PREGATIREA SEMINARIILOR BIOGEOGRAFICE

Faza 1: Pregatirea seminariilor biogeografice

Tipurile de habitate care fac obiectul prezentei analize sunt:

4030 - Tufarisuri uscate europene

4060 - Tufarisuri alpine si boreale

4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de salix

40A0* - Tufarisuri subcontinentale peri-panonice

40C0* - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

5130 - Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase

4030 - Tufarisuri uscate europene

Cerinta CE:

Analiza

Bioregiunea Continentala

Habitatul 4030 nu este prezent in bioregiunea Continentala in SCI-urile desemnate, chiar daca poate fi raspindit si la altitudini de 600 m. Este prezent in partea alpina a siturilor care se intind pe doua regiuni biogeografice(Alpina si Continentala): Apuseni, Muntii Maramuresului, Putna-Vrancea.

Bioregiunea Alpina

Habitatul 4030 are o acoperire de 60 % in SCI-urile din bioregiune. Mai poate fi mentionat cel putin in: ROSCI0119 Muntele Mare, ROSCI0253 Trascau si ROSCI0195 Piatra Mare. Astfel, procentul de acoperire al habitatului in SCI-uri creste pina la 80%. Pe suprafete semnificative (ca 200 ha) se afla si in afara SCI-urilor, in zona montana de la Baisoara si Bazinul Somesului Cald (jud. Cluj).

Suprafata estimata la nivel national si in bioregiunea Alpina este de circa 1000 ha.

Au fost semnalate exemplare ale speciei Caluna vulgaris, in Muntii Retezet (Valea Riului Barbat), fara insa a forma habitatul 4030 cu o suprafata semnificativa.

https://n2k.nationalparks.ro/natura2000/habitate/showFactsheet.html?gid=201&oid=172

Surse:

Csuros S. 1958, Cercetari de vegetatie pe masivul Scarisoara-Belioara. Studia Univ. Babas-Bolyai, Seria Biol. Cluj, fasc. 2: 105-128. Csuros S. et Csuros-Kaptalan M., 1968, Cercetari de vegetatie in imprejurimile Cabanei Baisoara. Contrib. Bot. Cluj, 313-325. Buiculescu I., 1972, Asociatii de tufarisuri subalpine din masivul Piatra Mare. Studii si Cerc. de Biol. Seria Bot. 24(6): 483-506. Ratiu, O. , Cristea, V., 1980, Fitocenoze ierboase specifice bazinului Somesul Cald si actiunea lor antierozionala, Contrib. Bot. Cluj Napoca, 143 -159.

In Romania

Habitatul 4030 este prezent in bioregiunea Alpina, cu o suprafata de pina la 1000 ha (nu exista date publicate care sa confirme suprafata pe care este raspindit habitatul; suprafata mentionata este estimata pentru a indica ordinul de marime al acoperirii cu acest habitat, din cadrul siturilor si la nivel national).

Habitatul este prezent la altitudini de 600-1750m pe versanti moderat inclinati, coame si roci silicioase, acidofile. Specia edificatoare Calluna vulgaris este de regula pioniera, realizeaza o acoperire variabila, de la 35-75% si se asociaza cu speciile de ericacee Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea si Bruckenthalia spiculifolia,, precum si alte specii: Campanula abietina, Campanula serrata, Scorzonera rosea si Viola declinata.

Alpine and Boreal heaths

Cerinta CE:

Analiza

Bioregiunea Alpina

Habitatul 4060 este prezent in procent de pina la 99% in bioregiunea Alpina (pina la 1% este in bioregiunea Continentala, prezenta marginala), avind o acoperire de 70 % in SCI-uri. Mai poate fi adaugat in urmatoarele SCI-uri: Muntele Mare, Trascau, in aceste conditii procentul de acoperire creste la 75%. In Carpati, habitatul mai exista si in afara SCI-urilor, pe suprafete restrinse, in mozaic cu alte tipuri de habitate. Suprafata estimata in bioregiunea Alpina este de aproximativ 60 000 ha.

Bioregiunea Continentala

Habitatul 4060 ste prezent in partea alpina a siturilor care se intind pe doua regiuni biogeografice(Alpina si Continentala). In situl Semenic-Cheile Carasului, care se intinde in bioregiunea Continentala, habitatul 4060 exista in procent foarte mic, pina la 1% (circa 200 ha) si in partea Continentala (reprezentativitate D). Prezenta in bioregiunea Continentala este marginala.

In Romania, habitatul 4060 este prezent aproape in totalitate in bioregiunea Alpina, cu o suprafata de aproximativ 60 000 ha.

Habitatul cuprinde tufarisuri pitice, uneori taratoare,caracteristice etajelor de vegetatie montan superior, subalpin si alpin inferior, formand mozaicuri de vegetatie. Sunt asociatii primare, dar se pot extinde secundar, in urma defrisarii jnepenisurilor si padurilor de limita superioara. De regula, sunt specii arcto-alpine, boreale si circumpolare, in anumite cazuri, endemite carpatice: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Loiseleuria procumbens, Bruckenthalia spiculifolia, Dryas octopetala, Juniperus sibirica; Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum, etc.

4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de Salix

Cerinta CE:

Analiza

Bioregiunea Alpina

Habitatul 4080 (fara a include R3110 Tufarisuri sud-est carpatice de anin verde - Alnus viridis) este prezent in procent de 100% in bioregiunea Alpina, avind o acoperire de 98 % in SCI-uri. Mai poate fi adaugat in SCI: Leaota, situatie in care procentul se ridica la 99,5 %.

Prezenta izolata a speciei Salix hastata este mentionata si in Muntii Ciucas, Muntii Suhardului si Muntii Calimani, fara a forma tipul de habitat 4080.

Suprafata habitatului 4080 estimata in bioregiunea Alpina este de aproximativ 100 ha.

Surse suplimentare:

Sanda V., Bararas N., Stefanut S., 2005, Atlas Florae Romaniae, IV Genul Salix, Ed. I. Borcea, Bacau, 172 p.

Bioregiunea Continentala

Habitatul 4080, daca nu include tipul de habitat descris in HdR sub R3110 (Tufarisuri sud-est carpatice de anin verde - Alnus viridis), nu este prezent in bioregiunea Continentala. Este prezent in partea Alpina a siturilor care se intind pe doua regiuni biogeografice (Alpina si Continentala): Frumoasa, Muntii Maramuresului, Muntii Tarcu, Piatra Craiului.

In Romania

Habitatul 4080 este prezent in bioregiunea Alpina, cu o suprafata de aproximativ 100 ha (fara a include R3110 Tufarisuri sud-est carpatice de anin verde - Alnus viridis).

Habitatul este reprezentat prin formatiuni de salcii sub-arctice si boreo-alpine (in special: Salix hastata, Salix bicolor) din zone cu exces de umiditate si sunt tufarisuri oligoterme, higrofile, calcifile sau indiferente. Deoarece in EUR 27 nu este inclusa si asociatia Salici-Alnetum viridis Colic et al. 1962, care este echivalenta in HdR cu R3110 (Donita & al., 2005, 2006) si mentionata si in lucrarea Gafta & Mountfort, 2008, habitatul 4080 poate fi mentionat ca prezent in special in etajul subalpin si mai rar in etajul molidului, la altitudini de (1000) 1400-1950 m., in statiuni de tipul: valcele, jghiaburi deschise, circuri glaciare, hornuri umede, margini de cascade, cursuri repezi de ape cu inclinatie mijlocie-mare, pe versanti abrupti. Fitocenoza este edificata de specii alpine si boreale.

Surse suplimentare:

Sanda V., Bararas N., Stefanut S., 2005, Atlas Florae Romaniae, IV Genul Salix, Ed. I. Borcea, Bacau, 172 p.

40A0* - Tufarisuri subcontinentale peri-panonice

Cerinta CE:

Analiza

Bioregiunea Alpina

In bioregiunea Alpina, habitatul 40A0*este situat in special, in Carpatii Occidentali, si un procent de 90% este inclus in SCI- urile din bioregiunea Alpina.

In bioregiunea Alpina mai exista fragmente restrinse ale habitatului 40A0*, in mozaic cu alte habitate, in zone puternic antropizate.

Suprafata estimata a habitatului 40A0* in bioregiunea Alpina este de aproximativ 1000 ha.

NOTA: Limita de raspindire a habitatului 40A0*, din partea de vest a Romaniei spre est, este lantul Carpatic.

Habitatul este prezent in depresiunile Brasov si Covasna (Dealul Ciocas-Dealul Vitelului), situate in apropiere de Muntele Timpa, dar in bioregiunea Continentala.

Bioregiunea Panonica

Din suprafetele existente pentru habitatul 40A0*in bioregiunea Panonica un procent de 70% este inclus in  SCI -urile din bioregiunea Panonica.

In afara SCI-urilor, habitatul 40A0* mai poate fi mentionat in Valea Crisului Alb (circa 50 ha).

Suprafata estimata a habitatului 40A0* in bioregiunea Panonica este de aproximativ 1000 ha.

Sursa:

Ardelean A., 2006, Flora si vegetatia judetului Arad. Ed. Acad. Romane, 508 p.

Bioregiunea Continentala

Suprafata totala a habitatului 40A0* in bioregiunea continentala este de aproximativ 8000 ha (incluzand habitatul R3122 din HdR), din care in SCI este inclus un procent de aproximativ 60%.

In afara SCI-urilor, habitatul 40A0* mai poate fi mentionat in Muntii Zarandului (circa 50 ha).

In bioregiunea Continentala mai exista fragmente restrinse ale habitatului 40A0*, in mozaic cu alte habitate si in zone puternic antropizate, cu mare dificultate de a se desemna SCI-uri reprezentative.

NOTA: Habitatele corespunzatoare mentionate in HdR, din Muntenia (R3121, R3123) si Moldova (R3131) sunt incluse la tipul *40C0 - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice, iar specia Amygdalus nana (syn. Prunus tenella) este caracteristica pentru ambele tipuri de habitate Natura 2000. (Manualul EUR27 a fost aprobat in iulie 2007, iar HdR a fost publicata anterior: 2005, 2006).

Problema de distributie are urmatoarea explicatie: in interiorul lantului carpatic, in Carpatii Occidentali, Transilvania si depresiunile intracarpatice (Ciuc, Brasov, Covasna), Oltenia si in toate siturile din bioregiunea Panonica, este prezent habitatul 40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice. In afara arcului carpatic, in zonele: Podisurile Moldovei de Nord, Podisurile Moldovei Centrale, Podisul Moldovei de Sud, Muntenia, Campia Romana (Baraganul Mostistei, Gavanu-Burdea) Podisurile Dobrogei de Nord, Podisul Dobrogei de Sud, si in toate celelalte situri din bioregiunea Stepica, este prezent habitatul 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice (cum de altfel este si denumirea regionala data de enuntul habitatelor).

Bioregiunea Stepica

Nu e prezent habitatul 40A0*, formatiunile vegetale corespunzatoare sunt incadrate la *40C0.

In Romania

Habitatul 40A0* cuprinde tufarisuri continentale (peri-panonice) cu frunze cazatoare, cu afinitati submediteraneene, panonice si nord-balcanice, atribuite unui teritoriu foarte larg, din partea inferioara a Carpatilor vestici, Transilvania, depresiunile intracarpatice (Ciuc, Covasna, Brasov). Limita de raspindire a habitatului 40A0*, din partea de vest a Romaniei spre est, este lantul Carpatic.

Sunt incluse specii si asociatii foarte diferite (ca apartenenta la provinciile floristice).

Suprafata totala a habitatului 40A0* in Romania este estimata de pina la 10000 ha (nu exista date publicate care sa confirme suprafata exacta pe care este raspindit habitatul; suprafata mentionata este estimata pentru a indica ordinul de marime al acoperirii cu acest habitat, din cadrul siturilor si la nivel national).

NOTA: Habitatele corespunzatoare mentionate in HdR, din Muntenia (R3121, R3123) si Moldova (R3131) sunt incluse la tipul *40C0 - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice, iar specia Amygdalus nana (syn. Prunus tenella) este caracteristica pentru ambele tipuri de habitate Natura 2000. (Manualul EUR27 a fost aprobat in iulie 2007, iar HdR a fost publicata anterior: 2005, 2006).

*40C0 - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

Cerinta CE:

Analiza

Bioregiunea Continentala

Din suprafetele existente pentru habitatul 40C0* in bioregiunea Continentala un procent de 60% este inclus in  SCI -urile din bioregiunea Continentala.

Suprafata estimata a habitatului 40C0* in bioregiunea Continentala este de aproximativ 1000 ha.

Pentru Moldova, daca se ia in considerare si habitatul mentionat in HdR cu R3131, si echivalat partial cu habitatul 40C0*, atunci poate fi inclus si in sit ROSCI0141 Padurea Ciornohal (Jud. Botosani)

In afara SCI-urilor, poate fi mentionat in Campia Romana (Baraganul Mostistei, Gavanu-Burdea).

Sursa:

Horeanu C., Horeanu G., 1981, Flora si vegetatia rezervatiei forestiere Cernohal (jud. Botosani). Ocrot. Nat. Med. Inconj., Bucuresti, 25(2): 211-220.

NOTA: Limita de raspindire a habitatului 40C0*, din partea de est a Romaniei spre vest, este lantul Carpatic.

Problema de distributie are urmatoarea explicatie: in interiorul lantului carpatic, in Carpatii Occidentali, Transilvania si depresiunile intracarpatice (Ciuc, Brasov, Covasna), Oltenia si in toate siturile din bioregiunea Panonica, este prezent habitatul 40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice. In afara arcului carpatic, in zonele: Podisurile Moldovei de Nord, Podisurile Moldovei Centrale, Podisul Moldovei de Sud, Muntenia, Campia Romana (Baraganul Mostistei, Gavanu-Burdea) Podisurile Dobrogei de Nord, Podisul Dobrogei de Sud, si in toate celelalte situri din bioregiunea Stepica, este prezent habitatul 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice (cum de altfel este si denumirea regionala data de enuntul habitatelor).

Bioregiunea Stepica

Din suprafetele existente pentru habitatul 40C0* un procent de aproximativ 90% este inclus in  SCI -urile din bioregiunea Stepica. Suprafata estimata in bioregiunea Stepica este aproximativ 4000 ha.

Habitatul 40C0* poate fi inclus si in ROSCI0139 Padurea Breana-Roscani (jud. Galati).

Habitatul mentionat in HdR cu R3131 Tufarisuri Ponto - Panonice de migdal pitic (Amygdalus nana), este echivalat cu habitatul 40C0* pentru terenurile din bioregiunea Stepica.

In lucrarea sa, M. Petrescu, 2007, include R3131 din HdR si asociatia Prunetum tenellae Soó 1946, la habitatul *40C0, nu la *40A0, dar localitatile mentionate sunt deja incluse in situl ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean.

Sursa: Petrescu M., 2007, Dobrogea si Delta Dunarii, conservarea florei si habitatelor, 355 p., Tulcea, Biblioteca Istro-Pontica, Seria Stiintele Naturii.

NOTA:

Problema de distributie are urmatoarea explicatie: in interiorul lantului carpatic, in Carpatii Occidentali, Transilvania si depresiunile intracarpatice (Ciuc, Brasov, Covasna), Oltenia si in toate siturile din bioregiunea Panonica, este prezent habitatul 40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice. In afara arcului carpatic, in zonele: Podisurile Moldovei de Nord, Podisurile Moldovei Centrale, Podisul Moldovei de Sud, Muntenia, Campia Romana (Baraganul Mostistei, Gavanu-Burdea) Podisurile Dobrogei de Nord, Podisul Dobrogei de Sud, si in toate celelalte situri din bioregiunea Stepica, este prezent habitatul 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice (cum de altfel este si denumirea regionala data de enuntul habitatelor).

Biogeografica Pontica

Habitatul 40C0* nu este prezent in regiunea biogeografica Pontica (Marea Neagra). Habitatul este situat in partea stepica a siturilor Natura 2000 care se intind pe doua regiuni biogeografice: Stepica si Pontica.

In Romania

Habitatul 40C0* cuprinde tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si sarmatica. Se intinde in bioregiunile Stepica si Continentala, pe o suprafata estimata de 5000ha.

5130 - Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase

Cerinta CE:

Analiza

Bioregiunea Alpina

Nu este prezent in bioregiunea Alpina. Este in partea continentala a siturilor care se intind pe doua bioregiuni (AL si CO).

Nu confirmam prezenta in bioregiunea Alpina pe suprafete care sa poata fi desemnate ca SCI-uri.

AFE indica prezenta speciei Juniperus communis cu o larga raspindire carpatica, dar care nu este caracteristica pentru habitatul 5130 din zone calcaroase.

In Carpati, apartenenta la habitatul 5130 a speciei J. communis este relativa deoarece nu exista asociatii vegetale specifice acestui habitat, ci doar grupari sub forma de raristi de ienupar, care corespund unor stadii dinamice ale succesiunilor secundare, rezultate, in special, in urma defrisarii speciei Fagus sylvatica, speciilor de Quercus sau Carpinus, de cele mai multe ori pe substrat acid.

Pe de alta parte, specia J. communis nu prezinta o stricta specificitate, de aceea intra in compozitia diferitelor tipuri de fitocenoze fiind componenta a unor habitate de tufarisuri, precum: 4060 (impreuna cu Pinus mugo, specii din Vaccinium si Juniperus sabina), 40A0 (alaturi de speciile Fraxinus ornus, Syringa vulgaris) si a habitatului forestier 9410 -Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio-Piceetea).

Prezenta speciei a fost consemnata in etajul nemoral, subetajul fagului, in Mt. Siriu, Muntii Garbova, Muntii Bucegi, Mt. Postavaru, Muntii Sureanu, Muntii Parang, Platoul Mehedinti, Muntii Semenic, Muntii Apuseni. Sursa consemnarii prezentei: Pauca-Comanescu Mihaela, 2007, date nepublicate.

Bioregiunea Continentala

Consider ca habitatul 5130 este reprezentat in procent de 40% pentru bioregiunea CO, fiind consemnat in 8 SCI-uri. Este in partea continentala a siturilor care se intind pe doua bioregiuni (AL si CO).

In SCI-uri, mai poate fi adaugat in Codru-Moma (circa 5 ha).

In afara SCI-urilor, habitatul 5130 mai poate fi mentionat in Muntii Zarandului (circa 10 ha).

In bioregiunea Continentala, in Transilvania, mai exista fragmente restrinse ale habitatului 5130, in mozaic cu alte habitate, dar care nu pot fi desemnate ca reprezentative.

AFE indica prezenta speciei Juniperus communis cu o larga raspindire carpatica, dar care nu este caracteristica pentru habitatul 5130 din zone calcaroase.

In Carpati, apartenenta la habitatul 5130 a speciei J. communis este relativa deoarece nu exista asociatii vegetale specifice acestui habitat, ci doar grupari sub forma de raristi de ienupar, care corespund unor stadii dinamice ale succesiunilor secundare, rezultate, in special, in urma defrisarii speciei Fagus sylvatica, speciilor de Quercus sau Carpinus, de cele mai multe ori pe substrat acid.

Pe de alta parte, specia J. communis nu prezinta o stricta specificitate, de aceea intra in compozitia diferitelor tipuri de fitocenoze fiind componenta a diferite habitate care nu sunt prezente in mod specific pe calcare.

In lucrarea din 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania (eds. Gafta D., Mountford O.), habitatul 5130 are urmatorul comentariu:

'Nu exista asociatii vegetale specifice acestui habitat, ci doar grupari sub forma de raristi de ienupar, care corespund unor stadii dinamice ale succesiunilor secundare.'

Alte mentiuni cu privire la acest habitat se refera la faptul ca fragmente de asociatii cu ienupar mai apar si in alte masive din Carpati.

In Romania

Confirmam prezenta in 9 SCI-uri si o locatie in afara SCI-urilor existente in bioregiunea Continentala.

Acest habitat este mai putin recunoscut in Romania, fiind un stadiu succesional, pe pajistile instalate dupa defrisarea padurilor din etajul nemoral al fagului, de regula pe calcare. Juniperus communis este in competitie cu tufarisurile de Crataegus monogyna, Rosa canina si cu puietii arborilor din zona, asa incit nu reuseste sa devina specie dominanta. Pajistile in care se dezvolta sunt de regula dominate de Agrostis capillaris, posibil codominanta cu Festuca rubra.

Tipuri de habitate

REGIUNI BIOGEOGRAFICE

ALPIN

CONTINEN-TAL

PANONIC

PONTIC

STEPIC

4030 - Tufarisuri uscate europene

Prezent

4060 - Tufarisuri alpine si boreale

Prezent

Prezenta marginala

4080 - Tufarisuri cu specii sub-arctice de Salix

Prezent

40A0* - Tufarisuri subcontinentale peri-panonice

Prezent

Prezent

Prezent

40C0* - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

Prezent

Prezent

5130 - Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase

Prezent

Analiza habitatelor cu prezenta incerta

Prin analiza efectuata, s-a constatat ca tipul de habitat Natura 2000, cu codul 5130 - Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase, acest habitat este mai putin recunoscut in Romania, fiind un stadiu succesional, pe pajistile instalate dupa defrisarea padurilor din etajul nemoral al fagului, de regula pe calcare. Juniperus communis este in competitie cu tufarisurile de Crataegus monogyna, Rosa canina si cu puietii arborilor din zona, asa incit nu reuseste sa devina dominanta.

Din acest motiv, nu a fost consemnat in lucrarile:

Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din Romania. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X).

si

Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2006) Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC). Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X).

CONCLUZIE

Cu toate datele prezentate mai sus, cercetari recente (Gafta D., Mountford O. (eds.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din Romania, Edit. Risoprint, 101 p.) au consemnat habitatul ca fiind in Romania si prezent in 8 SCI-uri.

Confirmam prezenta habitatului in bioregiunea Continentala si adaugam inca 2 situri la cele 8 enuntate. Nu confirmam prezenta in bioregiunea Alpina pe suprafete care sa poata fi desemnate ca SCI-uri.

Tabelul 2: Lista de referinta a habitatelor din grupa tufarisurilor, cu estimarile cantitative referitoare la totalul suprafetelor existente in situri de interes comunitar (SCI-uri) si defalcat pe regiuni biogeografice

Cu culoare albastra - SCI-uri in care se propune a se adauga habitatul.

Cu culoare rosie - situri in care se propune a se adauga habitatul, in afara SCI-urilor existente.

Raport intocmit de Dr. Simona Mihailescu