BAIA MARE - UN COLT ORIGINAL DE TARA

Cercetind harta grupei nordice a muntilor vulcanici nu vei gasi un oras cu o mai minunata asezare decit Baia Mare. Orasul si-a stabilit vechea vatra pe valea riului Sasarul. Fiind dominat de Virful Ignis, la contactul cu muntele, i-au oferit avantaje: adapost contra exceselor climati 757e42h ce, beneficiul a doua medii de viata - munte si cimpie s.a.

Depresiunea Baia Mare, brazdata de riul Lapus si o parte din afluentii sai, este larga, asemanatoare unui ses. Peisajul natural este din cele mai pitoresti; pe trei laturi, intinsele ziduri muntoase baimarene domoale, completate de covorul vegetal forestier, cu lumina blinda, pline cu locuri de popas, iar pe cea de a patra latura privirea iti aluneca spre cimpul cu semanaturi. Clima de adapost a depresiunii a favorizat existenta castanului comestibil si a liliacului, alaturi de care s-a aclimatizat si o alta planta mediteraneana - coacaza neagra. Farmecul acestui colt original de tara se pastreaza sub diferite aspecte in toate anotimpurile, care te atrag cu o forta irezistibila. Arsita verii este domolita, iar frigul iernii nu este asa de taios.

Din Baia Mare pornesc sapte cai rutiere in directii diferite si doua cai ferate, ceea ce ii confera si calitatea de nod de comunicatii, pe linga cea de centru metalurgic si turistic. Baia Mare era, pina in anii constructiei socialiste, doar locul unde se adunau minereurile pentru prelucrare din minele zonei vulcanice. Astazi, orasul se dezvolta impetuos, multilateral, asemenea tuturor localitatilor urbane din patria noastra. Orasul a devenit resedinta de judet, sporindu-si substantial zestrea edilitara. Au aparut noi cartiere (Sasar, Decebal, Bogdan Voda, Traian) care i-au schimbat infatisarea de altadata, devenind un oras nou si modern. Activitatea economica s-a dezvoltat si diversificat, cunoscind ritmuri nemaiintilnite in trecut. Metalurgia neferoasa - extractia si prelucrarea minereurilor cu continut de aur, argint, plumb, zinc, cupru - activitate traditionala, inca din evul mediu, a generat ramuri noi industriale cum sint: platforma industriala Baia Mare est si platforma industriala Baia Mare vest, in care se incadreaza numeroase intreprinderi (intreprinderea mecanica de masini si utilaj minier, intreprinderea metalurgica de metale neferoase, Uzina centrala de prepararea minereurilor, apoi ramuri ale industriei usoare ca intreprinderea textila "Maratex', Fabrica de conserve din fructe "Agro-fruct', produse lactate si multe altele).

Functiile complexe ale municipiului Baia Mare se vad in multe aspecte noi, intre care si in cea social-culturala, s-au cladit: spitalul judetean, casa de cultura, sala sporturilor, teatrul, palatul administrativ etc. Pe linga unitatile de invatamint liceal, profesional etc. Baia Mare a devenit si centru universitar prin infiintarea Institutului de invatamint superior. Toate acestea au facut ca numarul locuitorilor sa sporeasca continuu (in 1948 avea numai 20 959 locuitori, iar in 1980 numarul acestora ajunsese la 117 763).

Dar lumina prezentului se armonizeaza in chip maiestrit cu cea a trecutului istoric, care se poate citi din monumentele aflate in diferite parti ale orasului, mai ales in centrul vechi declarat de curind "rezervatie arhitecturala'. Baia Mare este un oras vechi atestat documentar din anul 1329, cind se numea "Civitas Rivuli Dominarum' (Riul Doamnelor) dar ca asezare omeneasca - dovedita de elementele arheologice - inca din epoca bronzului. In antichitate dar mai ales in evul mediu exploatarile miniere au atras populatia si din alte parti. Documentele istorice amintesc - in timpul evului mediu - de existenta unei monetarii. Principalele preocupari ale locuitorilor erau mineritul si mestesugurile dovedite de recentele rezultate ale cercetarilor arheologice. Steampurile de sfarimat roca in care se afla aur erau miscate cu ajutorul apei.

Dintre cladirile vechi, de interes turistic - in Piata Cetatii - se afla Turnul lui Stefan, zis si Turnul cu ceas, construit in secolul al XV-lea; in Piata Libertatii casa Iancu de Hunedoara, din secolul al XV-lea, biserica Sf. Treime in stil baroc si o serie de case particulare considerate monumente de arhitectura; Turnul de munitii din Piata Izvoarele, o ramasita din fostul zid de aparare al Baii Mari; mai pot fi vazute Muzeul situat in vechea monetarie, construit in prima decada a secolului al XX-lea si amplificat considerabil in zilele noastre, Turnul macelarilor - ceea ce arata ca localnicii erau organizati in bresle - si altele .

Baia Mare este in acelasi timp un punct de plecare in regiunile invecinate vestite prin dotarile pentru agrement si turism, ca barajul si lacul de acumulare Firiza, rezervatia de castani comestibili, Valea Usturoi, Apa Sarata (statiune climaterica), statiunea Mogosa cu cabana pe malul Lacului Bodi, cunoscuta prin pirtia pentru schi, complexul Suior si statiunea Izvoarele.