CARPATII
Reprezinta continuarea directa a Alpilor, cu
care formeaza aceeasi unitate tectonica: orogenul alpino-carpatic. Au forma
unui larg arc de cerc, cu convexitatea spre NE ( sectorul
Bratislava- raul
Formarea Carpatilor a inceput mai devreme decat cea a Alpilor ( in Cretacicul Mediu- faza austrica ) si un rol important l-au avut si eruptiile vulcanice neogene ce au format cel mai intins lant vulcanic din Europa: Vihorlat-Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita. Paralel cu ridicarea Carpatilor, regiunile invecinate se scufundau, fapt pentru care, la interior, la contactul dintre Carpati, Alpi si Dinarici, se intinde cea mai mare depresiune intramontana din Europa: Depr. Pannonica.
Altitudinea maxima a Carpatilor este atinsa in Vf. Gerlahovka ( 2.655 m ) din mtii Tatra, asociata rocilor cristaline, roci ce sunt intalnite fragmentar, sub forma de masive izolate, cele mai importante fiind: Tatra, Maramures, Rodna, Bistrita, Fagaras, Parang, Retezat, Godeanu, Semenic, Poiana Rusca, Bihor… Zona flisului este mai unitara, dezvoltata la exteriorul lantului muntos, intre vaile Moravei si Dambovitei, fiind alcatuita in cea mai mare parte din gresii, conglomerate, calcare…Zona vulcanica constituie a treia unitate structurala a Carpatilor, situata la interiorul arcului carpatic si reprezentata de masivele din mtii Metaliferi( Slovacia ), de masivul Matra, Hegyalja, Vihorlat, Oas, Gutai…Cea mai noua unitate structurala este zona neogena cutata, subcarpatica, situata la exteriorul Carpatilor ( intre raurile Moldova si Motru ) si care lipseste in Alpi.
Altitudinea medie a Carpatilor este intre 500-1.500 m iar fragmentarea destul de accentuata, din cauza vailor ( in general transversale,care-i strabat complet ) si a depresiunilor mai numeroase.
|
