|
|
|
|
Pestera de sub Cetate II
Date istorice. Intrarea pesterii este cunoscuta locuitorilor din Carasova. Explorarea ei a inceput in 1961, cind St. Negrea, A. Negrea si L. Botosaneanu au ridicat planul topografic si au efectuat cercetari complexe. Explorarea a fost terminata in 1965, odata cu cercetarea etajului superior, descoperit de E. Cristea in 1963 si cartat de V. Secu.
Localizare si cale de acces. Comuna Carasova (jud. Caras-Severin). Pestera este sapata in versantul drept al Cheilor Carasului, la 6 m deasupra riului (alt. 230 959h75j m). Din Carasova se merge pe cararea de pe malul sting al riului in directia Lunca Prolazului (marcajul banda albastra, vezi traseul 2 si fig. 66) cale de 30-40 min pina in dreptul ruinelor unei cetati (Gratul Carasovei sau Cetatea Turcului) situate pe un promontoriu inalt de 150 m al versantului drept, ocolit de riu; dupa acest cot se trece apa si se urca la gura pesterii, orientata sud, sud-est, bine marcata de arbori, dificil de gasit fara calauza.
Descriere. Pestera mare (576 m), suborizontal-ascendenta, cu portiuni descendente, subfosila, dezvoltata pe diaclaze si fete de strat. Ea se compune dintr-un sistem intortocheat de galerii nu prea largi si inalte pina la 6 m. Galeria cu Placi de Silex incepe dupa doua sifoane din preajma intrarii (care se umplu cu apa la viiturile mari, interzicind accesul in pestera) si debuseaza intr-o galerie perpendiculara cu ea. In dreapta se afla Galeria cu Argila, terminata printr-un lac-sifon, iar in stinga se coboara la Pragul cu Trepte de silex. Urcind pragul de 13 ni ajungem in Galeria Emilian Cristea, destul de cotita, terminata si ea printr-un lac-sifon si care are doua ramificatii la stinga. intreaga pestera se caracterizeaza prin alternanta stratelor de calcar cu cele de silex. Intercalatiile de silex, groase de 15-25 cm, sint proeminente, sub forma de polite, lame si poduri care ingreuiaza foarte mult inaintarea. Pestera are pretutindeni bogate urme de eroziune si coroziune (numeroase lingurite si alveole, septe si marmite active cu bile si pietris rulat). Fiind spalata adesea la viituri, concretionarea este foarte slaba. Peretii si tavanul sint in general nuzi, acoperiti numai de un fin strat de argila. Ici-colo apar stalactite si scurgeri parietale. Podeaua, de asemenea in buna parte nuda, este acoperita pe alocuri de o crusta stalagmitica cu gururi mici pline cu apa si de stalagmite. In sifoane si punctele mai joase exista nisip si pietris rulat, totul fiind inclus sub o pojghita foarte subtire de argila umeda, ramasa dupa retragerea apei (fig. 74).
La crearea pesterii a contribuit piriiasul temporar care mai apare si astazi in timpul viiturilor si topirii zapezilor de pe platoul plin de doline al Iabalceij In portiunile cu lacuri-sifon sau cu dispozitii sifonale acest curs urca sub presiune si, drenind pestera, iese la Caras prin deschidere. In dreptul unui sifon din Galeria Emilian Cristea se aude zgomotul facut de un curs subteran, de unde se poate presupune ca pestera mai arc un etaj inferior, activ, inaccesibil omului.
Pestera este calda (11,8- 13,5°C in profunzime), foarte umeda (100% peste tot dupa primul sifon), parcursa de curenti slabi care se simt la strimtori, in dreptul unor hornuri, precum si la Pragul cu Trepte.
Fauna parietala este relativ bogata pina in dreptul primului sifon; vara sint multe Limonia nubeculosa si Meta menardi, iar toamna Culex pipiens. Fauna terestra (oligochete, izopode si miriapode) este destul de saraca, concentrata in zona sifoanelor 1 si 2 pe lemnele putrede. Dintre colembole doar Arrhopalites pygmaeus. Apa din unele marmite contine, pe linga ostracode si copepode, doua specii hipogee: Haplotaxis bureschisi Niphargus maximus. Liliecii se intilnesc rar.
Conditii de vizitare. Pestera se afla pe teritoriul ocrotit al rezervatiei Cheile Carasului. Nu este amenajata. Uneori speoamatorii viziteaza prima galerie pina la Pragul cu Trepte de silex. Aceste trepte, fiind foarte friabile, se pot urca numai cu asigurare in coarda sau, si mai bine, pe o scara electron. Sint necesare mijloace de iluminare, casti, salopete si cizme. Se recomanda vizitarea in grupuri mici, numai pe timp secetos, dupa ce cursul subteran nu mai iese din gura pesterii, iar lacurile din sifoanele 1 si 2 au secat. Timp de vizitare: 1-2 ore pentru etajul inferior si 2-3 ore pentru intreaga pestera.
|
