Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























MUTATII IN EVOLUTIA POPULATIEI MONDIALE

geografie





MUTAŢII ĪN EVOLUŢIA POPULAŢIEI MONDIALE


Evolutia umana este un subiect īnca amplu discutat īn stiinta, īn principal sub aspectele vechimii, desprinderii de celelalte primate si bineānteles de statutul de hominizi ca singura specie. Se disputa īnc 111g61b 59; ariile de antropogeneza si caile de raspāndire geografica la nivelul īntregii planete.




2.1 Ce vārsta are omenirea?

De la primele aparitii ale comunitatilor umane si pāna īn zilele noastre putem urmari o evolutie de constanta ascensiune a speciei umane?

Etnogeneza

Exista īnca o mare varietate de opinii privind etnogeneza umana si īn speta vechimea speciei umane. Unii antropologi plaseaza stramosii omului cu doua si chiar cu trei milioane de ani īn urma. Altii plaseaza "bornele" preistoriei umane cu mult peste patru milioane, ajungānd chiar la opt milioane de ani si chiar peste. Este vorba de specii de maimute-om cunoscute sub denumirea de australopiteci (Australanthropus), recunoscute īn vreo trei variante africane (Africa de Sud, Tanyania sau Kenya si Etiopia).

Opiniile converg spre ideea continuitatii alaturi de australopiteci a speciei homo habilis descoperita īn Tanzania, Ciad, Etiopia, Israel, China s.a. Este un hominid superior sub aspectul antropologic (capacitate craniana, maxilare, sistem osos) si mai ales prin bipedismul cvasi-perfect. Homo habilis este "creatorul" primelor utilitati din piatra.

O evolutie superioara este marcata de Homo erectus cu variante de pitecantrop (sau "omul de Java"), sinantrop ("omul de Pekin"), atlantrop (nordul Africii-Maroc), heidelbergensis (Germania) s.a.

Homo erectus este apreciat īn timp de la 2,5 milioane de ani pāna la 100.000 de ani.

Specia umana ulterioara este Homo Sapiens (Neanderthal si altii), apoi Homo sapiens sapiens (omul actual).

Urmarind evolutia si succesiunea hominidelor īn timp, vārsta omenirii poate fi cu mai multa usurinta urmarita din paleolitic, adica cu aproximativ 600.000 de ani īn urma.


2.1.1. Paleolitic

Īn Paleolitic, urmele materiale atesta prezenta cetelor nomade de hominizi, culegatori si vānatori. Este vorba de urme materiale ale asa numitelor "unelte de prund" (vetre de foc, aschii de silex, toporase de māna), descoperite si la noi īn Romānia, īn yona Slatina, pe valea Dārjovului. Se atesta, pe teritoriul Romāniei (perioada 540.000-120.000 ī.Hr.) prezenta hominidelor cāt si īndeletnicirile lor, īn Moldova, la Mitoc - Prut

Paleoliticul constituie perioada cea mai lunga si cea mai veche a preistoriei. Ea īnscrie evolutia hominidelor de la primele īnceputuri si pāna īn anul 10.000 ī.Hr.

Pe teritoriul Romāniei, īn paleoliticul mijlociu (īn perioada 120.000-100.000 ī.Hr.) se atesta prezenta lui Homo primigenius descoperit īn pesterile Baia de Fier (jud. Gorj), Ohaba Ponor (jud. Hunedoara), Ripiceni (jud. Botosani), perioada distinsa īn principal prin ocupatiile legate de vānatoare si prin uneltele corespunzatoare (unelte ascutite-vārfuri si razuitoare, vatra de foc dubla). Paleoliticul superior (100.000-10.000 ī.Hr.) este afirmat prin homo sapiens fossilis, reprezentat de o cultura mai extinsa cu tehnica lamelara si folosirea focului. S-au descoperit numeroase ateliere si unelte īn judetele: Bihor, Hunedoara (pestera de la Cioclovina), Brasov (Pestera), Neamt (Ceahlau) s.a. Īn perioada anilor 10.000-5000 ī.Hr. este atestat, Homo sapiens recens, marcat si pe teritoriul Romāniei prin urmele din pestera Baile Herculane, apoi zona masivului Ceahlau care scosānd īn evidenta unele progrese īn folosirea uneltelor cioplite si mai ales īn descoperirea arcului cu sageata.

Īntinderea paleoliticului de la cca. 600.000 ani si pāna la "contactul" cu neoliticul (cca.5.500-6.000 ani), formeaza o perioada distincta īn aprecierile demografice cu privire la numarul locuitorilor. Evident ca īn aceasta perioada, vānatoarea era dominanta īn viata oamenilor. "Munca agricola" apare mult mai tārziu, ea marcānd o noua etapa īn istoria omenirii si respectiv īn evolutia numerica a populatiei.



Cu 5000 de ani ī.Hr. cea mai mare parte a populatiilor se ocupau cu vānatul si culesul natural. Īn aceasta perioada apar o serie de asezari mici de agricultori īn Valea Nilului, India, China, īn Europa, America de Sud si Centrala. Viata era īn general nomada. De abia prin anii 3000 ī.Hr., se apreciaza o dezvoltare mai activa īn agricultura, fapt ce permite dezvoltarea si evolutia unor civilizatii urbane īn spatiul Mesopotamiei, Valea Nilului, Indusului s.a.

Īn Egipt, apar orase mici, care treptat (prin anii 3100 ī.Hr) se unesc si formeaza regatul Egiptului.

Au aparut marile civilizatii desi foarte diferite ca structura, amploare si functionalitati, au multe aspecte comune (monumentalitati publice, ceremoniale, decoratii etc.), dovedind o varietate de forme de comert, aparitia negustorilor, aparitia scrierii etc.

Cu 5.000 de ani ī.Hr. comunitatile din Egipt cultivau grāu, orz si cresteau animale domestice. Prin 2650 ī.Hr. se folosesc pentru prima oara barci cu pānze pe Nil si īncepe perioada construirii piramidelor īn Egipt.

Īn China, cu 5.000 de ani ī.Hr. apar primele asezari specifice din piatra si primele culturi de orez.

Prin anul 1.400 fenicienii concep primele scrieri prin alfabet.

Īn Europa apare cultura Gumelnita atestata pe teritoriul Romāniei de azi.

Īn anii 5.000 ī.Hr. se atesta cultura porumbului īn Mexic. Īn anii 2500 porumbul devine hrana de baza a populatiei din America Centrala.

Īn aceasta perioada omul devine mai productiv, de surse pentru hrana, devine sedentar, edifica asezari īn strānsa legatura cu extinderea terenurilor prin defrisare. Numarul populatiei creste.


2.1.2. Populatia īn perioada desprinderii de pestera


- Distinctiile neoliticului



- Epoca bronzului

- Epoca fierului


2.1.3. Cinci secole ī.Hr.


- Evolutii demoistorice

- Aprecieri asupra spatiului romānesc de astazi

- Formarea bazei etnice autohtone


2.1.4. Primele cinci secole d. Hr.


- Mutatii istorice


2.1.5. Ultimele cinci secole ale primului mileniu


Religia si migratiile


2.1.6. Īnceputurile mileniului II


- Cruciadele

- Comertul

- Epidemiile

- Descoperirile geografice


2.1.7. A doua jumatate a mileniului II


- Marile descoperiri geografice

- Īnceputurile colonizarii Americii de Nord

- Estimari


2.1.8. Secolul al XIX-lea


Anul 1800, an de referinta

Īn anul 1804 omenirea īnregistreaza primul miliard de locuitori

Depasirea miliardului de populatie


2.1.9. Secolul al XX-lea

1,6 miliarde locuitori

Din anul 1900 pāna īn anul 2000 populatia mondiala a depasit cifra de 1,6 miliarde ajungānd la 6,1 miliarde. Deci īntr-un secol numarul populatiei mondiale a crescut cu 4,5 miliarde locuitori.

Reproducere exploziva

Efectele evolutiei explozive

Succesiunea miliardelor de locuitori

Din 10 nou nascuti 9 se afla īn regiuni subdezvoltate











Document Info


Accesari: 2951
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )