VULCANUL

Ansamblul fenomenelor care insotesc aparitia magmei la suprafata scoartei terestre poarta numele de vlcanism. Magmel pot circula si ajunge la suprafata Pamintului prin rupturile profunde ale scoartei, ruptuci care apar cel mai adesea in zonele de maxima framintare tectonica.

Vulcanismul conduce la formarea unui relief specific, prin solidificarea magmei si acumularea fragmentelor solide rezultate din eruptiile vulcanice. Elementul cele mai reprezentativ al acestui relief este vulcanul, o forma de relief potrivita si cu o geometrie mai mult sau mai putin apropiata de forma unui con. Un vulcan include in structura sa elemente care ii asigura legatura cu sursele de magma din adincul scoartei. Principalele componente ale unui aparat vulcani sunt: conul, cosul, crateruul si vatra. Aparatul vulcanic poate prezenta pe flancuri si conuri vulcanice adventive. O forma complexa de relief vulcanic este candela. Aceasta in nastere prin surparea partii centrale a unui con vulcanic, surpare care da nastere unei mari depresiuni vulcanice in care, ulterior, se pot dezvolta noi conuri. Caracteristicile eruptiilor vulcanice depind in mare masura de chimismul magmelor si in special de aciditatea acestora. Din aceste puncte de vedere, pe Glob se intilnesc doua categorii de vulcani: vulcani cu eruptii limitate si vulcani cu eruptii explozive.

Activitatea vulcanica este fregvent insotita si de evacuarea unor gaze si vapori fierbinti.