Proiect geografie - Localitatea Roata de Jos

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE

1. POZITIA GEOGRAFICA

Localitatea Roata de Jos este asezata in partea de sud a Romaniei, in extremitatea de NV a judetului Giurgiu si are coordonatele geografice: 25s22’25'  longitudine estica si 44s24’30' latitudine nordica. Face parte din marea unitate a Campiei Romane, subunitatea Gavanu Burdea. Localitatea se afla pe malul stang al raului Dambovnic, afluent dreapta al Neajlovului in aval de localitatea Bucsani.

Fig. 1. Comuna Roata de Jos, judetul Giurgiu

Comuna este situata la o distanta de 90 km fata de orasul si resedinta de judet, Giurgiu, la 47 km fata de Bucuresti, la 80 km de Pitesti si la 17 km de orasul Videle din judetul Teleorman.

Are in componenta patru sate: satul Roata de Jos, resedinta de comuna, satul Roata Mica, situat la 2 km de resedinta de comuna, satul Cartojani, situat la 5 km si satul Sadina, la 1 km.

Localitatea Roata de Jos are o suprafata de 82,86 kmp si detine 2,3 % din suprafata judetului. Din aceasta suprafata circa 458 ha reprezinta teren intravilan si 5913 ha teren agricol, pasuni si izlazuri 143,58 ha, paduri 1772 ha.

Lungimea localitatii este de 8 km, iar latimea de 4 km.

2. RELIEFUL

Comuna Roata de Jos se afla in Campia Gavanu - Burdea, in lunca Dambovnicului, situata la o altitudine de 100-122 m fata de nivelul marii. Relieful este variat, fiind format din campie, dealuri, crovuri, padine. Terenul arabil este roditor si favorabil culturii cerealelor si plantelor tehnice, iar pasunile pentru cresterea vitelor, in special a bovinelor, care sunt prezente in numar mare.

2.1.Morfometrie   

Lunca Dambovnicului are latimi de 1,5-2 km si este marginita stanga - dreapta de versanti, care fac trecerea la campul inalt.

Altitudinea in zona ROATA MICA este cuprinsa in cea mai mare parte intre 98,5-102 m (de unde si numele localitatii Roata de Jos), exceptie facand partea de NE a localitatii, care se dezvolta pe o zona de trecere, de la lunca cu terase la « campul inalt », unitate caracterizata de altitudini cuprinse intre 103-123 m si cu pante ale terenului de 2-6 % (teren slab inclinat, in cea mai mare parte aproape plat).

Satul SADINA este situat in lunca Dambovnicului, pe malul stang. Altitudinea reliefului este cuprinsa intre 103-114 m, cu pante generale de 2-3 %.

Satul ROATA DE JOS se dezvolta pe o regiune de trecere de la lunca Dambovnicul 434f56e ui si terasele acestuia la o zona mai inalta, relieful avand valori ale altitudinii cuprinse intre 99-118 m, fapt ce a permis dezvoltarea unor vai mai pronuntate fata de restul localitatii.

In satul CARTOJANI se inregistreaza cea mai mare altitudine a reliefului din intreaga localitate (125-128 m). Aceasta asezare se dezvolta atat in lunca raului Dambovnic (106-110 m), cat si intr-o zona mai inalta unde se intalneste altitudinea maxima.

Altitudinea medie intalnita pe teritoriul comunei este de 113.25 m, iar diferenta de nivel inregistreaza valoarea de 29,5 m.

2.2. Morfografie

Interfluviul este spatiul, forma de relief, care delimiteaza doua bazine hidrografice. Pe teritoriul comunei Roata, acesta are un aspect plat, specific regiunii de campie. Trecerea dintr-un bazin hidrografic in altul se realizeaza foarte usor.

Ca urmare a evolutiei bazinului hidrografic Dambovnic au aparut cinci generatii de terase, cea mai veche fiind terasa de 25m. Oamenii au folosit lunca ,podurile de terasa pentru construirea locuintelor dar si pentru obtinerea de terenuri agricole (solul este foarte fertil).

Dambovnicul este orientat pe directia NV-SE (asa cum este orientata si comuna ) fiind raul colector principal. Are o serie de afluenti mai mari: Gliganul, Berevoaia, Mozacu, Negrisoara si Jirnovul.

Printre caracteristicile morfografice ale acestui bazin hidrografic putem aminti si de prezenta unor maluri abrupte (de-a lungul Dambovnicului se poate observa ca malul drept este mai abrupt, acesta fiind consolidat dupa dezastrul provocat de inundatii in anul 1972).

Din fotografia de mai jos se poate observa o portiune a malului drept al Dambovnicului, care este afectat de prabusire. In general, malul drept al Dambovnicului este mai abrupt, caracteristica care determina acest proces de prabusire, la care se adauga si factorii climatici, mai ales regimul precipitatiilor.

Fig. 3. Malul drept al Dambovnicului

3. Caracteristici geologice ale comunei Roata de Jos

3.1. Evolutia paleogeografica

Comuna Roata de Jos este dezvoltata pe unitatea geologica majora a Platformei Valahe, cunoscuta sub numele de Platforma Moessica. Aceasta si-a incheiat evolutia (ca arie de sedimentare) in Cuaternar, cand a fost colmatata. Este delimitata la sud de Dunare, la nord de zona subcarpatica a Carpatilor Meridionali, iar la nord-est de o falie orientata NV-SE, care este prelungirea faliei de la est de Dunare, cunoscuta sub denumirea de falia PECENEAGA - COMANA.

3.2 Petrografia

Din analiza datelor geotehnice obtinute din studiile de specialitate executate in regiune, stratificatia generala a terenului de fundare este alcatuita din sedimente specifice zonei de lunca:

● 0,00 – 0,50 m → sol vegetal. In zonele construite, in suprafata pot aparea umpluturi neomogene, de grosimi variabile ;

● 0,50 – 0,60 (1,20) m→ pachet slab coeziv, prafos-nisipos, argilos, nisipo-prafos, rar cu pietris in masa ;

● 0,60 – 1,80 (4,50) m→ pietris cu nisip si bolovanis, mediu indesat ;

● 1,80 – 4,70 (5,60) m→ orizont coeziv de argila prafoasa, cafeniu-cenusie, cu lentile nisipoase in masa ;

Fig. 4 Harta geologica a Romaniei

4. Elemente de biogeografie

4.1 Vegetatia

Teritoriul localitatii Roata corespunde zonei de vegetatie de silvostepa, in care intalnim urmatoarele specii de arbori: stejar, ulm, frasin, garnita, carpen, tei argintiu, corn, soc, cer. Este prezenta si vegetatia de lunca, pe malurile Dambovnicului cresc salcii pletoase, iar flora spontana este formata din: traista ciobanului, mac, neghina, troscot, pir, papadie. In locurile mlastinoase cresc plante specifice precum: pipirig, rogoz, papura.

Aceasta zona corespunde unui areal cu un potential biogeografic foarte ridicat, un rol important in acest sens avandu-l raul Dambovnic.

4.2 Fauna

Dintre animalele salbatice existente in paduri sau in apropierea acestora amintim: vulpea, iepurele, caprioara, jderul, porcul mistret, veverita etc.

Animalele care traiesc in zona cultivabila sunt: soarecele de camp, harciogul, popandaul, sobolanul, iar pe langa casele oamenilor: soarecele de casa , dihorul, nevastuica, ariciul.

Pasarile salbatice sunt reprezentate de: pupaza, ciocanitoare, graur, cuc, cioara, bufnita, cucuvea, uliu, erete, barza, ciocarlie, prepelita, vrabie, randunica, mierla, privighetoare, fazan etc..

Dintre reptile amintim: soparla, sarpele de casa, gusterul, broasca de apa sau de uscat.

Specii de pesti: platica, rosioara, carasul, cleanul, precum si racul, scoica, broasca.

5. Solul

Solurile sunt de tip silvestre brun - roscate (slab podzolite)cu un continut in humus de cca 3 % si cu o circulatie buna a substantelor nutritive, prielnice culturilor de camp, plantelor furajere, vitei-de-vie, pomilor fructiferi. Acestea alterneaza cu depozitele loessoide, iar in lunca Dambovnicului sunt aluviuni impreuna cu soluri brun - roscate. La o adancime mai mare sunt intalnite soluri argiloase care alterneaza cu straturi de pietris (unde apare si prima panza de apa).

Fig. 8. Romania - Harta Solurilor. Pozitia localitatii Roata.

Fig. 9. Harta solurilor Romaniei

CLIMA

Localitatea Roata de Jos pastreaza caracteristicile generale ale climatului specific Campiei Romane , adica temperat –continental-moderat,cu nuante de tranzitie ,cu un topoclimat de padure (de silvostepa).

Luna /an

Temp.medie lunara si anuala (°C)

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

AN

Fig.10. TEMPERATURA MEDIE A AERULUI(°C),LA STATIA VIDELE (1961-2000)

Indicele de temperatura –umezeala (THI)reprezinta un indice bioclimatic folosit la evaluarea gradului de confort sau de disconfort fiziologic ,pe care conditiile si tipurile de clima ,dintr-o anumita regiune geografica ,il creeaza ,atat in sezonul cald ,cat mai ales in cel rece.

Pentru determinarea acestui indice au fost folosite valorile temperaturilor medii lunare si anuale ,precum si umezeala relativa ,astfel conform rezultatelor obtinute s-au stabilit urmatoarele tipuri de bioclimat :

In primele patru luni ale anului ,bioclimatul este caracterizat prin frig ,ceea ce implica o stare de disconfort .

Lunile caracterizate printr-un confort sporit sunt:iunie si septembrie ,iar cele mai calde ,iulie si august ,cand organismul uman este supus unei stari de disconfort sporit.

Tab.1. Indicele de temperatura -umezeala

Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice constituie elementul meteorologic cu cea mai neuniforma repartitie atat in spatiu, cat si in timp ,astfel incat abaterile fata de mediile lunare si anuale pot fi foarte mari .

Pentru o analiza cat mai corecta privind distributia zonala a precipitatiilor in acest areal s-au luat in calcul si datele obtinute de la postul pluviometric Bragadiru.Din analiza acestor date ,rezulta ca in aceasta zona ,cantitatea anuala de precipitatii insumeaza circa 506mm,pe cand la statia Videle valoarea medie a precipitatiilor este de 596mm.

7. Hidrografia

Apele curgatoare

Apa curgatoare ce strabate comuna Roata de Jos este raul Dambovnic, care are un curs de apa permanent si care izvoraste din Piemontul Cotmeana, din arealul comunei Albota, la sud de localitatea Oarja, judetul Arges si strabate campiile Pitestiului si Gavanu-Burdea. Este afluent dreapta al Neajlovului in aval de comuna Bucsani, judetul Giurgiu si la nord de localitatea Vadu Lat. Raul Dambovnic are o lungime de 129 km, o suprafata hidrografica de 636 km˛ si are o serie de afluenti mai mari cum ar fi: Gliganul (17 km), Berevoaia (16 km), Mozacu (33km), Negrisoara (22km), Jirnov (26 km).

7.2. Apele statatoare

In imprejurimile localitatii se mai formeaza unele lacuri din topirea zapezilor sau in urma ploilor torentiale, precum: Lacul lui Chivulete, Lacul lui Ene, Lacul Ursului, Lacul Simii, Lacul cu plopi, etc.

In dreptul bisericii cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (1668) din satul Sadina s-a amenajat un lac de agrement, de circa 2 ha luciu de apa, care constituie nu numai un nou element peisagistic, ci si o veriga importanta a echilibrului ecologic.Din pacate, acestui lac nu i se acorda o atentie deosebita, desi i se cunoaste importanta ca ecosistem lacustru. In figura alaturata se observa ca acest lac nu este ingrijit permanent.

Fig, 11. Lacul de agrement aflat in apropierea bisericii Sadina

7.3. Apele subterane

Apele freatice sunt de tip «strate de Fratesti»,cu pietrisuri si nisipuri. Fantanile din vatra satului au oglinda apei intre 2 si 20 m adancime, mai adanci fiind cele din Roata Catunu (30m). Apele subterane reprezinta o resursa deosebit de importanta a comunei Roata. Primaria a reusit sa beneficieze de fonduri europene pentru realizarea proiectului.

8.REPERE ISTORICE

Tinand cont de descoperirile arheologice de pe teritoriul localitatii, putem afirma cu certitudine ca viata socio-economica din aceasta zona are o continuitate de milenii. Au fost descoperite foarte multe obiecte de cult din vremea dacilor, de acum 2000 de ani, dar si obiecte de harnasament, scarite, varfuri de sageti si lance, o gheba si chiar un vas de incineratie dacic, scos la lumina din cimitirul bisericii Sadina.

Foarte importante sunt descoperirile monetare. Au fost gasite monede geto-dacice din faza de inceput si de tipul Rasa, dar si piese izolate din tezaure de tetradrahme, postume lui Filip al-II-lea, dar si dinari romani republicani de argint, de la sfarsitul secolului al III-lea i.Hr.

Prima atestare documentara a localitatii ROATA este consemnata intr-un hrisov emis de voievodul Vladislav al II-lea (1447-1456), din cetatea de scaun de la Targoviste, la 5 august 1451, in care sunt atestate comunele Roata, Marsa si Uiesti: ”Si iarasi las lui Barbul, deosebit cu fiii sai, peste Gavanestii din Teleorman si inca Danciul si fiul sau, peste jumatate din Marsa si Scheai; Costea cu fiii sai, Manea si Radul peste Roata.

Informatii cu privire la Roata exista in foarte multe documente istorice, incepand din evul mediu pana la al II-lea razboi mondial.

In timpul revolutiei de la 1848, situatia din Roata era destul de tensionata. Documentele vremii arata ca in februarie 1848, proprietarii mosiilor Roata - Vlasca, faceau cunoscut autoritatilor centrale faptul ca „satenii nu se mai supun a le lucra mosia”, ceea ce le aducea pagube serioase. Foarte multe documente ilustreaza relatia, uneori neobisnuita, dintre mosier si arendas, de incalcare a invoielilor dintre cele doua parti (un act datat inainte de 25 noiembrie 1848 cuprinde comunicatul privind „punerea de sechestru in privinta lui Nita Buzoianu”, arendasul mosiei Roata.

In 1864, prin legea lui Cuza, au fost improprietariti 122 de locuitori, cu aproximativ 381 ha de pamant.

Dupa un oarecare ragaz, un trai mai bun si o neutralitate de doi ani, la 14 august 1916, Romania este atrasa in primul razboi mondial. Nici Roata nu a fost ferita de razboi. Armatele de ocupatie germane si ungare, prin rechizitiile si abuzurile pe care le faceau, au inasprit viata taranilor (pana si clopotul din clopotnita bisericii l-au luat, l-au topit si l-au transformat in munitie). Astfel a suferit foarte mult si populatia ramasa la vatra: batrani, femei, copii. Bulgarii care erau aliati cu nemtii s-au purtat foarte urat: au jefuit, au violat femei, au produs pagube materiale in gospodariile locuitorilor, insa germanii i-au judecat si condamnat. In Roata nu au avut loc lupte. Trupele inamice au marsaluit pe directia Giurgiu-Videle-Targoviste. In luptele din 1916-1918 de la Marasti, Marasesti, Oituz si Dragoslavele s-au jertfit 116 roteni. Memoria lor este cinstita printr-un monument ridicat in centrul comunei in anul 1936. Dar in cel de-al doilea razboi pagubele materiale si pierderile de vieti omenesti au fost mult mai mari. Prin resurse proprii, Roata a reusit sa-si revina dupa razboi si sa-si reia activitatile socio-economice initiale.

Exista mai multe ipoteze in ceea ce priveste numele localitatii:

- Tinand cont de informatiile putine pe care le avem despre asezarea geto-daca de pe aria actuala a localitatii Roata, se poate spune ca aceasta putea sa-si ia numele din limba latina „roata”, care inseamna sau are intelesul de „roata olarului”, „roata de caruta”, „roata de fantana”. Nu este exclus ca in perioada daco-romana sa se fi numit astfel, pentru ca una dintre ocupatiile stravechi era olaritul si precum se stie in confectionarea obiectelor din ceramica se folosea roata olarului.

- Se poate spune ca localitatea Roata de Jos isi trage numele de la „roata de caruta” presupunand ca o parte dintre locuitori se ocupau cu confectionarea rotilor de car. Acestia se numeau „rotari”. Pe valea Dambovnicului existau roti de udat gradinile de zarzavat, astfel si de aici li se putea trage numele.

- O alta ipoteza, sustinuta de documentele vremii, este aceea ca denumirea localitatii este ROTA sau ROATA. Tot ROTA figureaza atat pe harta Principatului Valahiei din 1757, tiparita la Viena, cat si in planul topografic al mosiei Roata si Roata Catunu, din 1865.

- „ROTA” in limba slava inseamna „campanie de soldati de cavalerie”. Aceasta traducere ii face pe unii cercetatori sa creada ca, probabil Costea si fiii sai, Manea si Radu au fost capeteniile unor formatiuni de cavalerie, iar determinarea lor in lupte ar fi atras dupa sine recompensarea lor cu mosia Roata.