TRAVERSIND TINUTUL DORNELOR

Prinsa intre inaltimile feerice ale Calimanului si Suhardului, Depresiunea Dornelor - numita si "tara' de unii cercetatori - este un coltisor de natura care atrage printr-o serie de insusiri pe care nu le au altele: turba, 121e47b namol de turba cu calitati exceptionale, ape minerale, carbuni, privelisti largi si marete. Preocuparile de baza ale dornenilor sint pastoritul si mineritul in Muntii Calimani. Spatiu larg, cu vai in care scapara argintul apei limpezi si maguri potolite ca inaltime - in medie 800 m - cu poteci fermecatoare in codrii de brad marginasi, fac din Depresiunea Dornelor un loc admirabil pentru vilegiatura.

Asezata cam la mijlocul curmaturii uriase care separa grupa nordica a Carpatilor Orientali de grupa centrala, curmatura urmarita de un drum transversal, mult batatorit, ce leaga tinutul Birgaelor de cel al Moldovei de Nord, cum nu este altul in sirul acestor munti. Dorna isi defineste profilul prin anumite particularitati generate de conditiile fizice in primul rind, incadrindu-se in sistemul depresionar subvulcanic intern, cu amprenta proprie de groapa tectonica provenita prin prabusire; ea a evoluat pe aripa vestica a cristalinului bistritean, cazut anterior fazelor de eruptii vulcanice. Aici, pe fundul depresiunii, a dainuit multa vreme un lac, drenat prin revarsarea Bistritei spre est, fapt pus in evidenta de existenta zacamintelor de carbuni.

Depresiunea Dornelor daca este veche ca forma de relief, este noua in ceea ce priveste cunoasterea, neputindu-se compara cu Tara Maramuresului sub acest raport. Altitudinea absoluta, climatul racoros cu multa umiditate, desimea codrilor de conifere, mlastinile numeroase, situarea in afara sleaului care mergea pe vremuri pe valea transversala a riului Moldova trecind peste Culmea Arsenesei, apoi valea Bistritei Aurii si Suhardului iesind la Rodna Veche, toate acestea au contribuit la apararea depresiunii, au pro-tejat-o. Trecatoarea Mestecanis - Vatra Dornei - Tihuta a intrat in circuitul rutier mult mai tirziu. Resursele naturale ale depresiunii l-au atras treptat pe om. La actul "descalecarii' a participat si ea, fapt explicat de formele vechi de organizare. Tinutul Dornelor adauga la aspectele naturale calitatile etnografice cum se pot vedea in multe localitati - si, mai ales, descoperirea unor noi resurse naturale si unele constructii ale zilelor noastre.

Depresiunea Dornelor nu are decit o singura asezare urbana. Intrind in depresiune, prin partea estica, prima asezare pe care o intilnesti, la confluenta riului Dorna cu Bistrita, este Vatra Dornei, mentionata de istorie ca datind de la finele secolului al XVI-lea. Vatra Dornei este o statiune balneoclimaterica care a cunoscut mari transformari dupa eliberare, fiind refacuta total. Procesul de urbanizare creste necontenit. Cum arata altadata? O urbe fara nici un fel de industrie, afara de o instalatie balneara si citeva vile.

In anii constructiei socialiste se produc mutatii calitative in economie si in aspectul edilitar-gospodaresc, avind loc un amplu si continuu proces de urbanizare. Oriunde privesti se vede noul: cartiere, vile si hoteluri moderne, magazine impunatoare, scoli si multe altele. In continua dezvoltare este si industria, se remarca citeva intreprinderi industriale (Combinatul pentru prelucrarea lemnului, intreprinderea de industrializare a laptelui etc.). Vatra Dornei este recunoscuta si ca un oras al turismului, cu specific balneoclimateric si centru de practicarea sporturilor de iarna.

Obiectivele turistice sint numeroase. Dintre acestea remarcam: parcul orasului asezat la poalele Dealului Negru - declarat rezervatie dendrologica, Complexul Lunca Dornei, Complexul turistic Runc, Muzeul Dornelor si altele.

Oriunde vei merge in afara de oras, la Saru Dornei, Poiana Negrii, Podu Cosnei, Dorna Candrenilor s.a. intilnesti izvoare cu ape carbogazoase; in multe locuri apele minerale se imbuteliaza si se trimit in toata tara.

Daca de la Vatra Dornei te indrepti spre vest, ori spre sud, iti apar in multe locuri depozite de turba, numite si "tinoave', constituind unul din aspectele specifice ale Tarii Dornelor. In tinovul de pe valea Tesnei, din apropiere de localitatea Podu Cosnei, s-au pastrat unele relicte glaciare cum sint: mesteacanul pitic, muschiul frunzos, apoi pinul rosu de padure. Nu departe de Podu Cosnei (pe D.N. 17), mai sus, pe teritoriul comunei Poiana Stampei , se intinde rezervatia Tinovul Mare - cu o suprafata de 675 ha - unul din cele mai importante zacaminte de turba din tara, in exploatare pentru necesitati industriale si terapeutice. Rezervatia de aici prezinta o deosebita insemnatate stiintifica. Din Vatra Dornei pornesc drumuri spre muntii din jur.