Pericolele īn munti
1. Pericole si cauze
2. Sfaturi practice
cīnd caderea se produce īn pereti cu īnclinatie medie militarul trebuie sa se lase sa alunece pe fete, īntrucīt frecarea micsoreaza viteza de cadere. Īn pereti verticali militarul, constient ca se desprinde de pe punctele de sprijin, va executa un salt īnapoi, apasīnd puternic cu picioarele īn stīnca, descriind īn cadere un arc de cerc, cu spatele spre vale, si va ateriza pe picioare cīt mai elastic, sprijinindu-se īn mīini. Conditia principala īn acest caz este īnsa ca asigurarea sa fie perfecta. Dupa cadere, militarul care asigura va aduce la sine pe cel cazut sau īl va coborī cu frīnghia pīna cīnd va atinge o platforma pe care sa poata ramīne. Īn nici un caz nu trebuie lasat mult timp suspendat īn frīnghie, īntrucīt aceasta īl oboseste peste masura si este posibil sa fie sufocat de frīnghie;
īn cazul alunecarii pe o panta de zapada sau gheata cel mai important lucru pentru un militar este sa nu scape pioletul din mīna. De asemenea, indiferent de pozitia īn care a ajuns, se va īntoarce, prin diferite miscari ale corpului, cu fata īn jos si dupa aceea va īnfige usor ciocul pioletului īn zapada, ajungīnd, prin apasarea treptata a acestuia īn panta, la pozitia de alunecare cu picioarele īnainte. Apoi, presīnd puternic cu greutatea īntregului corp pe piolet, va īnfige ciocul mai adīnc, iar alunecarea va fi oprita. Daca militarul are coltarii īn picioare, īi va ridica de pe suprafata de alunecare, pentru a evita agatarea lor si rostogolirea sa.
cel care asigura trece repede frīnghia īn jurul pioletului si īl īnfige adīnc īn zapada, apasīndu-l cu toata greutatea corpului; atunci cīnd aceasta manevra nu reuseste (zapada este prea afīnata si nu tine sau pioletul nu a patruns datorita ghetii) sau cīnd cel care asigura nu poate sa-si treaca frīnghia pe deasupra umerilor, el trebuie sa-si retina tovarasul tragīnd direct de frīnghie, īncercīndu-se toate mijloacele, īn asa fel, īncīt cel care a cazut sa nu cada mai jos, spre fundul cornisei. Pentru aceasta, chiar daca socul a fost violent si cel care asigura se gaseste aruncat la pamīnt si chiar antrenat īn alunecare, el trebuie sa caute sa-si īntepeneasca corpul īntr-o fisura, sa se agate de sol, sa batatoreasca zapada pentru a avea un sprijin, luptīnd cu toate fortele pentru a-si retine tovarasul (se foloseste de piolet pentru a frīna alunecarea asa cum s-a aratat mai sus; daca dispune de schiuri, le asaza īn unghi drept īn raport cu directia de tractiune);
daca cel care asigura a reusit sa retina singur pe cel cazut īn cornisa, cel de-al treilea militar se deplaseaza prudent, sondīnd cu pioletul, si asigura marginea cornisei sa nu se rupa, iar frīnghia sa nu se afunde prea mult īn zapada; pentru aceasta introduce pe marginea cornisei, sub frīnghie, un obiect (schiurile, lopata, ranita, echipamentul etc.);
apoi se īngrijesc.de starea celui cazut; i se arunca frīnghia de asigurare, scarita si bucla; se controleaza rezistenta locului unde urmeaza sa se efectueze operatia de salvare, iar dupa ce accidentatul a fost asigurat se face o recunoastere a cornisei, pentru a se stabili daca cel cazut se poate salva singur (asigurat de sus cu ajutorul pioletului si al coltarilor, el poate iesi cu propriile forte din cornisa sau, lasīndu-se pe fundul acesteia, poate iesi prin alta parte);
daca cel cazut nu se poate descurca prin propriile forte si mijloace, el este ajutat de restul militarilor din echipa; mai īntīi se īncearca procedeul cel mai simplu, tragerea directa cu ajutorul frīnghiei de alpinism; īn acest caz cel cazut trebuie sa ajute actiunea saltīndu-se prin forta bratelor si cu ajutorul nodului Prusik. Daca salvarea nu da rezultate prin tragerea directa, se face uz de o frīnghie de alpinism care se pune īn doua, la mijlocul ei avīnd o carabiniera, de care se leaga militarul cazut īn cornisa (dupa ce frīnghia este lansata īn cornisa);
daca se considera necesar ca cel cazut sa fie scutit de anumite greutati, se pot recupera la īnceput schiurile, betele, armamentul si eventual ranita;
eficacitatea salvarii depinde de multe ori de rapiditatea cu care se executa; trebuie sa se tina seama ca cel cazut poate uneori sa fie ranit si atunci va fi necesar ca unul din militari sa coboare īn cornisa, sa-l asigure, sa-i acorde primul ajutor si sa-i ia armamentul si celelalte obiecte mai grele; dupa aceea, īmpreuna cu ceilalti militari din echipa (grupa), īl scoate pe cel cazut, cu ajutorul frīnghiei duble.
|
