de exercitare egal cu 500, prima call egala cu prima put = 50, scadenta în septembrie. Multiplicatorul pietei este 10.000. lei, optiunile ce intra în componenta straddle sunt de tip european.

Caz 1: la scadenta indicele are valoarea 380. Cumparatorul se va declara vânzator la 500 si va obtine:

500 - (380 + 2 × 50) × 10.000 = 200.000 câstig.

Caz 2: indicele are valoarea 420. operatorul se va declara vânzator, limitându-si pierderea la

(500 - 420 - 2 × 50) × 10.000 = 200.000 lei pierdere

Caz 3: indicele are valoarea 500. În acest caz pierderea cumparatorului este maxima, respectiv:

2 × 50 × 10.000 = 1.000.000 lei

Caz 4: indicele are valoarea 580. În acest caz operatorul îsi limiteaza pierderea declarându-se cumparator la 500 si obtinând acelasi rezultat ca si în cazul 2.

Caz 5: indicele are valoarea 620. Operatorul se va declara cumparator si va obtine un profit:

(620 - 500 - 2 × 50) × 10.000 = 200.000 câstig.

Daca reprezentam grafic obtinem:


Long straddle

b)  Strangle

Strategia de tip strangle este o combinatie între o optiune call la un anumit pret de exercitare si o optiune put la un pret de exercitare mai mic.

În cazul unui short strangle se vinde un call la un pret mai mare si în acelasi timp se vinde un put la un pret mai mic.

Analog în cadrul unui long strangle se cumpara un call la un pret mai mare si în acelasi timp se cumpara un put la un pret mai mic.

Fie un strangle ce are ca obiect cumpararea de optiuni pe indicele Topix. Se cumpara un call la 4500 cu prima 500 si un put la 5500 si aceeasi prima.

Pentru cumparatorul de strangle exista doua praguri de rentabilitate date de:

- diferenta dintre pretul de exercitare si suma primelor, pentru optiunea put

- suma dintre pretul de exercitare si suma primelor pentru call

Ca urmare pragurile de rentabilitate pentru operatorul ce a adoptat pozitia long strangle vor fi 3500, respectiv 6500.

La scadenta, daca nivelul Topix va fi mai mic decât 3500 sau mai mare decât 6500, cumparatorul va înregistra un profit. Daca indicele se va situa între bornele strangle-ului, cumparatorul va înregistra o pierdere, care va fi maxima pentru intervalul (4500, 5500). Se observa ca un operator care vinde un strangle mizeaza pe o volatilitate scazuta a indicelui, în timp ce cumparatorul se asteapta la o evolutie de mari proportii a indicelui, fara, însa a sti exact sensul acestei evolutii.

Daca reprezentam grafic rezultatul pentru cumparator, vom avea:


Long strangle

Pentru vânzator graficul va fi simetric fata de axa absciselor.

Short strangle

c)  Spread

Strategia de tip SPREAD (salt) presupune combinarea a doua optiuni ce fac parte din aceeasi clasa dar din serii diferite. Spreadul presupune cumpararea si vânzarea în acelasi timp a doua CALL - uri (sau doua PUT - uri) asupra aceluiasi indice sau contract futures, însa cu preturi de exercitare sau scadente diferite. Exista doua tipuri de spread:

VERTICAL SPREAD (money spread, strike spread) care presupune cumpararea unei optiuni cu un anumit pret de exercitiu si vânzarea altei optiuni cu aceleasi caracteristici, mai putin pretul de exercitare.

HORIZONTAL SPREAD (time spread, calender spread) care presupune cumpararea unei optiuni cu o anumita scadenta si vânzarea altei optiuni, cu o scadenta diferita

La rândul lor, spreadurile verticale pot fi:

salturi crescatoare ("bull spreads") - când pretul de exercitare al CALL - ului vândut este mai mare decât pretul de exercitiu al CALL - ului cumparat (EV > EC); aceasta strategie se utilizeaza când se anticipeaza o crestere a indicelui bursier;

salturi descrescatoare ("bear spreads") - atunci când pretul de exercitiu al CALL - ului vândut este mai mic decât pretul de exercitiu al CALL - ului cumparat (EV < EC); aceasta strategie se utilizeaza când se anticipeaza o scadere a cursului indicelui suport.

Exemplu pentru un bear spread pe indicele BET, scadenta în iulie, nivelul indicelui actual 500. Operatorul se asteapta la o scadere treptata a indicelui pâna la 450. Ca urmare va emite o optiune put la acest pret, prima 80 si, concomitent va cumpara un put cu aceeasi scadenta la pret 490, prima 100.

La scadenta pragul de rentabilitate al operatorului va fi dat de pretul de exercitiu al optiunii cumparate din care se scade prima neta:

PR = 490 - (100 - 80) = 470

Orice pret peste 470 va genera pierderi pentru operatorul care a initiat bear spreadul. Pierderea maxima va fi limitata Ia marimea primei nete platite. Orice nivel al indicelui peste 490 va genera nivelul maxim al pierderii, adica 20 (200.000 tinând seama de multiplicatorul de 10.000 lei pentru un punct al indicelui).

Analog, în cazul unui bull spread, operatorul prevede o crestere a pietei, fara sa aiba informatii sau aprecieri precise cu privire la volatilitatea indicelui, dar doreste sa îsi limiteze marimea pierderii la diferenta dintre prime.

Grafic, vom avea:


Spread

d) Butterfly

Strategia de tip butterfly porneste întotdeauna de la un straddle. Un cumparator de butterfly este un vânzator de straddle, care doreste sa-si limiteze pierderea pe care o va înregistra în cazul unei evolutii a indicelui în afara bornelor straddle - ului. Pentru a-si limita aceasta pierdere el va proceda la o cumparare de put si una de call la preturi diferite (pret put s pret call).

Daca vom considera un short straddle si vom nota cu B punctul în care profitul vânzatorului este maxim, A si C pragurile de rentabilitate la vânzarea de put, respectiv de call, atunci se va initia un long fluture prin cumpararea unei put la un pret D si a unei call la un pret E astfel încât B - D = E - B (sau B este centrul segmentului DE).

Ca exemplu avem un contract pe indicele BET ROL compus dintr-un straddle la pret 350, prima put = prima call = 11, un long put si la pret 320 un long call la 380.

Operatorul va avea doua praguri de rentabilitate, date de pret long put la care se scade prima neta, respectiv pretul long call din care se si prima neta. În afara acestor nivele ale indicelui, pierderea este maxima si limitata la suma platita initial. Câstigul maxim se înregistreaza în punctul B si este de 28 (aceste valori trebuie înmultite si cu multiplicatorul pietei).

Vânzarea de butterfly este o combinatie inversa (cumparare de straddle si vânzare de strangle) si aduce profituri limitate (la suma primelor) pentru variantele în care fluctuatia cursurilor este de medie amplitudine.

Vom reprezenta grafic situatia unui long future, reprezentarea pentru short butterfly fiind simetrica fata de axa Ox în raport cu aceasta.


Long butterfly

e) Condor

Strategia de tip condor are ca punct de plecare un strangle.

Un long condor este un short strangle caruia i s-au limitat marjele de pierdere. Profitul maxim se va înregistra între bornele strangle-ului iar pierderea va fi limitata.

Un short condor este un long strangle caruia i-au fost limitate marjele de profit.

Vom reprezenta grafic situatia unui short condor pe indicele BET. Graficul pentru un long condor se obtine prin simetrie fata de axa absciselor, ca si în cazul strategiei de tip BUTERFLY.

Vom porni de la un srangle si vom nota cu B si C preturile de exercitare la strangle, ca A si D doua puncte aflate în afara bornelor strangle-ului astfel încât sa fie îndeplinite cumulativ doua conditii:

a) A < B < C < D;

b) B - A = D - C;

Vânzarea de condor se poate realiza prin patru combinatii de optiuni:

1) vânzare call A si D, cumparare call B si C;

2) vânzare put A si D, cumparare put B si C;

3) vânzare call A, cumparare call B, cumparare put C, vânzare put D vânzare

4) put A, cumparare put B, cumparare call C vânzare call D

Reprezentând grafic vom avea (pentru situatia 3):

Short condor

f) Strip

Aceasta strategie reprezinta, de asemenea, o varianta a tranzactiei de tip straddle si presupune o pozitie long pe 2 PUT si 1 CALL.

În cazul unei cumparari de strip investitorul se asteapta la o evolutie a pietei caracterizata de o volatilitate puternica, dar nu stie exact sensul în care aceasta evolutie va avea loc. Cu toate acestea el considera ca o scadere a pietei, reprezentata prin valoarea indicelui este mai probabila decât o crestere.

La o vânzare de strip vânzatorul previzioneaza o crestere de dimensiuni mari a valorii indicelui.

Iata reprezentarea grafica pentru un long strip:


Long strip

g)  Strap

Strategia de tip strap este compusa din pozitii long pe 2 call si o put toate având acelasi pret de exercitiu si aceeasi scadenta.

Cumparatorul unui strap este convins ca va avea loc o evolutie de proportii a indicelui si considera ca o crestere este mult mai probabila decât o scadere.

Vânzatorul într-o astfel de operatie, pe de alta parte, este convins de volatilitatea pietei, dar considera ca se va înregistra mai curând o scadere a acesteia.

De data aceasta voi reprezenta grafic pozitia short strap, long strap putând fi dedusa, ca si în cazul celorlalte strategii prin simetrie fata de Ox.


Short strap

1.2.3 STRATEGII SPECULATIVE

1.2.3.1 Hedging

Contractele cu optiuni sunt si ele utilizate în acelasi scop ca si contractele futures, adica pentru acoperire a riscului. Optiunile pe indici bursieri permit protejarea portofoliilor de actiuni împotriva riscului scaderii generale a pietei.

Strategiile privind tranzactiile cu optiuni initiate pentru acoperirea riscului presupun stabilirea numarului de pozitii pe piata optiunilor si, de asemenea a scadentei acestor optiuni. Strategiile se finalizeaza fie cu exercitarea optiunilor detinute, fie cu lasarea optiunilor sa expire fara a fi executate.

Exista doua tipuri de pozitii pentru hedgingul cu optiuni:

- long call pentru operatorii afectati de cresterea activului de baza (cei care initiaza tranzactii de tip short sale). Acest tip de tranzactii nu sunt înca practicate în România.

- long put, folosite de operatorii afectati de scaderea pretului activului de baza (actiuni).

Numarul de optiuni put necesare în acest caz se calculeaza dupa formula:

unde:

N - numarul de contracte cu optiuni necesare,

n - numarul de actiuni detinute,

P - cursul unei actiuni

P - pretul de exercitare al optiunii put.

Exemplu: un investitor detine 5000 actiuni Alro Slatina, care valoreaza la data de 10 ianuarie 135.000 lei conform cursului de piata. Valoarea indicelui BET ROL este de 547. Investitorul observa ca actiunile Alro evolueaza în acelasi sens cu evolutia pietei, reprezentata prin indice.

Investitorul estimeaza o reducere a valorii actiunilor Alro si automat si a indicelui si, în consecinta va adopta o pozitie long put. Optiunile put cu scadenta în martie se tranzactioneaza la un pret de exercitiu de 500, prima 20.

Pragul de rentabilitate pentru optiunea put este de 480. Numarul de optiuni necesare va fi:

135.000 × 5.000 / 500 × 10.000 lei = 135

Caz 1: previziunile investitorului se adeveresc si la scadenta indicele are valoarea 400, iar actiunile Alro se tranzactioneaza la 110.000

Pe piata spot pierderea este de:

5.000 × (135.000 - 110.000) = 125.000.000 lei

Daca investitorul nu s-ar fi protejat prin hedging ar fi pierdut 125 de milioane. Dar ca urmare cumpararii de put va obtine pe piata optiunilor un câstig de:

Deci, câstigul de pe piata optiunilor va compensa aproape integral pierderea.

Caz 2: previziunile nu se adeveresc si piata creste, BET având valoarea de 575. Alro va evolua si ea la 141.000.

Pe piata optiunilor operatorul va abandona prima, pierzând:

20 × 135 × 10.000 = 27.000.000 lei

În acelasi timp pe piata actiunilor el va câstiga:

5000 × (141.000 - 135.000) = 30.000.000 lei.

Pe ansamblu investitorul va înregistra un câstig de 3.000.000 lei.

CONCLUZII

Indicii bursieri se constituie într-unul din cele mai importante si raspândite produse bursiere. Avântul continuu pe care indicii bursieri l-au luat, îndeosebi în ultimele decenii se poate explica atât prin semnificatia deosebita pe care acestia o prezinta pentru pietele de capital, cât si prin avantajele nemasurate pe care le aduce folosirea lor în contracte derivate de tipul futures si optiuni.

Daca principalele produse ale pietei bursiere si aici se includ atât titlurile primare de tipul actiunilor si obligatiunilor, cât si majoritatea produselor derivate de tipul contractelor futures reflecta doar evolutia unui singur actor al pietei (cazul unei actiuni si automat al optiunilor pe actiunea respectiva) indicii, prin capacitatea lor de sintetizare se prezinta ca singuri centralizatori într-un tot unitar al tuturor sau majoritatii produselor de un anumit fel de pe piata respectiva (actiuni, obligatiuni, titluri ale fondurilor de investitii etc.)

Importanta studierii indicilor bursieri nu rezida doar din capacitatea lor de sintetizare sau din reprezentativitatea pe care o au. Nu rareori indicii bursieri au devenit s-au manifestat ca un adevarat "barometru" al economiei, reflectând cu fidelitate miscarile crescatoare sau descrescatoare ale activitatii economice dintr-o tara (sau chiar din întreaga lume în cazul indicilor mondiali) în ansamblul ei.

Utilitatea indicilor bursieri a cunoscut noi valente prin introducerea, în urma cu aproape trei decenii a contractelor la termen având ca suport indicii. Cu aceasta ocazie operatorii pe piata bursiera au obtinut un nou mod de a obtine profituri însemnate, folosindu-se de capacitatea lor de a intui evolutia pietei. Instrumentele derivate ce au ca suport indicii bursieri s-au afirmat rapid ca fiind cel mai popular produs de acest tip si în acest sens semnificativ este faptul ca la ora aceasta din totalul tranzactiilor cu optiuni efectuate pe piata Statelor Unite ale Americii, mai mult de 40% au ca baza indicii bursieri.

Introducerea contractelor pe indici bursieri a oferit nu numai posibilitati de a specula, ci a asigurat si un instrument deosebit de eficient pentru protejarea portofoliilor de actiuni. Oportunitatile de hedging aduse de aceste noi produse bursiere au permis evitarea multor pierderi si indirect ruinarea multor mici (si nu numai) investitori.

În tara noastra evolutia de pâna acum a indicilor bursieri si mai ales a utilizarii lor în contracte la termen a fost timida, dar acest început modest a caracterizat nu numai indicii, ci toate structurile pietei financiare, evolutie specifica unei tari aflate în tranzitie la economia de piata.

În concluzie, se poate afirma ca indicii bursieri reprezinta unul din cele mai fascinante domenii ale pietei financiare, fapt evidentiat si de succesul urias pe care atât indicii, cât mai ales titlurile derivate ce au la baza aceste produse sintetice l-au înregistrat într-un interval relativ scurt de timp.

BIBLIOGRAFIE

ANGHELACHE, GABRIELA - Bursa si piata extrabursiera, Bucuresti, Editura Economica 2001.

CHANCE, M.  DON - An Introduction to Options and Futures, Editura Dryden Press, Chicago, 1987

DARDAC, NICOLAE; BASNO, CEZAR; COSTICĂ, IONELA - Tratnzactii bursiere cu produse derivate si sintetice, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.

Charles Corrado, Bradford Jordan - Fundamentals of Investment: valuation and management, McGrawHill 2000.

HULL, JOHN - Options, Futures, and other Derivative Securities, Editura Prentice-Hall, Englewood Cliffs, New Jersey, 1993;

POPA, IOAN - Bursa , Ed. Adevarul, Bucuresti, 1999

STANCU, ION - Finante, editia a treai, Ed. Economica, Bucuresti, 2002

SHARPE , WILLIAM - Investments, McGraw- Hill, New York, 1987

Totul despre futures si optiuni - Bursa Monetara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), 1999;

Characteristics and Risks of Standardized Options, Chicago Board of Trade, 1999

Colectia revistei "Capital"

Colectia revistei "Piata financiara"

Colectia ziarului "The Wall Street Journal Europe" 2001 - 2002

Colectia ziarului "Financial Times" 2001 - 2002

Colectia ziarului "Bursa" 2001 - 2002

Colectia ziarului "Ziarul financiar", 1999 - 2000


Document Info


Accesari: 7487
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )