Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































LUCRARE DE LICENTA ORGANIZAREA TERITORIULUI MUNICIPIULUI SIGHETU-MARMATIEI IN CONTEXTUL UNEI POZITII FRONTALIERE

geografie




MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

UNIVERSITAEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE-GEOGRAFIE




SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALĂ






LUCRARE DE LICENŢĂ



Oradea


MINISTERUL EDUCAŢIEI sI CERCETĂRII

UNIVERSITAEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE-GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: PLANIFICARE TERITORIALĂ






ORGANIZAREA TERITORIULUI MUNICIPIULUI SIGHETU-MARMAŢIEI ÎN CONTEXTUL UNEI POZIŢII FRONTALIERE




Oradea



CUPRINS:


Introducere....................pag. 5

Cap. 1 Cadrul natural...............pag. 7

Asezarea geografica. Limite................pag. 7

Alcatuirea si evolutia geologica.............pag. 9

Relieful........................pag. 10

Clima........................pag. 14

Hidrografia.................. 111f512b ...pag. 15

Flora si fauna.....................pag. 17

Solurile........................pag. 20

Cap. 2 Potentialul uman..............pag. 22

2.1 Resurse socio-umane..................pag. 22

- Populatia.................. 111f512b ...pag. 22

- Institutii sociale...................pag. 25

- Societate civila....................pag. 25

- Culte religioase....................pag. 26

- Rromi în comunitate..................pag. 26

Cap. 3 Potentialul economic............pag. 27

3.1 Situatia economica...................pag. 27

3.2 Principalele ramuri economice................pag. 28

- Agricultura......................pag. 28

- Industria.................. 111f512b .....pag. 29

- Comertul......................pag. 30

- Servicii.....................pag. 30

- Turismul......................pag. 30

Cap. 4 Infrastructura................pag. 38

Cap. 5 Cooperare transfrontaliera..........pag. 46

5.1 Consideratii generale...................pag. 46

5.2 Premise favorabile cooperarii transfrontaliere........pag. 47

- Podul istoric......................pag. 51

5.3 Particularitati demografice ale cooperarii transfrontaliere.....pag. 56

Cap. 6 Proiecte de dezvoltare. Obiective.........pag. 59

6.1 Obiective........................pag. 59

6.2 Proiecte de dezvoltare...................pag. 62

Concluzii......................pag. 65

Bibliografie.....................pag. 67

Anexe......................pag. 69









INTRODUCERE



CAPITOLUL 1



1.1 Asezarea geografica.Limite


Situat la hotarul de nord al României si a judetului Maramures, la frontiera cu Republica Ucraina, la confluenta râurilor Iza, Tisa si Ronisoara, municipiul Sighetu Marmatiei se întinde la poalele dealului Solovan pe un ses cu o altitudine de 274m, pe o suprafata de 13.536 ha, având înfatisarea unei insule în forma de triunghi, este considerat cel mai nordic municipiu din tara.


1.2 Alcatuirea si evolutia geologica



1.3 Relieful



Fig. 3 Panorama municipilui Sighetu Marmatiei vazuta de pe dealul Solovan


1.4 Clima


Clima Depresiunii Maramures este moderata de tip temperat continental, cu variatii de temperatura în functie de anotimp si altitudine.

Etajarea reliefului este unul din factorii cu cea mai mare influenta în practicarea activitatilor turistice. Elementele climatice specifice actioneaza stimulativ sau restrictiv, alaturi de celelalte componente ale fondului turistic natural. Regimul radiatiei solare are un impact direct asupra evolutiei elementelor climatice. Radiatia solara sufera la rândul ei modificari în functie de altitudine la nivelul orasului Sighetu Marmatiei si al localitatilor înconjuratoare scazând odata cu cresterea altitudinii. Local are loc o redistribuire a caldurii în functie de orientarea si înclinatia versantilor.

Inversiunile de temperatura, se manifesta mai des în anotimpul rece, favorizând acumularea aerului rece. Prezenta culoarelor depresionare din zona studiata permite aparitia fenomenului de inversiune termica, cu o frecventa maxima în ianuarie si un minim în iulie.

Variatia pe verticala a temperaturilor se realizeaza printr-o scadere continua cu un gradient de 0,5ș-0,6°C/100m, mai mic iarna, în ianuarie, însa lunile septembrie si octombrie prezinta, de regula temperaturi mai ridicate decât media multianuala. Nebulozitatea este influentata direct de umezeala aerului.

Durata de stralucire a soarelui, însumeaza 1900 ore pe an, din care 1300 în semestrul cald (aprilie-octombrie) si 600 ore în cel rece (octombrie-martie). În vai si depresiuni maximul de nebulozitate se produce iarna si minimul vara, în timp ce în zona montana minima este deplasata spre toamna când se înregistreaza o insolatie sporita. Rezulta de aici ca sezonul optim pentru turismul montan este august-septembrie, dar cum altitudinile din zona 4șC/100m si mai accentuat vara, 0,6ș-0,7°C/100m, în iulie.

Temperatura medie anuala este de 7-8ș C, iarna temperatura scazuta la -3,-4ș C. Primavara, temperature medie creste cu 11ș C între lunile martie-mai, iar în timpul verii 18-20° C. Toamna temperaturile medii scad cu circa 10ș C, în munti, studiata rar, trec de 1200 m, acest interval are o întindere temporala mai mare, respective mai-octombrie.

Precipitatiile atmosferice se fac bine simtite în zona prin media de 110 zile cu precipitatii pe an.Depresiunea Maramures primeste precipitatii bogate prin descarcarea maselor de aer oceanic venit din vest. Numarul zilelor cu precipitatii solide ajunge la 30 zile/an.

Valoarea medie anuala de precipitatii este de 742,9 mm, în semestrul cald (aprilie-septembrie) 462,9mm, iar în semestrul rece (octombrie-martie) 280mm.

Prezenta unitatilor cu energie mare de relief opreste din puterea vântului care în conditii de teren plat s-ar manifesta mult mai puternic. Cu toate aceste, culoarele de vale existente capteaza vântul de-a lungul lor. Viteza medie anuala a vântului este de 1,5 m/s. Directia dominanta a vântului este dinspre sud-est.

Valorile pozitive maxime din aceasta zona se înregistreaza în luna iulie si august, iar în lunile de iarna poate ajunge la valori negative, perioada optima este luna august. Pâna la altitudinea de 1000m, durata intervalului cu valori pozitive este de 180-200 zile, iar în perioada de iarna cu indici degativi, durata variaza între 80-160 zile.

Un alt factor care influenteaza activitatile fiziologice este ionizarea aerului, cauzata de radioactivitatea subsolului, radiatiile cosmice ultraviolete si x.

Infuenta cea mai favorabila asupra organismului uman o au ionii negativi care sunt prezenti aici la altitudinea la care apare etajul rasinoaselor a caror aerosoli rasinosi au efect benefic pentru caile respiratorii.



1.5 Hidrografia


Regimul precipitatiilor determina o retea hidrografica densa si bogata, iar apele din depresiunea Maramures se înscriu în bazinul hidrografic al Tisei. Cele mai importante râuri din acest bazin sunt Viseul si Iza.

Râul Iza izvoraste din Muntii Rodnei, de sub vârful Batrâna, la 1380m si dupa 83km se varsa în Tisa, la vest de municipiul Sighetu Marmatiei, la altitudinea de 286m.


Fig. 4 Pod peste râul Iza în parcul Gradina Morii din Sighet


Se poate observa ca pe cei 4,75km, care delimiteaza la sud intravilanul orasului, nivelul poluarii creste îngrijorator datorita deversarilor de coloranti, germeni patogeni, materii organice toxice, acizi minerali, sapunuri, uleiuri, ape menajere, toate provenind de la unitatile industriale prezente în oras. Aceasta situatie a dus la migrarea în amonte a speciilor de "ape vii" (cleanul, mreana, scobarul) si aparitia unor specii adaptate ( porcusorul,zvârluga) mai putin importanta din punct de vedere economic.

Bazinul inferior al Izei recepteaza o serie de râuri si pâraie: Mara cu Cosaul, sugaul, Ronisoara, care au sapat de-a lungul timpului culoare depresionare pe care au aparut asezari vechi si durabile.

Afluentii Izei pe partea stânga (în zona studiata) sunt: Mara, pârâul sugaului, în timp ce pe partea dreapta cel mai important afluent este pârâul Ronisoara, lung de 22km, si pârâul Valea Porcului.

Râul Mara (cel mai important afluent pe parte stânga) izvoraste din vârful Iezurile din Muntii Ignis (1040m altitudine) si se varsa în Iza, la Vadu Izei, dupa ce parcurge 40km.

1.6 Flora si fauna


Elementele climatice, varietatea reliefului, precum si structura geologica influenteaza lumea vegetala si animala, care se caracterizeaza printr-o mare varietate si diversitate de specii datorita latitudinii, dar în special zonarii altitudinale.

Învelisul vegetal este dominat de padure, care are o functie complexa,ce se concretizeaza în nuantarea conditiilor climatice, diminuarea poluarii,stoparea proceselor de eroziune, favorizarea dezvoltarii unor ecosisteme specifice, adapostirea faunei.

Padurea se desfasoara pe trei mari etaje: foioase în partea inferioara, conifere în cea superioara iar intermediar, un etaj de amestec. Datorita inversiunilor termice la nivelul depresiunulor montane si vailor au însa loc inversiuni de vegetatie si uneori de întregi etaje forestiere.Suprafetele forestiere sunt adesea întrerupte de pajisti rezultate din defrisari, care pe parcursul timpului devin poieni cu vegetatie ierboasa, acestea aducând un plus de diversitate peisajului forestier.

În aceasta zona etajul forestier este dominat de fagete, dar trebuie facuta observatia ca în partea inferioara a acestui etaj s-a manifestat factorul uman prin defrisari, fagetele devenind mestecanisuri, carpeni si fagi.

Etajul foioaselor apare în zona deluroasa si în zona de contact piedmont-depresiune, la o altitudine de aproximativ 300-1000 m. Sunt formate în principal din fag (Fagus silvica), stejar (Quercus robus, Quercus cerris), între care apare o fâsie de interfata si cu asocierea altor esente: frasin (Fraxinus excelsior), ulm (Ulmus minor), paltinul de câmp (Acer platanoides), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea).

Arbustii si vegetatia ierboasa a padurilor de fag este bogata în specii ca: alunul, socul, vinarita, ghiocelul si numeroase specii din familia leguminoaselor. Primavara, înainte de înfrunzirea arbustilor înfloresc multe plante din stratul ierbaceu. Dintre speciile plantelor cu flori se întâlnesc: fragi de padure, plamânarita,matraguna, stupinita, feriga.

În aceste paduri bogate în humus îsi gasesc hrana ciupercile: sbârciogul, palaria sarpelui, iar pe trunchiurile fagilor sta prinsa iasca.Tot pe scoarta lor se observa lichenii.În poienile însorite ale padurilor de fagi se antâlnesc unele dintre cele mai bogate fânete.

Zona studiata cuprinde si paduri de rasinoase, de mica întindere, aflate la altitudini de peste 1000 m si fiind compuse preponderent din molid si brad. Solul acestor paduri este mai sarac în specii de plante, dar pot fi observate: cununita, caprifoiul de munte. Prin poieni si luminisuri se formeza pe alocuri tufarisuri întinse de afin, apar si unele plante cu flori dintre care unele saprofite: sugatoarea si unele plante acidofile: malaiul cucului, macrisul iepurelui, de asemenea si ferigile sunt raspândite. Ciupercile se gasesc în numar mare si spatii variate.

O mentiune speciala merita mlastinile, destul de frecvente, multe din ele fiind declarate rezervatii naturale. Au o vegetatie compusa din muschi de turba, bumbacarita, bradisorul, planta carnivora roua cerului, etc.

Zona de dealuri si câmpie cuprinde suprafete însemnate de pasuni, livezi de pomi fructiferi, culturi (predominant cea a porumbului si a cartofului) si fânete, formate din flora spontana: paiusca, paiusul rosu, trifoiul, golomatul.

Parcurile dendrologice au aparut ca urmare a activitatilor antropice de cultivare si adaptare la conditiile climatului temperat a diferitelor specii prezente în alte regiuni, din tara sau de pe glob.

Parcul dendrologic aflat pe malul drept al Izei, în Sighetu Marmatiei, este o încercare timida de care beneficiaza locuitorii orasului mai mult ca recreere, fiind însa, în ultimii ani din ce în ce mai degradat.Lipsa fondurilor pentru întretinerea acestuia a facut ca parcul sa devina loc de pasunat.

Exista izolat specii pe cale de disparitie: tisa (relict pe cale de disparitie) este un arbust sau arbore de 10-25 m, cu o culoare rosiatica si care atinge o vârsta de 2000-3000 ani, fiind de altfel cea mai longeviva specie. Un exemplar de tisa se gaseste în Cimitirul Reformat, iar un altul pe strada Avram Iancu lânga Spitalul Municipal.

Parcul Gradina Morii gazduieste un gorun de 30 m înaltime, cu un diametru al trunchiului de 4,6 m la baza si o vârsta de 350 ani.

Fauna regiunii se structureaza la rândul sau altitudinal, având un rol important la individualizarea unor biocenoze specifice.

În regiunea deluros-montana se disting astfel o serie de etaje: etajul faunistic al gorunetelor, al fagetelor si al coniferelor.

1.7 Solurile


Sunt reprezentate în zona deluroasa de solurile brun acide, culoarea variind de la brun la negricios, cu o fertilitate slaba pentru culturi agricole, medie pentru pajisti si buna pentru pasuni si paduri de foioase.Se formeaza în toate masivele muntoase,pana la altitudinea de 1300 m,în conditii de clima rece si umeda,fiind favorabile padurilor de fag si mixte.Ele se caracterizeaza printr-o bioacumulare puternic acida.Aceste soluri sunt ocupate de paduri si pajisti naturale si numai pe suprafete mici sunt cultivate cu un sortiment redus de plante-trifoi, cartof, ovaz.Sunt soluri sarace în elemente nutritive si cu o activitate biologica redusa.În silvicultura,solurile brun acide sunt apreciate ca având o valoare ridicata.

În zonele cu roci vulcanice, sub paduri de fag au o dezvoltare redusa, umbrisolurile reprezentate prin andosoluri, având o fertilitate medie. Sunt cu orizonturile superioare de culoare închisa, negricioasa, întâlnite la altitudinea de 800-1200 m.Se formeaza în conditii de clima rece si umeda,sub o vegetatie lemnoasa,formata din paduri de fag,uneori în amestec cu molid.Andosolurile ofera conditii pentru paduri si pasuni montane, cu o fertilitate mediocra.

Localitatile zonei studiate sunt asezate pe luvisoluri albice. Acestea sunt cele mai fertile soluri din aceasta zona, deci putem observa ca cea mai mare suprafata de tren arabil din regiune se situeaza de-a lungul culoarelor de vale.

Solurile brune podzolice s-au format sub padurile de foioase, în conditiile unui climat temperat-semiumed, cu apa freatica la adâncimi mai mari de 3m. Se intâlnesc pe întreg cuprinsul judetului Maramures pâna la altitudinea de 750 m. Aceste soluri au o fertilitate naturala mijlocie spre buna, fiind folosite ca terenuri arabile, fânete, pasuni, livezi de pomi si paduri. Totodata ele sunt soluri favorabile pentru un sortiment larg de plante de cultura.





























CAPITOLUL 2



POTENŢIALUL UMAN


2.1 Resurse socio-umane

Populatia

Populatia stabila a municipiului Sighetu Marmatiei cunoaste o usoara scadere. În urma recensamântului din martie 2002 populatia stabila a municipiului era de 41.219 locuitori comparativ cu anul 1992 când în municipiul Sighetu Marmatiei traiau 44.185 locuitori.

Repartitia populatiei dupa sexe

În urma recensamântului din anul 2002, populatia orasului numara 41.246 de persoane, dintre care 48,21% barbati si 54,79% femei.

Fig. 5

Gradul de ocupare al populatiei (in urma recensamântului din 2002)

Populatia totala: 41.219 loc.din care populatia activa: 16.281 loc. cu populatie ocupata : 14.307 loc. si populatie neocupata  1.974 loc.(în cautarea unui loc de munca)  iar populatia inactiva: 24.938 loc. compusi din elevi/studenti, pensionari, casnici, întretinuti de stat, privati sau diverse asociatii.



Dupa etnie populatia municipiului Sighetu Marmatiei este împartita astfel:

Fig. 6

Tabelul 1. Reprezentarea populatiei dupa etnie

Români

Maghiari

Ucraineni

Rromi

Altii











În privinta apartenentei confesionale situatia populatiei din municipiul Sighetu Marmatiei se prezinta dupa cum urmeaza:


Tabelul 2. Reprezentarea populatiei dupa apartenenta confesionala

Ortodoxa

Catolica

Protestanta

Altele









Miscarea naturala a populatiei

Numarul nascutilor vii, al deceselor si al sporului natural în Sighetu Marmatiei pe anii 2000-2004.

Tabelul 3. Reprezentarea sporului natural al populatiei

Anul

Nascuti

Decedati

Spor natural





















 Anul 2000 a fost cel mai bun din punct de vedere al sporului natural. Comparativ cu anul 2000 în anii 2003 si 2004 sporul natural a scazut cu 21% respectiv 36,4 %.

Concluzii:

● Tendinta constanta din ultimii ani de scadere a populatiei;

● Tendinta generala de îmbatrânire a populatiei datorata migratiei tinerilor spre tarile Comunitatii Europene

● Deficit accentuat de locuri de munca;

● Rata mortalitatii este mai scazuta decât cea la nivel national dar este înca destul de ridicata în comparatie cu cea la nivel european;

● Natalitatea si sporul natural sunt în descrestere.

● Numarul prescolarilor înscrisi în ciclul primar este în descrestere (2239 înscrisi în 2000, 2089 în 2001, 1922 în 2002 si doar 1870 în 2003)

Institutii sociale

Municipiul Sighetu Marmatiei gazduieste mai multe institutii care se ocupa cu, sau si cu probleme sociale ale populatiei. Acestea sunt urmatoarele: Primaria prin Biroul Social si Autoritate Tutelara. Centrul de recuperare si reabilitare a persoanelor cu handicap, Centrul maternal, Centrul de Primire în Regim de Urgenta, Centrul de zi, Centrul familial, scoala de copii cu deficiente, Centrul de plasament copii scolari, Cantina de Ajutor Social.

Fig. 7 Cladirea primariei Sighet

Societatea Civila

Printre schimbarile pozitive din ultimii ani, se numara si faptul ca a devenit posibila înfiintarea organizatiilor non-guvernamentale, care îsi desfasoare activitatea în diferite domenii socio-culturale. În municipiul Sighetu Marmatiei activitatile non-guvernamentale sunt la început, evidentiindu-se în acest sens Asociatia Microregiunea de Dezvoltare Economica si Sociala a Ţarii Maramuresului, asociatie din care fac parte primariile a 29 de comune, doua orase, municipiul Sighetu Marmatiei precum si Camera de Comert si Industrie Maramures.

Cultele religioase

Municipiul Sighetu Marmatiei este dominat din punct de vedere al cultelor religioase de Biserica Ortodoxa. Cu ocazia ultimului recensamânt, 28.479 persoane (reprezentând 69,04 % din populatia municipiului) au declarat ca apartin acestui cult religios.

 În municipiu exista enoriasi si ai altor biserici si confesiuni cum ar fi: Biserica Romano - Catolica, Biserica Greco - Catolica, Biserica Reformata si confesiuni neo-protestante.

 În afara serviciului specific, activitatea bisericilor se desfasoara într-o serie de alte domenii, de la cel educational pâna la cel social. Cultele poseda o baza infrastructurala (institutii, cladiri, terenuri) si resurse umane care se pot constitui ca parte integranta în realizarea strategiei de dezvoltare a comunitatii.

Aproape fiecare cetatean se autodeclara ca apartinând uneia dintre cultele religioase. Bazele etice si morale oferite de culte, pot contribui substantial la fundamentarea unei dezvoltari în viitor.

Rromii în comunitate

Cu ocazia recensamântului din anul 2002, 1,1 % din populatia municipiului s-a declarat ca apartinând etniei rromilor. Având în vedere problemele etniei rromilor, ne confruntam si în municipiul nostru cu diverse situatii. Pe de-o parte, ducem înca lipsa de cunostinte profunde despre viata de zi cu zi si despre valorile socio-culturale ale acestei etnii, pe de alta parte un numar mare de persoane au idei preconcepute de natura sa dezavantajeze cunoasterea si respectarea reciproca. Nu este destul de clar cu ce fel de problema avem de-a face? Una sociala sau una de ordin cultural? O problema de educatie sau una economica? Nici pentru cine constituie o problema rromii ? (pentru ei însisi sau pentru societate în general).




CAPITOLUL 3


POTENTIALUL ECONOMIC


3.1 Situatia economica

Dupa evenimentele din decembrie 1989, revenirea economica a Sighetului a fost destul de dificila. Astazi principalele ramuri industriale se bazeaza pe producerea mobilei si a confectiilor. Dar, odata cu întarirea statutului de centru al Maramuresului, Sighetul a început sa îsi dezvolte si latura comerciala. Astfel în ultimii ani, s-au deschis multe unitati cu profil comercial, bancar si prestatoare de servicii diverse.

Cu deschiderea noului punct de trecere al frontierei Sighetul Marmatiei - Solotvino, înspre Ucraina (15 ianuarie 2007), viata economica a orasului cunoaste deja o rapida dezvoltare.

 Evolutia situatiei economice a municipiului este legata de regresul activitatilor industriale în cadrul platformelor existente (CPL, Maramureseana, Unitatea, ASSIG) concomitent cu aparitia de noi unitati productive, dispersate pe teritoriul orasului. Aceste capacitati noi, au aparut în zonele periferice, fara infrastructura necesara asigurata, singurul criteriu de amplasare fiind  exclusiv cel al proprietatii si al pretului terenului. (Dobaies, Valea Cufundoasa, str. Tompa).

În vederea bunei functionari a economiei de piata din municipiu, este importanta sustinerea agentilor economici privati si a initiativelor acestora, si de aceea trebuie cautate solutii care sa rezolve problema amplasamentelor, cu lucrari de infrastructura asigurate, necesare pentru noi investitii. 

3.2 Principalele ramuri economice:

● Agricultura

Agricultura devine tot mai putin semnificativa în viata economica a municipiului, dezvoltarea productiei agricole înregistrând în ultimii ani tendinte negative datorate  restrângerii activitatii fermelor zootehnice (SCPCB, Câmpu Negru) de pe teritoriul orasului în urma reprofilarilor functionale.

Modul de utilizare al suprafetelor agricole:

Tabelul 4. Reprezentarea modului de utilizare al suprafetelor agricole

Arabil

Pasuni

Fânete

Livezi

Total





7.782 ha

4.1 Transport si comunicatii

Circulatie: Reteaua de drumuri a municipiului are 168 km, din care 50.2 km sunt drumuri asfaltate, 89.8 drumuri pietruite si 28 drumuri din pamânt. Datorita cresterii semnificative a numarului de autoturisme din oras situatia locurilor de parcare a devenit deficitara mai ales în centrul orasului.

Accesul auto înspre oras se face dificil, fiind necesara trecerea Muntilor Gutâi, Ţibles, Rodnei, sau a Muntilor Maramuresului. Astfel doar patru sosele leaga Sighetul (respectiv Depresiunea Maramuresului) de restul tarii:

- DN 19 spre judetul Satu Mare, prin Pasul Huta;

- DN 18 spre municipiul resedinta de judet, Baia Mare, prin Pasul Gutâi;

- DN 17C spre judetul Bistrita-Nasaud, prin Pasul setref;

- DN 17C spre judetul Bistrita-Nasaud, prin Pasul setref;

- DN 18 spre judetul Suceava, prin Pasul Prislop.

Fig. 13 Cladirea autogarii Sighetu Marmatiei

Din Sighet pornesc curse regulate spre toate vaile din Maramures (Valea Izei, Marei, Viseului si Tisei), si spre orase ca Baia Mare, Cluj, Oradea, Timisoara.

Prin punctul de trecere al frontierei Sighetul Marmatiei - Solotvino accesul se face numai pe carosabil, din România înspre Ucraina (trecerea este permisa doar pe baza unei vize) pe podul peste râul Tisa. Spre Ucraina se mai poate ajunge si cu trenul, prin punctul de frontiera Câmpul Lung (doar feroviar), existând garnituri care fac legatura între Sighet si orasele de pe dreapta Tisei.

Accesul feroviar se face dinspre judetul Bistrita-Nasaud (prin Pasul setref), urmarind cursul râul Viseu pâna la varsarea acestuia în Tisa. Pâna la Sighet, statia terminus, calea ferata urmeaza cursul râului Tisa (de-a lungul frontierei) dezvaluind panorame deosebite.

Fig. 14 Gara Sighetu Marmatiei

Legatura municipiului pe calea ferata este asigurata prin linia normala Sighet - Viseu de Jos - Salva. Municipiul este tranzitat si de lina ferata cu ecartament lat pe ruta Rahiv - Valea Viseului - Sighet - Câmpulung la Tisa - Tesesva, traseu transfrontier insuficient utilizat.

Distanta din municipiul Sighetu Marmatiei pâna la cele mai apropiate aeroporturi este de 75 km pâna la aeroportul din Baia Mare si de 125 km pâna la aeroportul din Satu Mare.

 În municipiu emit antenele a doua posturi de radio: Radio Romanii Actualitati si Radio Club FM.

Energie electrica: Alimentarea cu energie electrica este asigurata din reteaua nationala, printr-o singura linie de alimentare. Pentru evitarea întreruperilor accidentale este necesara înfiintarea unei linii de rezerva.

Tabelul 7. Analiza SWOT a infratructurii

Puncte tari

Puncte slabe

Calitatea apei potabile este buna

Reteaua de alimentare cu apa potabila si de canalizare nu deserveste întreaga populatie a orasului

Exista finantare pentru modernizarea si extinderea retelei de apa potabila

Amplasarea în zona inundabila a râului Tisa a frontului de captare a apei potabile din Craciunesti

Alimentarea cu energie electrica acopera toata suprafata orasului, starea tehnica este corespunzatoare

În unele zone alimentarea cu apa se face fara sistem de preluare al apelor uzate

Calitatea si gradul de acoperire al sistemului de telefonie fixa si mobila este buna

Randamentul scazut al statiei de epurare


Sistem unic de preluare al apelor uzate si pluviale


Reteaua stradala este incompleta, insuficienta, trotuarele necesita lucrari de reparatie


Inexistenta unei sosele de centura

4.2 Constructii, terenuri

În municipiul Sighetu Marmatiei exista un numar de 6.782 cladiri de locuit, cladiri care adapostesc 15.312 locuinte. Dintre acestea 14.430 sunt private, 858 (464 apartamente in blocuri, 394 apartamente in case) sunt de stat, 2 proprietate de grup si 22 a cultelor religioase.

Din totalul teritoriului administrativ de 13.534 ha, suprafata din intravilan este de 1694 hectare. Problemele pe care le are municipiul Sighetu Marmatiei din punct de vedere al constructiilor si terenurilor sunt urmatoarele: Lipsa acuta a ofertelor de teren pentru noi constructii de locuit; Degradarea fizica si morala a zonelor cu locuinte colective. (Cartierele: Independentei, Cuza Voda, Constructorilor, str. Ivasiuc); Procent mare al terenurilor agricole în intravilan. (din cele 1694 ha de teritoriu intravilan, doar 522 ha sunt ocupate cu cladiri si curti); Monumentele si ansamblurile de arhitectura necesita lucrari de restaurare si consolidare, Zona centrala suprasolicitata printr-o concentrare a functiunilor de tot felul, (institutii si servicii publice, locuinte de toate tipurile, activitati  productive, amenajari gospodaresti, trafic rutier intens); Absenta amenajarilor de agrement din zona periurbana

Tabelul 8. Analiza SWOT a situatiei constructiilor si terenurilor

Puncte tari

Puncte slabe

94,33% din locuinte se afla în proprietatea locuitorilor

Localitatile componente au aspect semiurban

Numar mare de monumente si ansambluri de arhitectura

Din cartierele de locuit lipsesc spatiile de joaca, iar cele existente prezinta o stare necorespunzatoare

În conformitate cu Legea fondului funciar, majoritatea terenurilor agricole au fost retrocedate proprietarilor

Primaria nu dispune de terenuri în spatiul intravilan

În ultimii 4 ani s-au cheltuit 212,1 miliarde lei pentru constructia a 3 sali sport, drumuri, blocuri prin ANL

Lipsa fondurilor necesare pentru a acoperi cererea mare de constructii locuinte

Existenta unui Stadion Municipal


4.3 Salubrizare

Alimentarea cu apa potabila: Sistemul de alimentare cu apa potabila din municipiul Sighetu Marmatiei are o lungime de 51.6 km si asigura  apa potabila centralizat pentru 70 % din populatia municipiului. Aceasta cantitate de apa este asigurata din surse subterane (50 de puturi si 6 drenuri), captarea fiind plasata in albia inundabila a râului Tisa, reprezinta un mare inconvenient, fapt ce creeaza probleme primavara, când dupa topirea zapezilor nivelul apelor creste, inundând statia de pompare. Populatia care nu este legata la sursa de apa centralizata îsi asigura apa potabila din fântâni individuale.

Starea tehnica a retelei: din totalul de 51,8 km urmeaza a fi schimbate 11.3 km care se afla într-o stare de uzura avansata si necesita reabilitare urgenta.

Canalizarea menajera: Sistemul de canalizare menajera are o lungime de 45 km si deserveste 55 % din populatia municipiului. În restul gospodariilor, evacuarea apelor uzate se realizeaza în sistem propriu (fosa septica, bazin vidanjabil). Din totalul conductelor de canalizare menajera 40 % prezinta probleme, necesitând înlocuirea totala. Apele uzate sunt preluate de catre statia de epurare a orasului, cu o capacitate proiectata de 300 l/s. Capacitatea si tehnologia aplicata la statia de epurare sunt depasite, motiv pentru care este necesara modernizarea acesteia si extinderea ei. Lipsa retelei de canalizare în unele zone ale orasului contribuie la poluarea solului si a apelor subterane. Comunicarea dintre canalizarea pluviala si menajera contribuie la marirea volumului de apa uzata care ajunge la statia de epurare.

n cartierele cu locuinte colective deseurile menajere sunt colectate în containere de 1,1 mc, amplasate în locuri special amenajate. Aceste containere se afla în proprietatea SC Herodot SRL. Locuitorii caselor particulare colecteaza deseurile în propriul recipient. Transportul deseurilor la rampa de gunoi este asigurat de catre firma de specialitate. Programul transportului din cartiere cu locuinte colective se face la intervale de 2 zile iar de la gospodariile particulare o data pe saptamâna. Deseurile rezultate din activitatile comerciale si de birou, din cosurile de gunoi orasenesti, sunt transportate de asemenea, de catre firma SC Herodot SRL la rampa oraseneasca, pe baza de contract. Deseurile menajere si cele asimilate transportate la rampa oraseneasca, în anul 2004, au cumulat 28.800 tone. Deseurile rezultate din activitatea de constructii, demolari, pamânt excavat, sunt transportate la rampa oraseneasca si sunt folosite ca strat de acoperire. La rampa oraseneasca nu se depoziteaza reziduuri toxice.

Tabelul 9. Analiza SWOT a situatiei salubrizarii în municipiu

Puncte tari

Puncte slabe

Salubrizarea municipiului este organizata, competentele sunt repartizate

Groapa de gunoi nu este amenajata conform normelor de mediu actuale

Este elaborat Studiul de fezabilitate pentru modernizarea rampei de deseuri menajere

Municipiul nu detine put sec în stare de functionare si depozit pentru deseuri periculoase

Exista firma de specialitate care se ocupa de salubrizarea orasului

Nu este organizata colectarea selectiva a deseurilor

Exista capacitati de brichetare a rumegusului

Depozite necontrolate de rumegus

Concluzii:

● Sistemul de alimentare cu apa potabila este deficitar datorita pierderilor existente si a numarului insuficient de cetateni care beneficiaza de alimentarea cu apa în sistem centralizat. Calitatea apei este apreciata peste media pe tara.

● Canalizarea menajera acopera o suprafata si mai redusa decât sistemul de alimentare cu apa potabila. În zonele lipsite de canalizare menajera sunt construite solutii locale de evacuare a apelor uzate.

● Suprasolicitarea cailor majore de circulate (DN 18 si 19, zona centrala)

● Lipsa soselei de centura care sa degreveze circulatia din zona centrala si de pe arterele principale.

● Peste 50% din traficul zonei centrale este trafic de tranzit.

● Circulatie dificila pe portiuni de strazi datorita capacitatii de trafic depasita. (Centru Istoric, str. Gh. sincai, str. Pintea Viteazu, str. g-ral Mociulski, Teplitei, Avram Iancu)

● Legaturi dificile între cartiere si între trupuri intravilane (Câmpu Negru - Valea Cufundoasa - Miclaz - sugau)

● Deficit acut de locuri de parcare în majoritatea zonelor.

● Fluenta traficului afectat de parcari pe carosabil si pe trotuare.

● Transport în comun putin dezvoltat si axat primordial pe cele trei penetratii (DN 18 si DN 19)

●   Lipsa cailor rutiere transfrontaliere în zona municipiului.

● Legaturi feroviare deficitare cu restul tarii.

● Numarul strazilor la care nu s-au mai facut lucrari de asfaltate este ridicat, motiv pentru care acestea necesita reparatii curente.

● Sistemul de telefonie functioneaza bine. Centrala telefonica a fost modernizata recent si satisface necesitatile actuale ale orasului.

● Reteaua de alimentare cu energie electrica nu prezinta probleme majore.











CAPITOLUL 5



COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ


5.1 Consideratii generale


5.2 Premise favorabile cooperarii transfrontaliere


În conditiile politice si economice existente în prezent la nivelul Europei, generate de un proces de extindere al Uniunii Europene spre est si integrarea statelor din fostul bloc comunist în aceasta structura, crearea conditiilor pentru individualizarea unui cadru de cooperare transfrontaliera în acest areal reprezinta un demers normal si de actualitate. În aceste conditii , plecând si de la faptul ca acest areal se caracterizeaza printr-un nivel redus de dezvoltare economica, generat în mare parte de fractura frontaliera contigui se impune crearea unui nucleu de dezvoltare economic, de tip euroregional, a unui sistem teritorial si economic transfrontalier functional. În acest fel, prin programe si investitii europene se pot reduce treptat decalajele existente în arealele frontaliere analizate. De asemenea, faptul ca din 2007 linia de frontiera din acest areal a devenit frontiera externa a UE,astfel impune si mai mult crearea unui cadru optim de cooperare si de reducere a efectelor unei noi posibile bariere între spatiul UE si cel invecinat acestuia. De fapt Ucraina ar putea avea acelasi rol dupa 2007 pe care-l are România în prezent în procesul de integrare europeana.

Alaturat particularitatilor prezente într-un cadru general, precizam în continuare o serie de alte aspecte favorabile demersului de a initia o Euroregiune a Maramuresului.Astfel sunt:

Unitatea cadru fizico-geografic, grefat în bazinul superior al Tisei, care asigura un mediu optim pentru un sistem functional;

Istoria comuna, daca se are în vedere faptul ca o frontiera de separare reala între comunitatile de pe cele doua maluri ale Tisei a fost stabilita abia odata cu instaurarea comunismului, dupa cel de al-II-lea Razboi Mondial. În anul 1920, stabilirea frontierei pe Tisa a divizat Maramuresul în doua parti distincte sub aspectul apartenentei politice: 1/3 în arealul românesc si 2/3 în arealul sovietic, azi în Ucraina.

Pe de alta parte, Tisa nu a fost o axa de separare, localitatile aparute si dezvoltate în acest areal au avut extensiune a vetrei pe ambele maluri care erau legate de un numar însemnat de poduri. Abia dupa stabilirea frontierei de stat dintre România si URSS au capatat importanta asezarile dublete, respectiv partile unei localitati situate de o parte si de cealalta a Tisei care s-au individualizat ca localitati aparte. Este o situatie similara cu cea de la frontiera germano-poloneza.Astfel, treptat, si în arealul Tisei s-au individualizat asezari dublete distincte ca: Teceu Mare-Teceu Mic, Sighetu-Marmatiei-Slatina, Tisa-Biserica Alba etc. De asemenea, regasim un numar mare de localitati cu acelasi nume de o parte si de cealalta a Tisei si pozitionate pe afluentii acesteia: Salistea de Sus(pe Iza) si Salistea de Jos(pe Hust), Calinesti(pe Cosau) si Calinestii de Jos(pe Teresva), Bistra(pe Viseu) si Bistra(pe Rica) etc. Fluxurile umane si marfuri, revigorarea legaturilor dupa caderea comunismului sunt argumente în favoarea dezvoltarii si extinderii cooperarii transfrontaliere în acest areal.



În perioada interbelica frontiera de pe Tisa nu a afectata sistemul de comunicatii si relatii dintre cele doua comunitati. Existau la acea vreme 8 poduri care legau cele doua maluri ale Tisei si, desigur, concentrau fluxurile umane si comerciale dintre cele doua areale.

Se poate aprecia ca viata economica, culturala si sociala a populatiei din acest areal nu a fost afectata în mare masura de noua linie de demarcatie, activitatile derulandu-se oarecum într-un cadru asemanator celui existent în prezent la nivelul Uniunii Europene.

Putem aprecia ca , în perioada interbelica, desi Maramuresul apartine din punct de vedere politic la doua structuri statale(Cehoslovacia si România) a existat în acest spatiu o intensa activitate economica, iar în domeniul cultural relatiile erau de asemenea foarte intense.

La nivelul spatiului românesc, redus doar la "Ţara Maramuresului" de asemenea, corespunzator Planului national de amenajare a teritoriului, 2001, reteaua de localitati, exceptând municipiul Sighetu Marmatiei care este de rangul III, este formata doar din unitati de rangul IV si V dupa cum urmeaza:

rangul II: Sighetu Marmatiei(41.246 locuitori), municipiu de importanta judeteana cu rol de echilibru în reteaua de localitati;

rangul III : orasele Borsa(27.032)si Viseu de Sus(16.887);

rangul IV : 31 de sate resedinte de comune;

rangul V : 27 de sate, situatie datorata faptului ca cea mai mare parte a comunelor din acest areal sunt formate dintr-o singura localitate.

La nivelul unitatii administrativ-teritoriale, în Judetul Maramures situatia se prezinta astfel:

rangul II doua municipii : Baia Mare(137.976 ) resedinta de judet si Sighetu Marmatiei;

rangul III 6 orase:Baia Sprie(16.626), Borsa(27.032), Cavnic(5.216), Târgu Lapus(13.360), Seini(10.126) si Viseu de Sus(16.887);

rangul IV : 62 de sate resedinta de comuna;

rangul V : 64 de sate.





●"Podul istoric"


Istoria "Podului istoric"

Titulatura de "Podul istoric" vine de la faptul ca pe acel loc a existat, înca din secolul XVIII, o punte de legatura a malurilor Tisei, punte înlocuita în 1880 cu un pod metalic (distrus în al doilea razboi mondial).
În 1997, Comisia Economica pentru Europa a ONU a luat la cunostinta de propunerea guvernului României de prelungire a soselei E 50 de la Mukacevo, spre est (prin Solotvino-Sighet), la Suceava, unde sa intersecteze E 85 (Bucuresti-Cernauti), respectiv E 576 (Cluj-Suceava). Mukacevo este un nod de comunicatii, de unde se desprinde si soseaua spre Kosice-Brno-Brest. În acest context, în 1999, UE, prin programul PHARE, a dat unda verde proiectului, care a primit o finantare nerambursabila de 290.000 de dolari, la care s-au adaugat alti peste 700.000 de dolari din partea româneasca (Guvern si Consiliul Judetean Maramures - CJ).
Podul, la care au lucrat vreo patru firme (suspectate ca au umflat devizul) a fost construit din lemn, este foarte îngust si nu suporta decât un trafic de 3,5 tone. Pe aici abia se poate strecura un autoturism, iar pietonii trebuie sa fie silueti, nu gluma, pentru a se putea prelinge printre balustrade si stâlpii de rezistenta. Lucrarile au fost finalizate în 2001, când au fost pseudoinaugurate de Ion Iliescu. Oficialii europeni au fost de mai multe ori la fata locului (ultima data în mai 2005) pentru a vedea, cu jale, cum podul se degradeaza pe zi ce trece, atacat de ciuperci si putreziciune.




Sighetu-Marmatiei a devenit la, 15 ianuarie 2007, o poartă de intrare în Uniunea Europeană prin deschiderea la frontiera cu Ucraina a unui nou punct de trecere a frontierei. În aceeasi zi, presedintii României si Ucrainei, Traian Băsescu si Viktor Iuscenko, au tăiat panglica de inaugurare a podului istoric peste Tisa, ce leagă cele două tări.



Fig. 15 Cei doi presedinti la inaugurarea podului istoric de peste Tisa (Sursa-www.revistafrontiera.ro)


Începutul acestui an, marcat de integrarea în Uniunea Europeană, are pentru Sighet o semnificatie deosebita, cu o valoare care depăseste poate, în importantă, tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani aici.

Data de 15 ianuarie 2007 va rămâne în istoria orasului ca dată în care presedintele României, Traian Băsescu, si omologul său ucrainean, Viktor Iuscenko, au inaugurat Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino si podul rutier peste Tisa.


La această inaugurare, Politia de Frontieră Română a fost prezentă în dublă ipostază. În primul rând cea de gazdă, inspectorul general al Politiei de Frontieră Române, chestor principal de politie Nelu Pop fiind cel care, alături de politistii de frontieră din noul PPF Sighetu-Marmatiei, a întâmpinat cu pâine si cu sare înaltii oaspeti la inaugurarea noului pod, dar si de beneficiar al noului si modernului punct de trecere a frontierei.



Fig. 16 Politia de frontiera întâmpina cu pâine si sare pe cei doi presedinti (Sursa-www.revistafrontiera.ro)


Podul de la Sighet deschide o nouă legătură rutieră între România si Ucraina, dar si una spirituală.

Podul peste râul Tisa, ale cărui rămăsite se mai văd încă, a fost distrus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. El făcea legătura între localitătile Sighetu Marmatiei si Slatina, astăzi localitate în Ucraina (Solotvina, raionul Teacevo/Teceu, regiunea Zakarpatia/Transcarpatia). "Podul are o valoare sentimentală deosebită si prin faptul că, în apropierea granitei românesti, dincolo de râul Tisa, pe teritoriul statului ucrainean, trăiesc cel putin 45.000 de români. "Acestia pot acum ajunge mai usor la rudele din Maramures, trecând fie cu masina, fie pe jos", a declarat vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, Pamfil Berceanu.

Înainte de 1944, românii de pe malurile Tisei erau în legături foarte apropiate, râul fiind traversat de nu mai putin de 11 poduri rutiere, sapte mari si patru mici, precum si de o cale ferată, întinse pe o distantă de 60 kilometri. După terminarea războiului, peste Tisa nu a mai rămas nici un pod rutier, toate fiind aruncate în aer, iar în perioada sovietică nu au mai fost refăcute din cauza politicii de izolare a românilor din spatiul fostei URSS.


Fig. 17 Podul istoric de peste râul Tisa-Sursa-www.revistafrontiera.ro


Pe podul istoric de peste râul Tisa vor putea trece în localitatea ucraineană Solotvino atât pietoni, cât si masini de tonaj mic.

După ceremonia de inaugurare a urmat o întâlnire de lucru a celor doi sefi de stat, care s-a tinut la primăria din Sighet. Presedintele României si cel al Ucrainei au discutat politica economică si energetică în regiune, dar si sustinerea minoritătilor.

Presedintele Iuscenko a precizat că în curând românii vor putea călători în Ucraina fără vize, iar vizele de România pentru ucraineni vor fi gratuite.

În acelasi timp, într-o altă sală, avea loc un alt eveniment important, o întâlnire de lucru pe linia supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat româno-ucrainene, între delegatiile Politiei de Frontieră Române si a structurii similare din Ucraina.

În cadrul acestei întâlniri au fost dezbătute probleme privind noutătile pe linia supravegherii si controlului trecerii frontierei de stat în conditiile în care frontiera dintre România si Ucraina a devenit frontiera externă a Uniunii Europene, precum si aspecte legate de prevenirea si combaterea criminalitătii transfrontaliere.

Podul a fost construit să reziste la 30 de tone greutate, însă va exista o limitare a tonajului până la 3,5 tone. Fondurile pentru constructia podului au fost alocate de statul român (4,1 milioane de lei) si prin programul Phare (300.000 de euro). Constructia podului a fost terminată în anul 2001.

"Podul acesta arată vointa a trei părti - Uniunea Europeană, România si Ucraina - care au dorit ca, prin efort comun, să lege mai bine cele două popoare. Semnificatia acestui moment nu este doar simpla deschidere a podului, ci aceea că România este ea însăsi un pod de trecere pentru ucraineni în Uniunea Europeană", a spus presedintele Traian Băsescu. Domnia sa a adăugat că România, ca tară de frontieră a UE, nu îi va izola pe locuitorii tărilor estice vecine, ci va fi deschisă pentru trecerea acestora. De asemenea, presedintele Traian Băsescu a punctat importanta acestui pod pentru refacerea legăturilor dintre românii din Ucraina Transcarpatică si tara mamă, dar si între ucrainenii din Maramuresul românesc si cei de peste granită. seful statului a subliniat necesitatea ca autoritătile consulare din cele două tări să acorde cât mai repede viza de trecere, dând asigurări că, în cele două consulate românesti care vor fi deschise în Transcarpatia, nu va fi o problemă eliberarea cât mai rapidă a vizei. La rândul său, presedintele ucrainean a subliniat importanta inaugurării podului peste Tisa pentru comunitătile locale din Sighet si Solotvino. Pe podul de peste râul Tisa, al 20-lea punct de trecere al granitei româno-ucrainene, de peste 640 de km, vor putea trece în localitatea ucraineană Solotvino atât pietoni, cât si masini de tonaj mic, iar autoritătile locale de la Sighet si cele din Ucraina sunt convinse că deschiderea punctului de frontieră va avea un efect benefic pentru economia localitătilor aflate la granita dintre cele două tări. Podul a fost refăcut printr-un proiect PHARE, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Donato Chiarini, precizând că UE a acordat 298.000 de euro pentru reconstructia acestuia. El a subliniat că acest proiect nu are numai o importantă tehnică, ci una politică si administrativa.

Activitatea în PPF Sighetu-Marmatiei a debutat în fortă, în primele 24 de ore de la deschiderea punctului au trecut peste podul istoric în jur de 1000 de persoane.

Exista o buna colaborare cu omologii ucraineni, care s-a intensificat odată cu deschiderea noului punct. În acest moment, la schimbarea fiecărei ture de serviciu, are loc o întrevedere între Politia de Frontieră Română si cea ucraineană pentru un schimb reciproc, util si rapid al informatiilor pe care le detin cele două părti.


Fig. 18 Podul istoric de peste Tisa (Sursa- www.revistafrontiera.ro)




5.3 Particularitati demografice ale cooperarii transfrontaliere


CAPITOLUL 6


PROIECTE DE DEZVOLTARE. OBIECTIVE



6.1 Obiective


Fig. 19 Harta municipiului Sighetu Marmatiei (Sursa-www.sighet.ro)


Obiective generale

Obiectivele principale ale dezvoltarii municipiului Sighetu Marmatiei sunt urmatoarele:

  • dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neîngradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura (apa, canalizare, electricitate, cai de transport);
  • accesul la locuinta;
  • protectia mediului;
  • reducerea saraciei;
  • regenerare urbana (regenerarea capitalului natural si antropic).

Având în vedere ca o asezare urbana nu este un sistem închis, iar realizarea celor 5 obiective generale se întemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si regenerare urbana, politicile, planificarea strategica urbana,precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

 Dezvoltare durabila, astfel încât pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine în ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii economici;

 Întarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si restructurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

 Utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe, si functionarea utilitatilor publice în sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

 Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

 Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia; corespondenta între lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

 Evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;

 Protectia mediului;

 Realizarea de programe si proiecte în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea de programe si proiecte de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

 Asigurarea publicarii informatiilor cu impact în investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism general si planurile de urbanism zonal);


6.2 Proiecte de dezvoltare

Titlul proiectului

"Mara"- Reabilitarea retelei de apa potabila, Finantare prin Programul "SAMTID", Valoarea 3,1 mil. EURO, Perioada 2006-2008.

Realizarea retelei de distributie gaz metan-Înfiintarea distributiei de gaze, Finantare prin Berg Sistem Gaz, Valoarea 3,1 mil EURO, Perioada 2006-2008.

Ariesului, Bâlc Voda, Câmpu Negru, Dobrogeanu Gherea, Caprioarei, Closca, Crisan, Dobaies, Gh. Bilascu, Gh. Baritiu, Horia, Locu Târgului, Marasesti, Mociulski, S. Barnutiu, stefan cel mare, Tisei, Titu Maiorescu, Tompa, Vasile Ilea- Sporirea capacitatii de circulatie prin modernizari de strazi, Finantare Buget Local, Valoare 45 mdl.lei, Perioada 2005-2007.

Finalizarea blocurilor de locuit- apartamente destinate închirierii pentru tineri, construit prin ANL; lucrari tehnico-edilitare si sistematizarea verticala la toate blocurile construite;Finantare prin Surse Atrase si Bugetul Local,Perioada 2005- 2010;

Delimitarea intravilanului municipiului prin extinderea acestuia- Includerea în intravilan a zonelor în care exista constructii de locuinte sau industriale (zona Serelor, str. Zimbrului, str. Tractorului, Dobaies - Lazul sesului), Finantare prin Bugetul Local, Perioada 2007;

Cresterea atractivitatii turistice în municipiul Sighetu Marmatiei- Elaborarea unei strategii pentru cresterea aportului turismului în economia municipiului,Perioada 2007.

Iluminat public în cartiere- Reabilitarea si extinderea iluminatului public în municipiu, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoare 10 mld.lei, Perioada 2008.

Reabilitarea retelei de iluminat public- Reabilitarea si extinderea iluminatului public în municipiu, Finantare credite atrase, Valoare 28 mld.lei, Perioada 2007.

Faget 1, Faget 2 si Lazu Baciului- Extinderea alimentarii cu apa, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoare 8 mld.lei, Perioada 2007.

Dobaies, Tractorului, Gh. Baritiu- Extinderea retelelor de apa si canalizare, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoare 40 mld.lei, Perioada 2010.

Întocmirea bilantului de mediu si a Programului de conformare rezultat- Realizare bilant de mediu, Finantare program de finantare nerambursabil, Valoare ., Perioada 2010.

Bl. B 2-3 din P-ta 1 Dec. 1918; - Bl. B4, P-ta 1 Dec. 1918; - Bl. 2, cart. Cuza Voda; - Bl. 3, cart. Al. Ivasiuc; - Bl. 34, cart. Unirii- Finalizarea blocurilor de locuit, Finantare Buget Local,surse atrase, Valoarea.,Perioada 2005-2010.

Semaforizarea intersectiei Bogdan Voda - Unirii - Piata 1 Decembrie 1918- Îmbunatatirea conditiilor de trafic prin marirea capacitatii de circulatie în intersectii, semaforizari, Finantarea Buget Local, Valoare., Perioada 2007.

Extinderea si retehnologizarea statiei de epurare- Extinderea si retehnologizarea statiei de epurare, Finantare -Buget Local-Finantari nerambursabile-Guvernul României, Valoare 3,875 mil.EURO,Perioada 2007-2010.

Avram Iancu - Teplitei - Podul Ronisorii- Realizarea drum de ocol,Finantare Fonduri Structurale-Guvernul României, Valoare 5 mil.EURO,Perioada 2008-2012.

Înfiintarea Depozitului Zonal Ecologic pentru gestionarea integrata a deseurilor- Înfiintarea Depozitului Zonal Ecologic, Finantare Buget Local-Guvernul României-Finantari nerambursabile, Valoare 1,5 mil.EURO, Perioada 2006-2010.

Stramutarea târgului de animale în afara zonei dens construite a orasului ( Cornu Dealului Stramutarea târgului de animale, Finantare surse atrase, Valoare 17 mld.lei, Perioada 2007.

Înfiintarea unui "Centru de informare a cetatenilor"- Cresterea transparentei în relatia administratiei publice cu cetatenii, Finantare., Valoare., Perioada 2006-2007.

Înfiintarea unui incubator de afaceri- Întarirea climatului de afaceri, Finantare., Valoare., Perioada 2006-2007.


























CONCLUZII



Sighetu-Marmatiei a devenit o poartă de intrare în Uniunea Europeană prin deschiderea la frontiera cu Ucraina a unui nou punct de trecere a frontierei, Punctul de Trecere a Frontierei Sighetu Marmatiei - Solotvino si podul rutier peste Tisa. Podul are o valoare sentimentală deosebită si prin faptul că, în apropierea granitei românesti, dincolo de râul Tisa, pe teritoriul statului ucrainean, trăiesc cel putin 45.000 de români, pe podul istoric de peste râul Tisa pot trece în localitatea ucraineană Solotvino atât pietoni, cât si masini de tonaj mic si are un efect benefic pentru economia localitătilor aflate la granita dintre cele două tări. Acest sector de frontiera a devenit începând cu anul 2007 o frontiera externa a UE, ceea ce înseamna accentuarea rolului de control al fluxului uman si de marfuri.    Cei care încearca sa patrunda în acest tinut atât de interesant si frumos atât din punct de vedere geografic, etnografic, cât si al artei populare, îsi da seama ca drumuri stravechi au permis, de-a lungul timpului, mentinerea culturii, economiei, unitatii nationale.
















Bibliografie:



BOAR, N. (2005), Regiunea transfrontaliera româno-ucraineana a Maramuresului, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.


BOAR, N. (1999), Turism transfontalier maramuresan. Circulatia transfrontaliera, Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca.


CHIPEA, F. (1997), Comunitati de frontiera, Editura Isogep-Euxin, Bucuresti.


COCEAN, P. (2002), Geografie regionala, Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca


IANOs, I. (2000), Sisteme teritoriale. O abordare geografica, Editura Tehnica, Bucuresti


ILIEs, Al. (1998), Etnie, confesiune si comportament local în Crisana-Maramures, Editura Dacia, Cluj-Napoca


ILIEs, Al. (2003), România între milenii.Frontiere, areale frontaliere si cooperare transfrontaliera, Editura Universitatii din Oradea, Oradea.


ILIEs, Al. (2004), România. Euroregiuni, Editura Universitatii din Oradea, Oradea.


MANŢA, I. (1998), România o enciclopedie a naturii, Casa editoriala pentru turism si cultura, Bucuresti.


MARINA, V. (1999), Românii din Transcarpatica (Ucraina) în ultimele trei decenii, în vol. Relatii interetnice în zona de contact româno-maghiaro-ucraineana din secolul al XVIII-lea pâna în prezent, Satu Mare- Tubingen.


RUS, D. (1997), Teritoriile locuite de români în afara granitelor tarii, Editura Sigma Plus, Deva


STAMATE, G. (1997), Frontiera de stat a României, Editura Militara, Bucuresti.


TALANGA, C. (2000), Transporturile si sistemele de asezari din România, Editura Tehnica, Bucuresti.



Site-uri web:


www.gazetademaramures.ro


- www.jewish.ro


- www.memorial/sighet.ro


www.politiadefrontiera.ro


- www.primaria-sighet.ro


www.revistafrontiera.ro


www.sighet.ro


- www.sighet.go.ro


- www.sighetumarmatiei.alphanet.ro


- www.wikipedia.org








loading...








Document Info


Accesari: 1221
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )