ANALIZA GEOGRAFICA A ORASULUI BUZAU
1.Asezare geografica
Municipiul Buzau se afla
situat pe malul drept al raului Buzau, in dreptul iesirii
acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbura, intr-o regiune cu
clima temperata. Buzaul a fost si este permanenta punte de
legatura intre cele patru mari provincii romanesti: Transilvania,
Moldova, Muntenia si Dobrogea.
2.Geologia
Din punct de vedere tectonic, Campia Buzaului face 353h79d parte din Platforma Moesica. Soclul platformei este de origine hercinica, iar sedimentele superioare sunt de origine carpatica. Sedimentele dateaza din mezozoic si din pleistocen. În lunci, acestea sunt foarte recente, datand din holocen. Stratele din jurassic si cretacic contin zacaminte de petrol. Cuvertura de loess acopera indeosebi campiile tabulare, ajungand pe alocuri sa aiba o grosime de 40 m. Pe alocuri intalnim dune de nisip.
Aceasta zona are altitudinea de 40-100 m si este constituita din sedimente moi, dominand la suprafata formatiunile loessoide, aluviunile si chiar nisipurile, iar in adancime argilele, pietrisurile, nisipurile, marnele nisipoase.
3.Relieful
Buzaul ocupa altitudini de la 101 metri in nord-vest, in apropierea dealurilor pana la 88 metri in apropierea raului, media fiind de 95 de metri (cat este si altitudinea in centrul orasului, in piata Dacia) Astfel, Buzau este un oras aflat intr-un relief plat, cu o diferenta de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km
4.Hidrografia
Raul Buzau, pe al
carui mal drept se afla orasul, formeaza limita
nordica a orasului. Buzaul este cea mai importanta
apa curgatoare care strabate judetul Buzau.
Izvoraste din Carpatii de Curbura din Muntii
Ciucas si se varsa in Siret. În sectorul montan,
dinamica aimportanti sunt: Panatau,
Saratel si Niscov. În sectorul de campie,
Buzaul primeste un numar redus de afluenti si de o
importanta minora. Pe
cursul Buzaului sunt doua amenajari hidroenergetice: barajul si Acumularea
Siriu, cu centrala hidroelectrica de la Nehoiasu si barajul
Candesti, cu amenajarea hidroenergetica
Candesti-Vernesti-Simileasca. 
5.Vegetatia
Vegetatia naturala, in cea mai mare parte
inlocuita de culturi, apartine formatiunii de stepa
si silvostepa, cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul,
colilia, negara, pirul s.a.) si palcuri de padure
(stejarul pufos si stejarul brumariu). Daca in
stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape
inexistenta, in silvostepa, pe langa terenurile
ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restranse,
ramasite ale codrilor de altadata, cum sunte cele
din Crangul Buzaului. În aceste paduri, in
functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat
(Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus Pedunculiflora) si stejarul
pufos (Qercus pubescens) la un loc cu ulmul, parul, marul
salbatic si asociatii de arbusti. Un alt element caracteristic in cadrul
vegetatiei campiei il constituie “Crangul Buzau”. Aici sub umbra stejarilor multiseculari,
este prezenta o interesanta vegetatie in care se
remarca sica si laleaua de crang, o raritate pe cale de disparitie.
6.Tipuri de culturi
Agricultura a reprezentat mult timp una din ramurile de baza ale economiei orasului. Culturile agricole din jurul Buzaului au o pondere mica in raport cu cele practicate in zona de deal, precum sunt livezile si cultura vitei de vie, respectiv cele din zona sudica de campie, care se remarca prin culturi de cereale (grau, porumb, orzoaica), floarea-soarelui, rapita.
7.Functiile cartierelor
Principalele cartiere ale Buzaului si functiile acestora sunt: Unirii Sud si Nord- mixta(comerciala, de locuit), Micro 3+ - mixta(de locuit, comerciala), Brosteni+ Zona Parc Tineretului- mixta( de locuit, recreativa), Dorobanti 1 si 2 - de locuit, Micro 14+ Zona Parcul Crang- mixta(de locuit, recreativa), Micro 5- de locuit, Centru- mixta(rezidentiala, comerciala), Zona Liceu CFR- industriala, Bld. Nicolae Balcescu- mixta(de locuit, recreativa).
8.Caracteristici ale imobilelor
Cladirile cu cea mai mare pondere in
aria orasului o reprezinta blocurile de locuit, care au in mare
parte, o arhitectura asemanatoare, de 4 si 10 etaje,
blocurile-turn fiind intalnite mai mult pe arterele principale ale
orasului, cum sunt Unirii Nord si Unirii Sud. Pe de alta parte,
Buzaul este un oras mic ca suprafata, dar intens urbanizat,
astfel ca centrul sau este un mozaic urbanistic, prin numeroase
banci care isi au filialele aici, Platoul Dacia, care cuprinde
Palatul Comunal si serveste drept sediul primariei si al
consiliului local, construit la inceputul secolului al XX-lea, Winmarkt
Dacia Buzau, precum si Cinema Dacia. 
Arhitectura orasului este una
care inca mai pastreaza vechea istorie a orasului,
dar care se imbina cu elemente de actualitate cum sunt diversele
restaurante, cluburi, mall-uri, banci, biblioteci, teatre,
benzinarii, spitale, hoteluri, scoli si licee. 
sta zona are altitudinea de 40-100m si este constituita din sedimente moi, dominand la suprafata faormatiunile loessoide, aluviunile si chiar nisipurile, iar in adancime argilele, pietrisurile, nisipurile, marnele nisipoase.Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati principale.
|
