Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Impactul unui management defectuos al deseurilor asupra mediului

Ecologie




Impactul unui management defectuos al deseurilor asupra mediului

Forme de impact determinate de depozitarea deseurilor 




Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica

Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri menajere si industriale, in ordinea in care sint percepute de populatie, sint:

· modificari de peisaj si disconfort vizual;

· poluarea aerului;

· poluarea apelor de suprafata

· modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vint este deosebit de evidenta in zona depozitelor de deseuri menajere actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitel neimpermeabilizate de deseuri urbane constituie deseori sursa poluarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atit exfiltratiile din depozite, cit

si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor adiacente, fapt ce se reflecta asupra folosintei acestora.

Scoaterea din circuitul natural sau economic al terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila”, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se sumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani).

In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata destinata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii la hectar, ne luind in consideratie populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca

· in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale, specifice zonelor poluate;

· unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).

Desi efectele asupra florei si faunei sint teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reabilitarea ecologica realizata dupa recultivarea depozitului nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare, transportare, depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi.

Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice, precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase (inclusiv namolurile toxice, produse petroliere, reziduuri de la vopsea, zguri metalurgice) care sint depozitate in comun cu deseurile municipale solide. Aceasta situatie poate genera aparitia unor combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta



reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului.

Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sint depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila

2. Probleme cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania

Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor pot fi sintetizate astfel:

· depozitarea pe teren descoperit este cea mai utilizata metoda pentru eliminarea finala a acestora;

· depozitele existente sint uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

· depozitele de deseuri nu sint amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducind la poluarea apelor si solului din zonele respective;

· depozitele actuale de deseuri nu sint operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspindirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii deseurilor care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru recuperarea biogazului produs; drumurile de acces spre depozite si in interiorul acestora nu sint intretinute, mijloacele de transport nu sint spalate la iesirea de pe depozite; depozitele nu dispun de imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.

· terenurile ocupate de depozitele de deseuri sint considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole;

· colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzindu-se o mare parte a potentialului lor util (hirtie, sticla, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa constituie obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor.

Concluzii

Asadar, in contextul dezvoltarii durabile, gospodarirea deseurilor ocupa un rol important, deoarece deseurile nu reprezinta doar o potentiala sursa de poluare, ci pot constitui si o resursa de materii prime secundare.

Pentru reutilizarea optima a resurselor continute de deseuri menajere solide este necesara aplicarea unei metodologii cit mai eficiente de colectare, transport si sortare.

Colectarea selectiva a deseurilor la sursa reprezinta metoda cea mai adecvata pentru reutilizarea optima a resurselor continute.

Cele mai grave efecte ale managementului defectuos al deseurilor municipale sunt considerate poluarea aerului si contaminarea rezervelor de apa de baut.

In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri industriale se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea umana.

Deseurile constituie risc pentru sanatate datorita continutului lor in substante toxice, precum metale grele (cadmiu, plumb), pesticide, solventi, uleiuri uzate.

Deseurile sunt considerate fara valoare sau fara utilitate. Acestea ar trebui eliminate deoarece pun in pericol sanatatea umana. Contactul omului cu deseurile poate surveni fie in mod direct prin acumularea haldelor de gunoi in apropierea zonelor de locuit, fie indirect prin scurgerile in sol, apa subterana sau de suprafata si emisie in atmosfera.

Compozitia deseurilor reprezinta totalitatea deseurilor din toate sectoarele. Aceasta poate varia in functie de tara de provenienta si nivelul socio-economic al populatiei.

In concluzie problema deseurilor s-a agravat in ultimul timp si fiecare dintre noi ar trebui sa participe la stoparea acestiu grav fenomen, care ne afecteaza atit pe noi, oamenii, cit si mediul inconjurator.



loading...








Document Info


Accesari: 1625
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )