PE ZAREA LARGA A CULMILOR RETEZATULUI

Sint unii munti care atrag atentia mai ales prin aspectul lor general, de aici si denumirea data de popor. Ousorul are forma unui ou, Gutiiul a unei gutui, crestei zimtate a Gutiiului i s-a spus Creasta Cocosului, Mindra (Paring) cu infatisare falnica, Vinatarea (Fagaras) dupa rocile vinete, cloritoase si multe asemenea denumiri potrivite formei se intilnesc in Carpati. Masivul Retezat si-a capatat numele datorita virfului sau, care apare pe linia orizontului, vazut din Depresiunea Hateg, ca retezat de o mina uriasa.

Denumirea de Retezat, data de popor, s-a extins cu timpul pentru toata masa muntoasa dintre Culoarul Timis-Cerna si Defileul Jiului. Primul geograf care a studiat acest grup de munti - Emm. de Martonne - l-a numit "inaltul masiv banatic', deoarece domina zona de munti josi din Banat. Alti geografi care au facut studii aici le-au zis "Grupa Retezat-Godeanu', fiindca acest din urma masiv se afla chiar spre centrul grupei, desi nu este cel mai inalt (Virful Gugu 2 291 m). Grandoarea acestor munti nu a scapat din atentia oamenilor de stiinta. "Dintre toti muntii care alcatuiesc lantul Carpatilor Romaniei, spun Emil Pop si N. Salageanu, nici 646i87g unul nu produce asupra calatorului o mai puternica impresie de masivitate ca cei ai Retezatului'.

In totalitatea ei, grupa Retezat-Godeanu are un caracter de munti inalti, cu variate forme de relief, realizate pe sisturi cristaline, granite, calcare si conglomerate, ceea ce explica formele lor inalte, masive si greoaie. Aspectul lor alpin - cu peste 20 virfuri care trec de 2 300 m - si subalpin se poate compara cu cel al Fagarasului, cu multe si interesante obiective turistice. Aici totul iti da prilejul sa admiri frumusetile invioratoare ale inaltimilor, rasplatind pe deplin osteneala unui drum lung. Sint unele tablouri asemanatoare cu cele din Muntii Alpi. Nici n-ai crede ca te afli in Carpati. Ziduri impunatoare, priporoase, se ridica din toate partile si nu-i poti deslusi tainele atractiei decit atunci cind, dupa asprimea inceputului de drum, te afli in preajma fie a unor lacuri tapetate pe margini de pajisti largi unde clopotelul de la oi ori fluerul ciobanului revarsa din plin bucuria unor clipe de nesters, fie pe plaiurile usor inclinate unde aluneca la vale un firisor de apa caruia de-abia i se aude sopotul. Grupa Muntilor Retezatului este primitoare, dar prin impletirea masivelor sale a fost si pavaza naturala de aparare a celei dintii capitale a statului dac - Sarmizegetusa. Omul, in acele timpuri, a facut numai carari peste culmi. Azi, accesul este inlesnit de magistralele rutiere si feroviare care trec pe la poalele muntilor si de numeroase drumuri forestiere. In totalitatea ei aceasta grupa montana apare ca un bloc enorm, cu ramurile radiare, strinse in jurul Muntilor Godeanu.

Factorii naturali au valori foarte diferite si de mare importanta in Retezat-Godeanu. Astfel se remarca: larga intindere a suprafetelor de eroziune superioare, cele mai tipice din toti Carpatii, cum sint Borascu si Riu-Ses; crestele alpine salbatice si bogatia inegalabila de circuri si lacuri glaciare, multe in forma de salbe, numarul lor trecind de 55. Aici se afla cel mai intins lac alpin, Bucura si cel mai adinc lac din toti Carpatii tarii noastre, Zanoaga. Din aceste lacuri pleaca multe piraie si riuri in toate directiile. Vaile apelor deschid cai de intrare in interiorul muntilor pina spre cele mai inalte culmi. Pe Muntii Retezatului se intinde Parcul National al Retezatului, cu elemente rare din flora si fauna. Dar care este motivarea infiintarii acestui Parc National? "Izolarea si intinderea compacta a masivului, relieful sau salbatic, ravasit de glaciatiunea cuaternara, privelistile alpine asupra marturiilor glaciare, fara pereche in Carpati, flora si fauna caracteristica' , iata cauza organizarii, in 1935, a primului parc national din cuprinsul tarii noastre. Acesta ocupa o suprafata de aproximativ 21 000 ha. In cadrul parcului s-a creat si o zona stiintifica, cu o suprafata de 2 030 ha (rezervatie integrala) cuprinzind masivele Gwra Zlata, Sesele, Gemenele in care sint interzise pasunatul, pescuitul, vinatoarea si exploatarea forestiera.

In afara plantelor obisnuite in masivele inalte - paduri de fag, molid, brad, jnepeni - aici se afla si o serie de raritati floristice proprii Retezatului, din care mentionam: vulturica cu mai multe varietati, denumite dupa numele formelor de relief unde au fost identificate ori al unor oameni de stiinta; firuta cu diferite varietati etc. apoi varietati de omag si flaminzica.

In fauna bogata si variata a Parcului National a fost colonizata de curind (septembrie, 1981) si marmota, animal care traieste in mod obisnuit in muntii Alpi si Pirinei. Parcul National Retezat reprezinta o unitate de mare valoare, bun al intregului nostru popor, o zestre naturala a patriei noastre, pe care trebuie sa o respectam si sa o aparam.

Cea mai mare atractie o exercita Muntii Retezatului prin impresionantele lor aspecte alpine. Ispititoare sint mai ales virfurile Peleaga (2509 m), Papusa (2500 m), Retezat (2482 m), Bucura (2 349 m), Slaveiu (2 347 m) cu numeroase lacuri glaciare. Drumurile ele acces spre crestele Muntilor Retezatului pornesc in special dinspre Depresiunea Hategului pe caile Riului Mare, Nucsoarei si Riul Barbat. Traseele care se desfac din acestea urmaresc, in cele mai multe cazuri, spinarile muntilor, legind intre ele principalele cabane: Gura Zlata (775 m), Gura Apei (998 m), Buta (l 580 m), Baleia (l 410 m), Pietrele (l 480 m), Straja (l 445 m), Cimpu lui Neag (850 m) si altele. La cabanele Gura Zlata, Gura Apei si Baleia ajung si drumuri carosabile.

In partea vestica a Muntilor Tarcu (2 190 m) se afla importantul complex turistic de pe Muntele Mic (l 802 m), cunoscut si pentru sporturile de iarna. Aici sint instalatii de teleschi si telescaun, cit si pirtii de schi. Acest complex turistic este o baza importanta pentru excursiile de sfirsit de saptamina.

Existenta calcarelor din Muntii Mehedinti si Muntii Vilcanului a favorizat aparitia unor pesteri si chei, interesante si pitoresti obiective turistice. Pe valea superioara a Cernei se afla frumoasele chei ale Corcoaiei. In partea nordica a Muntilor Mehedinti se pot vizita Cheile Motru, Pestera Closani (rezervatia speologica), Pestera Cioaca cu brebenei s.a. Mai la est, pe versantul sudic al Vilcanului, se afla frumoasele chei ale Sohodolului (Runcului).

Pe valea Cernei, a Motrului, Riului Mare si a altor riuri s-au construit sau sint in constructie mari baraje, iar apa lacurilor de acumulare pune in miscare hidrocentrale, care contribuie la dezvoltarea economiei tarii. Din albumul implinirilor socialiste se desprinde si spectaculoasa opera energetica de pe Riul Mare, la Gura Apelor - cu o mare hidrocentrala - avind dimensiuni impresionante: 174 m inaltimea barajului, in spatele caruia se afla 210 milioane metri cubi de apa, o adevarata "mare artificiala'.

In regiunea Muntelui Mic si a Tarcului, linistea locurilor este tulburata si aici, prin construirea unor hidrocentrale mai mici. Sint prevazute trei hidrocentrale subterane cu o putere instalata de 257 MW, trei lacuri de acumulare si trei baraje - Poiana Marului-Scorillo, Poiana Rusca - deci o amenajare a bazinului superior al riului Timis, purtind denumirea de Bistra - Poiana Marului - Turnu Ruieni - Poiana Rusca.

Amenajarea hidroenergetica Bela Reca - Cerna, in amont de Baile Herculane, cu derivarea riului Bela Reca pe o lungime ele 12,5 km in riul Cerna, va constitui nu numai un spor de energie la sistemul energetic national (productia anuala de 75 000 000 KWh), dar si o schimbare a decorului.

Spre poalele Muntilor Vilcanului se afla si unele monumente arhitectonice din epoca feudala; asa este Manastirea Tismana, situata intr-un cadru natural incintator, unul din monumentele celebre prin arhitectura si trecutul lui. In comuna Tismana se lucreaza obiecte de arta populara, costume nationale gorjenesti si renumitele covoare oltenesti.

In amonte de manastire, in adincurile Masivului Cioclovina, se intilnesc apele Tismanei cu cele deviate din riurile Cerna si Motru pentru a misca turbinele centralei energetice subterane, a patra din sistemul Cerna-Motru-Tismana. Pe aici este si una din caile de acces spre inima muntilor.

Pe latura sud-vestica a Muntilor Mehedinti, in valea Cernei, se gasesc apele minerale termale de la Baile Herculane, cunoscute si folosite de romani. Astazi este una dintre cele mai frumoase statiuni balneoclimaterice din tara noastra, cu renume international. In imprejurimile Bailor Herculane sint locuri foarte pitoresti, ca: Grota Haiducilor, Grota cu aburi, La 7 izvoare etc. Statiunea este dominata de Muntele Domogled, cu o rezervatie naturala care cuprinde specii floristice si faunistice de origine mediteraneana, smochin, migdal, liliac etc. Cabana Valea Cernei, la 14 km de statiune, ofera loc de odihna turistilor care viziteaza aceste frumoase tinuturi ale patriei noastre.