Judetul Braila si regiunea de dezvoltare 2 SE

Asezare, suprafata, populatie, localitati

Asa dupa cum arata si numele regiunea de dezvoltare 2SE se afla in SE Romaniei si cuprinde judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea. Regiunea are suprafata de 35.762 Km² si o populatie de 2.934.300 locuitori fiind a treia ca dimensiune intre regiunile Romaniei.

In cadrul regiunii se detaseaza orasele de resedinta de judet Constanta, cel mai mare port al tarii, Galati, Braila, Buzau, Focsani si Tulcea, precum si o serie de orase importante economic si chiar strategic (Cernavoda, Medgidia, Mangalia, Tecuci, Ramnicu-Sarat, Adjud, Marasesti).

Judetul Braila are o suprafata de peste 4.765,8 km² si o populatie de 380.000 locuitori. Judetul are in componenta sa Municipiul Braila, cu peste 220.000 locuitori, orasele agroindustriale Faurei, Insuratei si Ianca si 40 de comune cu o populatie intre 1.500 si 6.000 de locuitori.

Din punct de vedere al datelor istorice municipiul Braila este atestat inca din 1368 cand Domnitorul Vladislav Voda acorda unele facilitati comerciale negustorilor brasoveni pentr a-si desface marfurile in Braila. Judetul Braila este atestat documentar pentru prima data in 1481 cand Stefan cel Mare scrie locuitorilor din tinutul Brailei despre dorinta sa de a pune in tronul Tarii Romanesti pe fiul sau Mircea, si le cerea acestora ajutorul.

1.2. Relief, resurse naturale

Regiunea 2 SE este o zona in care intalnim practic toate formele de relief de la Marea Neagra si Delta Dunarii, trecand prin Campia Baraganului si ajungand la Carpatii de curbura, Muntii Vrancei si Intorsura Buzaului.

Dunarea, Buzaul, Siretul, Prutul ca si Canalul Dunare-Marea Neagra sunt principalele ape de pe intinsul regiunii.

Dintre resursele naturale pot fi evidentiate cele petroliere in zona Buzau-Braila-Galati, precum si platforma petroliera de pe Marea Neagra, carierele de piatra atat in Dobrogea cat si pe valea raului Buzau, cele legate de lacurile sarate de la Techerghiol si Lacu Sarat, lemnul, dar si bogatia faunei si florei din Delta Dunarii.

Deosebit de important este insa si solul, Baraganul fiind recunoscut ca un granar al Romaniei, iar Insula Mare a Brailei ca cea mai mare exploatatie agricola din Romania. Sunt recunoascute podgoriile de la Murfatlar, Niculitel, Panciu, Pietroasele care acopera practic intreaga regiune.

1.3. Profilul economic al regiunii de dezvoltare 2SE

Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizeaza prin intrarea in declin a ramurilor industriale, generand lichidarea si/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra somajului) si infiintarea de intreprinderi mici si mijlocii.

Conform datelor statistice la nivel regional, in ultimii ani ponderea in economia regiunii o detin micro-intreprinderile, intreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea intreprinderilor mari activeaza in industria prelucratoare, constructii, transport si depozitare.

Astfel regiunea Sud-Est a creat un produs intern brut in anul 2002 de 5,47 mlrd. Euro. In 2002 produsul intern brut regional a crescut cu 0,42 mlrd.Euro fata de anul 2001. Regiunea contribuie la crearea produsului intern brut la nivel national cu 11,3 %.

In anul 2002, produsul intern brut regional pe locuitor (PIB) a fost de 1.909,04 Euro, usor sub nivelul national, regiunea ocupand locul 6 intre regiuni.

Avand in vedere un numar de indicatori de analiza, respectiv caracteristicele fizico-geografice, demografice, economice si de productie, infrastructura, locuintele si modul de locuire, echiparea tehnica a locuintelor, problemele sociale si ecologice, au fost identificate mai multe zone care prezinta caracteristici asemanatoare.

Una din zonele in care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunarii, Dobrogea Centrala si de Sud-Vest, Campia Baraganului, zona Subcarpatilor de curbura si a Moldovei de Sud, care in ciuda potentialului ridicat de dezvoltare, raman totusi nedezvoltate.

Zona Campiei Baraganului, in care se includ suprafete din judetele Buzau, Braila si Vrancea, este caracterizata din punct de vedere fizico-geografic de o seismicitate foarte ridicata, precipitatii reduse, risc de inundatii, potential forestier scazut.

Exista o slaba reprezentare a sectorului zootehnic, iar activitatile industriale sunt foarte slab reprezentate. Atractivitatea turistica este limitata iar ponderea activitatilor neagricole este redusa. Element pozitiv poate fi faptul ca terenul arabil are o pondere ridicata din totalul terenului agricol.

Dobrogea de Nord acoperita in exclusivitate de Judetul Tulcea este o zona speciala datorita, in primul rand, conditiilor fizico - geografice si anume Delta Dunarii - rezervatie a biosferei, in patrimoniul mondial si Muntii Macinului - Parc National.

In zonele naturale protejate, activitatile economice sunt permise numai in anumite zone si in anumite conditii, fapt care a determinat ca activitatile industriale sa fie slab reprezentate, remarcandu-se si o pondere redusa a terenului agricol aflat in proprietate privata, comparativ cu alte zone ale regiunii.

In aceste conditii activitatile economice preponderente s-au axat pe exploatarea de resurse naturale, turism si activitati traditionale in concordanta cu principiile dezvoltarii durabile.

Aspectul economic este caracterizat printr-un grad foarte mare de atractivitate turistica, dimensiuni relativ mari ale exploatatiilor agricole individuale, ponderea ridicata a terenului arabil in total agricol, posibilitati de cooperare cu centrele urbane, forta de munca calificata si o pondere ridicata a activitatilor neagricole.

Sub aspect ecologic, aerul este poluat ca urmare a activitatilor intreprinse in marile centre petrochimice. Se constata fenomenul de poluare a plajelor datorat in special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesticidelor.

Zona Moldovei de Sud care cuprinde parti din judetele Galati si Vrancea se caracterizeaza prin alunecari de teren frecvente, risc de inundatii si seismicitate ridicata.

Accesul direct la reteaua majora rutiera si feroviara este dificil in majoritatea comunelor.

Din punct de vedere social se inregistreaza un nivel ridicat al mortalitatii infantile si o oferta precara de asistenta sanitara.

Zona Subcarpatilor de Curbura, ce cuprinde arii din judetele Vrancea si Buzau este o zona cu seismicitate ridicata, zona montana reprezentand circa 50 % din suprafata. Se inregistreaza frecvent alunecari de teren.

Ca elemente fizico-geografice pozitive pot fi mentionate numeroasele rezervatii si monumente ale naturii precum si complexitatea mare de resurse ale naturii.

Din punct de vedere demografic, se inregistreza un declin datorat imbatranirii accentuate a populatiei si a tendintei continue de scadere a numarului de locuitori.

In aceasta regiune se inregistreaza o pondere ridicata a activitatilor neagricole, iar terenul agricol se afla cu preponderenta in proprietate privata, fapt ce constituie premise pozitive in dezvoltarea economica locala.

Agricultura domina ca activitate principala, avand o pondere de aprox. 40 % din totalul populatiei ocupate, dar sunt o serie de factori care determina randamente agricole slabe: noua clasa de proprietari funciari detine suprafete mici de teren, nu dispune de utilaje tehnologice moderne.

In anexe sunt prezentate o serie de date semnificative privind caracteristicile si dezvoltarea economica a regiunii 2SE.

Prima mentiune directa si precisa a numelui Brailei

Tratatul comercial incheiat de voievodul Tarii Romanesti Vlaicu Vladislav cu negustorii brasoveni la data de 20 ianuarie 1368 , document care confirma "pastrarea tuturor libertatilor pe care le-au avut din vechime in tara noastra munteneasca", hotarand scutirea de vama pentru marfurile care vor apuca drumul Brailei "per viam Braylam". Vlaicu arata ca numitii negustori brasoveni pot vinde si cumpara in Tara Romaneasca, pot de asemenea tranzita, platind vama obisnuita de trei la suta, tricesima, din valoarea marfii , si anume o data la venire si a doua oara la intoarcere. Daca insa brasovenii exporta marfurile lor prin Braila , (per ..viam Braylam), atunci ei nu vor plati vama pentru aceste marfuri, ci numai pentru cele importate de aici. Este evident ca Vlaicu Voda, acordand acest avantaj celor ce exporta prin Braila, intelege sa favorizeze traficul acestui port, sa atraga aci atat pe negustorii brasoveni care, altfel, ar fi putut sa desfaca marfa lor la Giurgiu sau la orasul de la gura Ialomitei,cat si pe negustorii straini, din Orient, care, veniti cu corabiile stiu ca gasesc la Braila marfa mai ieftina, care n-a fost supusa vamii si totodata cumparatori dispusi sa dea pe marfurile lor un pret mai bun, pentru acelasi motiv, asadar, un dublu avantaj.

Documentul mentioneaza intr-un pasaj ca aceste drepturi ale brasovenilor erau mult mai vechi in comertul din aceasta zona si deci, o dovada indirecta a vechimii mult mai mari a localitatii.[1]

IO VLADISLAV VOEVOD AL TARII ROMANESTI SI BAN AL SEVERINULUI

AM HOTARAT.

"CA TOTI NEGUSTORII DIN BRASOV SI DIN TINUTUL ACESTUIA TRECIND CATRE TARILE STRAINE PE ORICE DRUM AL TARII NOASTRE MUNTENESTI AR VROI, AFARA DE DRUMUL BRAILEI VOR TREBUI SA NE PLATEASCA PENTRU MARFURILE LOR NUMAI DE DOUA ORI CITE O PARTE DIN TREIZECI

INSA NUMAI NEGUSTORII CARE MERG CU MARFURILE LOR PE DRUMUL BRAILEI CATRE TARILE STRAINE SINT OBLIGATI SA NE PLATEASCA NUMAI ODATA UNA DIN TREIZECI LA CIMPULUNG,..

Io Stefan, cu mila lui dumnezeu voevod si domn a toata tara Moldovlahiei. Scrie domnia mea tuturor boierilor, si mari si mici, si tuturor judecilor si tuturor judecatorilor si tuturor saracilor, dela mic pana la mare, din tot tinutul Brailei. Si dupa aceasta asa sa va fie de stire: ca am luat domnia mea pe langa mine pe fiul domniei mele Mircea voevod si nu-l voiu lasa langa mine, ci voiu starui pentru binele lui ca si pentru al meu, eu insumi cu capul meu si cu boierii mei si si cu toata tara mea, ca sa-si dobandeasca bastina sa, Tara Romaneasca, caci ii este bastina dreapta, cum dumnezeu stie si voi stiti. Deci va graesc voua: in ceasul in care veti vedea aceasta scrisoare a domniei mele, in acel ceas sa va intoarceti inapoi la locurile voastre, fiecare pe unde ati fost si pe unde ati sezut si mai nainte, cu tot avutul vostru, cat va avea fiecare, si sa va pastrati avutul, si sa aratati pe unde ati arat si mai nainte, fara nici o frica sau grije si temere. Caci asa sa stiti ca nu ma gandesc sa va fac nici un rau si nici o paguba, ci sa va hraniti si sa traiti in pace. Asisderea, cine va vrea sa vie la domnia mea si la fiul domniei mele Mircea voevod, domnia mea si fiul domniei mele Mircea voevod il vom milui pe acela si-l vom cinsti. Si spre aceasta este credinta domniei mele si credinta boierilor domniei mele, mari si mici. Scrisa in Targul de jos, martie 15.

Judetele Regiunii SE

Marimea judetelor Regiunii SE - Total: 35.762 Km²

Drumurile publice la 31 decembrie 2003 la nivel national si regional, in km

	Drumuri publice-total	Din care modernizate	Cu imbracaminti usoare rutiere	Densitatea drumurilor publice pe 100 km² de teritoriu
Total
Regiunea Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei-editia 2004

Liniile de cale ferata in exploatare la 31 decembrie 2003

la nivel national si regional, in km

	Total	Din care electrificate	Densitatea liniilor pe 1.000 km²
Total
Regiunea Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei-editia 2004

Total la nivel national

Regiunea Sud-Est

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 2004

Numarul localitatilor in care se distribuie energie termica, la 31 dec. 2003

	Localitati in care se distribuie energie termica
	Total	Din care: municipii si orase
Total la nivel national
Regiunea Sud-Est
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 2004

Judete, regiune

Populatie

(Numarul de locuitori)

Populatia urbana (%)

Populatia ocupata pe sectoare economice (mii persoane)

Industrie

Agricultura

Constructii

Servicii

Braila

Buzau

Constanta

Galati

Tulcea

Vrancea

Regiunea Sud Est

Structura pe activitati a intreprinderilor (pe clase de marime, dupa numarul de salariati) atat la nivel national cat si regional, in 2003

			Din care: pe clase de marime, dupa numarul de salariati
	Total la nivel national	Total la nivel regional							250 si peste
			nivel nat.	nivel reg.	nivel nat.	nivel reg.	nivel nat.	nivel reg.	nivel nat.	nivel reg.
Total
Industria extractiva
Industria prelucratoare
Energie electrica si termica, gaze si apa
Constructii
Comert cu ridicata si cu amanuntul si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si comunicatii
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Alte activitati de servicii

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei - editia 2004