BAZINUL SUPERIOR AL MOTRULUI

Cuprinde formele carstice care se dezvolta la nord de Baia de Arama, in sectorul nordic al Muntilor Mehedinti, delimitat de Valea Motrului Mare si Valea Brebina (fig. HI). Calcarele de virsta jurasic-cretacica sint o continuare a celor din partea sudica si centrala a Mu 222j99c ntilor Mehedinti, alcatuind o fisie lunga de 15 km si lata de 1 - 4 km. In general, putin cunoscute pina in 1967, ele au fost cercetate din punct de vedere speologic de V. Decu si M. Bleahu.

Zona carstica a Vaii Motrului Sec corespunde benzii de calcare lata de 3,5 km pe care apele acestui piriu o taie intre Valea Gorganului si satul Motru Sec. In aceasta zona, peretii vaii sint abrupti si bine impaduriti, iar piriul pierde in subteran o mare parte din apa (de aici si denumirea de Motru Sec). In timpul perioadelor de seceta prelungita, vara si toamna, apele ajung sa se piarda in intregime in patul piriului, in zona din dreptul Pesterii Martel, astfel ca pe o mare distanta albia ramine seaca. Reaparitia la zi a acestor ape corespunde izvoarelor din talvegul Vaii Brebina, in apropiere de Baia de Arama. Caracterul de resurgente carstice al acestora a fost probat, printre altele, prin colorari cu fluoresceina realizate in 1973 de catre I.M.H.

Pe Valea Motrului Sec au fost descoperite pina acum 5 avene si 16 pesteri. Cele mai multe au fost sapate de apele Motrului Sec, iar dupa altitudinea deschiderilor, ele sint dispuse pe trei nivele: 400-475 m, 395-420 m si 365-375 m. Trei dintre ele vor fi descrise pe larg: Pestera Lazului, Pestera Martel si Pes-tera-aven 2 din Sohodoalele Mici. Primele doua au galerii active si reprezinta meandre subterane realizate prin captari cohidro-grafice ale Motrului Sec. Cea de a treia, sapata de apele de infiltratie, este o pestera-aven foarte interesanta prin natura formatiunilor sale stalactitice.

Zona carstica Piatra Mare a Closanilor termina la est Muntii Mehedinti. Acest masiv inalt de 1420 m, cu creasta foarte ingusta, are peretii aproape verticali pe versantul nordic. Catre est, inspre Valea Motrului Sec, panta este brazdata de vai repezi si seci, pe care localnicii le denumesc foerogi. In aceasta zona au fost explorate 6 goluri carstice, dintre care 3 avene, mai important fiind Avenul de la Muncelu, adinc de 45 m. In paginile urmatoare va fi prezentata Pestera-aven din Foeroaga ingusta, sapata pe versantul dinspre Valea Motrului Mare.

Zona carstica Cornetul Satului apartine satului Closani si se desfasoara in paralel cu valea Motrului Mare. In acest masiv au " fost descoperite 17 pesteri, toate pe versantul drept al vaii, pe o distanta de aproximativ 500 m. Una singura are si retea activa: Pestera Vacilor, lunga de 1033 m. Deschiderile acestei pesteri au fost astupate recent prin reamenajarea soselei de pe vale. Dintre celelalte pesteri, toate fosile si situate intre 70-120 m deasupra talvegului, vor fi descrise doar Pestera Closani si Pestera-aven din Cioaca cu Brebenei.

Fig. 141. Schita bazinului superior al Motrului.

Traseul 5. Baia de Arama - corn. Pades - satul Motru Sec - Pestera Martel - Pestera Lazului - Pestera-aven 2 din Sohodoalele Mici (fig. 141).

Din Baia de Arama mergind pe soseaua asfaltata inspre Tirgu Jiu, dupa 5 km sintem la Apa Neagra, linga confluenta Vaii Brebina cu Motrul Mare. Continuam in amonte, pe valea acestui piriu, traversam cimpia Padesului (unde un monument aminteste de rascoala lui T. Vladimirescu din 1821) si inainte de a intra in satul Calugareni putem admira pe stinga Steiul Orzestilor, in care sint sapate citeva pesteri, mai importante fiind Pestera din Valea Pesterii si Pestera Vacilor de la Orzesti. Dincolo de acest sat, la bifurcatia drumului, exista Valea Lupsei, cu chei frumoase si pesteri multe dar mici.

Continuam mai intii pe Valea Motrului Sec; traversam satul cu acelasi nume si urcam pe vale pina la borna kilometrica 4+2 de decovil (care In prezent nu mai circula). La citiva metri de drum, pe dreapta, se afla deschiderea Pesterii Martel. Putin mai sus, dar pe stinga, dincolo de apa, la 20 m de drum se vede deschiderea Pesterii Lazului. Cind apele sint mici se poate traversa usor apa piriului, In dreptul pesterii; daca insa apele sint mari, traversarea trebuie sa se faca in sat si se merge apoi pe traseul fostei linii de decovil.

De la Pestera Lazului continuam pe aceeasi parte inca 200 m, pina la borna kilometrica 4-f-400. In acest punct urcam la stinga pe valea Sohodoalelor Mici circa 400 m si dupa inca 200 - 300 m la dreapta ajungem intr-un cimp de doline. In fundul celei mai de sus se afla deschiderea Pesterii-aven 2 din Sohodoalele Mici.

Ne intoarcem la bifurcatia drumului sau urcam din satul Motru Sec pe valea Izvoralelor pina in satul Closani, pentru pesterile de pe valea Motrului Mare (traseul 6).