Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
upload
Upload






























Pestera de la Ferice

geografie


Pestera de la Ferice

Date istorice. Pestera este cunoscuta de multa vreme, fiind descrisa de Schmidl in 1863 si citata in diverse lucrari stiintifice sau turistice. O descriere detaliata cu schita a fost data de R. Jeannel si E. G. Racovita in 1929. Pestera este mult vizitata de turisti.



Localizare si cale de acces. Este situata in versantul vestic al Magurii Ferice, la capatul nordic al satului Ferice. La satul Ferice se ajunge din soseaua Oradea- Beius-Deva (D.N. 76), din care, in comuna Draganesti (km 120 + 500), se desface spre est drumul carosabil care duce in comuna Buntesti, la care se poate ajunge si din soseaua Sudrigiu- Pietroasa. Din Buntesti se continua drumul prin satul Saud, pina in satul Ferice (drum carosabil de pamint, dificil pe timp ploios). Din centrul satului se urmeaza ulita care insoteste piriul Valea lui Vatasoiu. Dupa 500 m se trece de o moara, de unde, la dreapta, se observa izbucul din care iese piriul pesterii. Deasupra lui se gaseste intrarea, orientata spre vest (vezi fig. 20).

Descriere. Pestera are o lungime de 260 m si se prezinta ca un culoar larg si inalt, cu citeva scurte diverticule laterale. In partea anterioara se afla un culoar sec cu podeaua acoperita de grohotis si argila, in partea mediana, un canal activ, iar partea terminala are podeaua neregulata (fig. 22).

Fig. 22. Pestera de la Ferice (nr. 14), dupa R. Jeannel si E.G. Racovitza, 1929, completata de M. Bleahu si C. Lascu, inedita.

Intrarea (alt. 410 m), larga, se continua cu un culoar orizontal acoperit de argila si bolovanis. Dupa 40 m, pe stinga se deschide o mica nisa in care se gasesc mai multe bazinase de apa, adesea seci. Dupa alti 45 m, tot pe stinga, se deschide un scurt culoar lateral, orizontal, cu nisip pe jos. Putin mai departe se vede albia riului subteran, cu debit scazut, care se pierde In peretele drept cum avansam. Este apa care apare jos in vale, sub gura pesterii. Riul meandreaza, ceea ce ne obliga sa-l traversam de citeva ori. Culoarul se largeste pe dreapta si face loc unei sali joase in care merita sa ne tirim pentru a admira un interesant tavan cu septe de coroziune.



Fig. 23. Schita

La 150 m de la intrare galeria se largeste intr-o sala ingusta si inalta in care se infunda. Pina in acest loc podeaua a fost constituita dintr-un planseu acoperit in mare parte de argila. Acest planseu se termina aici, iar in dreapta continua galeria pesterii la nivelul albiei riului. Avansarea este ceva mai anevoioasa, caci ne obliga sa mergem prin apa, de care scapam doar pe unele portiuni. La un moment dat tavanul coboara mult, dar avansarea este ajutata de un sant sapat aici. Pestera se termina la 110 m de la coborirea la apa intr-o sala cu multe prabusiri si acumulare de argila.

Pestera de la Ferice nu are podoabe deosebite dar este interesanta prin formele de sapare: nivele de eroziune, septe de coroziune, adaptare la structura etc. Ea prezinta un interes biospeologic deosebit. De aici se cunosc: izopodul Biharoniscus fericeus Tabac, diplopodul Trachysphaera biharica Ceuca, coleopterele Drimeotus (Fericeus) kratzi si Duvalius (Duvaliotes) cognatus. In rest, majoritatea elementelor faunistice componente par a fi reprezentate de forme troglofile. Abundau in trecut resturi de Ursus, din care se mai gasesc si astazi.

Conditii de vizitare. Pestera nu este protejata, ci deschisa. Sint necesare doar mijloace de iluminare.






Document Info


Accesari: 1730
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )