Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MUNTII BUCEGI

geografie




MUNŢII BUCEGI


"Pe plaiurile lor de sus am uitat de grijile traiului, cele mai senine ore le-am petrecut pe brânele lor, pe piscurile lor semete încununate cu nouri am pretuit minunile Firei si în sufletu-mi am simtit pâlpâind câte-o scânteie din divina bunatate a Celui de Sus!"




INTRODUCERE


POZIŢIA GEOGRAFICĂ


GEOLOGIE


RELIEFUL


Vârful Omul (2505 m) este punctul de altitudine maxima al muntilor Bucegi si În acelasi timp un nod orografic din care se resfira cele cinci culmi mai importante ale masivului: culmea principala, culmea Strunga, culmea Scara-Gaura, culmea Bucsoiului si culmea Morarului.



APELE


CLIMA


FLORA sI VEGETAŢIA


FLORA PROTEJATĂ


FAUNA


REZERVAŢIILE NATURALE DIN MUNŢII BUCEGI




rezervatia principala (400 ha) constituie o fâsie continua de-a lungul versantilor exteriori ai masivului, de la Sinaia pâna în saua Strunga. Rezervatia cuprinde si o zona stiintifica de protectie absoluta în Jepii Mici si Caraiman incluzând Valea Jepilor.

rezervatia Pestera Ialomitei cuprinzând Muntele Cocora, Pestera Ialomitei si Valea Horoabei, Muntele Batrâna.

rezervatia Zanoaga cuprinde muntele si cheile cu acelasi nume.

rezervatia botanica Vârful Omul (2505m) cuprinde grupari vegetale caracteristice tundrei alpine.

rezervatia botanica Babele (2200 m).

rezervatia botanica Poiana Crucii (1590 m).

rezervatia turbaria Laptici (1470 m) cuprinde cea mai interesanta mlastina oligotrofa din Bucegi.


PROTECŢIA MUNTELUI (ECOLOGIE)


Protectia mediului montan este o chestiune de etica pe care ar trebui sa o aplice fiecare turist. Locul întâi îl ocupa desigur monumentele naturii.

Muntii Bucegi dupa cum am aratat mai sus au numeroase arii protejate, cea mai importanta fiind ansamblul zonei de abrupt a versantului prahovean, nordic si vestic.

Din pacate trebuie spus ca legea este pura teorie si încalcarea ei, în lipsa unei autoritati de stat care s-o impuna, se face în mod curent atât de catre turisti cât si de industrie si comert cu sprijinul organelor administrative, care, de fapt, ar trebui sa apere legea.

Flora montana este supusa la o distrugere sistematica de catre masele de turisti care culeg flori, altii care le cumpara de la culegatorii "profesionisti" în locurile publice -piete, strazi, gari. Padurile sunt supuse unui jaf sistematic. Padurea de jnepeni de pe platoul Piatra Arsa - Jepii Mici a fost în buna parte distrusa prin extinderea constructiilor din zona Cabanei Piatra Arsa si taierea unor culoare pentru drumuri, conducte de gaz si altele.

Constructiile de interes comercial si turistic contribuie la urâtirea locurilor mai ales prin nepasarea constructorilor, care dupa terminarea obiectivelor nu se ocupa de înlaturarea materialelor si masinilor de prisos si uzate, de refacerea naturii, ci lasa totul balta; vezi Cota 1400, Vârful cu Dor, Furnica.

În stil mare poluarea este facuta de hotelieri si cabanieri care arunca deseurile în spatele cabanei; vezi "conul de dejectie" din Valea Jepilor sub Cabana Caraiman, sau Blidul Uriasilor de sub statia Costila. Pentru a completa acest tablou trist trebuie amintit obiceiul turistilor de a abandona deseurile, resturile de alimente, ambalaje, cutii de conserve, recipiente de sticla si plastic la locul de popas, de a aprinde focuri de tabara sau de frigarui, fiecare acolo unde s-a nimerit chiar daca la câtiva pasi exista un loc de foc vechi. Alpinistii îsi aduc si ei modesta lor contributie, vezi izvorul de la Sfatul Uriasilor si Refugiul Costila.

Cum se pot remedia aceste pacate? Prin educatie, dupa principiul "omule, nu lasa nici o urma a trecerii tale" prin natura, respecta acest principiu pentru a lasa si celui ce vine în urma ta bucuria de descoperitor al unei naturi neatinse, senzatia ca el este primul care trece pe acolo. Prin aplicarea stricta a legii si pedepsirea celor vinovati. Sanctuarele alpine ale muntilor trebuie pastrate în starea data de natura:

nu aruncati la întâmplare ambalaje, hârtii, cutii de conserve, sticle, pungi si cutii de plastic! Oare este un efort prea mare sa le strângem într-o punga si sa le ducem în locurile special amenajate !!??

nu rupeti florile! Putem fi constienti ca se ofilesc înainte de a apuca sa le punem într-un vas cu apa. Daca într-adevar ne plac atât de mult, sa ne bucuram privindu-le si sa le lasam sa-si traiasca viata unde le-a lasat natura.

locurile de campare sa le pastram curate, fara distrugerea gazonului si fara sa sapam santuri în jurul cortului, este o iluzie ca ne protejeaza de apa de ploaie. Alegeti un loc de foc departe de padure si jnepenis, pe o vatra veche, unde l-au facut si altii.

nu faceti schimbul uleiului la masina si nu aruncati filtrele uzate, în locul de campare.

nu va manifestati zgomotos prin urlete si strigate sau prin volumul maxim al radioului sau casetofonului! Unii dintre semenii nostri vor sa se reculeaga în linistea muntelui, apoi speriem animalele.

Acest sir de "nu" în mod sigur nu ne va afecta cu nimic libertatea, ci ne va face pe toti ca oricând revenim pe munti sa-i regasim mereu frumosi si curati.












Document Info


Accesari: 4744
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )