Pestera de la Tausoare
Date istorice. Pestera de la Tausoare sau Pestera de la Izvorul Tausoarelor a fost descoperita de invatatorul Birte Leon in 1955. Cercetarea ei stiintifica a inceput in iarna aceluiasi an din initiativ 515g68f a lui I. Viehmann siM. Serban. Expeditiile cercetatorilor de la Institutul de speologie din Cluj se succed cu regularitate, contribuind la descoperirea unui important sistem subteran. In anul 1971 are loc o expeditie romano-belgiana, in urma careia se completeaza planul pesterii. Lucrari de mai mare amploare au publicat I. Viehmann si M.Serban, 1963; I. Viehmann si colab., 1964.
Localizare si cale de acces. Pestera se gaseste in versantul sting al Vaii Izvorul Tausoarelor. Intrarea se afla la 950 m alt. in calcare eocene si este accesibila pe soseaua Nasaud-Rebrisoara, Rebrisoara-Pestera Tausoare (drum forestier) dupa circa 25 km (fig. 182).
Descriere. Pestera este un model tipic de reflectare a tectonicii in carst, intrucit majoritatea galeriilor s-au dezvoltat pe diaclaze. Peste 60% din galeriile pesterii sint situate in panta, fiind deosebit de caracteristic faptul ca pe o lungime aeriana de numai 940 m, pestera desfasoara o diferenta de nivel de 425 m. Lungimea totala a galeriilor este de 8830 m. Resurgenta celor patru piraie subterane (galeria cu Gips, Sala Muntelui, Galeria de inaintare si Galeria Belgienilor) se afla la o departare de 5 km, la Izvorul Rece, pe Valea Telcisorului.
Intrarea se face coborind o diferenta de nivel de 15 m. Galeria este in continuare puternic descendenta, iar dupa 150 m parasim cursul de apa pentru a urca intr-o alta fosila, numita Galeria 700.
Fig. 181. Pestera Baia lui Schneider (nr.138), cartata de C. Goran si O. Busuioecanu, inedita.
Pe ultima treime a acesteia exista posibilitatea de a comunica cu cursul subteran din Galeria de inaintare in punctul La Balcon, coborind 20 m. Continuind inaintarea prin Galeria 700 intilnim cursul subteran care vine dintr-o retea de peste 1 km lungime, la finele careia se gaseste cea mai mare sala a pesterii: Sala Muntelui. In Sala de Mese din zona cen. trala adincimea este de 200 m. Din acest punct putem urca amonte spre Galeria cu Gips sau sa revenim la cursul principal al pesterii, depasind punctul Cuburile de Zahar. inaintind in continuare pe acest curs ajungem la Marea Prapastie, coborim o diferenta de nivel de 15 m si dam de un sifon terminal aflat la - 350 m adincime. Revenind la Marea Prapastie ne putem angaja pe o galerie fosila spre nord-est pina la interceptarea celui de al patrulea curs subteran al pesterii, si anume acela din Galeria Belgienilor ; terminusul actual al pesterii se afla la capatul vestic al acestei galerii.
Fig. 182. Schita de amplasare a complexului carstic Tausoare-Zalion.
Aproape intregul sistem subteran este generat de accidentele tectonice care au dus la formarea unor sali uriase, prapastii, cascade, puturi si hornuri. Concretiunile sint destul de rare, totusi oarecum numeroase in Sala de Mese si in Galeria cu Gips.
Fiind o pestera descendenta situata la altitudine mare, este firesc ca temperaturile sa aiba valori scazute. Astfel, pentru aer s-au inregistrat valori cuprinse intre 5,5-8°C, temperatura apei piraielor subterane fiind mai coborita (in medie 7°C). Umiditatea aerului se apropie de 100%, iar curentii de aer sint destul de slabi.
Prin cristalizarile de gips si prin depozitele aluvionare pe care le detine indeosebi in zonele uscate, pestera prezinta un interes deosebit pentru cercetarile de speologie fizica.
Fauna cavernicola actuala pare a fi saraca, intrucit pina in prezent nu s-au gasit in galeriile pesterii decit citiva reprezentanti troglofili; in schimb pestera ofera un interesant material de studiu paleontologic, prin impresiunile de gasteropode gigantice care pot fi observate pe peretii Galeriei 700. Este cea mai adinca pestera din Romania (-425 m).
Conditii de vizitare. Pestera este ocrotita, inchisa, vizitarea ei facindu-se cu aprobarea C.M.N. Partial si insuficient amenajata, ca ramine greu accesibila in totalitatea ei, necesitind urmatoarele materiale: 1 coarda de 40 m, 40 m scara speologica, pitoane, carabiniere, cizme lungi de cauciuc.
|
