Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Principalele forme de apa


Principalele forme de apa



In cazul apelor poluare este crestearea temperaturii apei, fara nicio modificare a compozitiei acesteia (poluare termica) sau introducerea unor suspensii insolubile, inerte din punct de vedere chimic, alaturi de schimbarea compozitiei chimice prin cresterea concentratiei unor componenti minerali sau compusi organici.
Forma de poluare cea mai des intalnita o constituie impurificarea apelor cu compusi organici biodegradabili, cea mai grava fiind impurificarea cu compusi toxici, nebiodegradabili (organici si minerali).
Apa reziduala reprezinta apa care a rezultat in urma utilizarii in diferite scopuri, in unitati casnice, unutati industriale, institutii publice si ale entitati similare. Termenul de apa reziduala este sinonim cu termenul de apa uzata cu toate ca apa uzata este un termen mult mai general care se refera la orice apa poluata (incluzand apa reziduala) care contine substante organice si anorganice, deseuri industriale, ape subterane care pot fi poluate in momentul in care au loc infiltratiicu ape cintaminate, cu ape de precipitatie sau cu diverse lichide. Anumite ape reziduale nu pot fii ape uzate. In definitia “apelor reziduale” termenii cheie sunt <<uzata>> sau <folosita>> ceea ce inseamna ca apa care a fost utilizata devine apa reziduala. Pe de alta parte pentru a devenii apa uzata este necesar ca apa sa fie poluata, chiar daca nu a fost utilizata.
Dupa origine poluarea apei este:naturala sau artificiala, iar in functie de dinamica de realizare:continua, periodica si accidentala.
Poluarea naturala poate fii periodica sau accidentala si se exercita asupra tuturor surselor de apa:meteorice, de suprafata si subterane.
Cele mai importante surse artificiale de poluare sunt reprezentate de reziduurile menajere, indusriale si agrozootehnice.
Dupa natura poluantilor, poluarea poate fii fizica, chimica si biologica.
Sursele de poluare a apei sunt clasificate in surse “punctiforme” si surse “difuze”. Sursele punctiforme elimina poluanti la suprafata apei sau in apele subterane printr-un punct detectabil, cum ar fii conductele de la unitatile industriale, instalatiile de tratare si canale colectoare. Cele mai multe puncte de golire sunt strict controlate prin autorizatii speciale si se supun actiunilor de constrangere. Desii sursele punctiforme inca mai contribuie la poluarea apei, masurile de control au redus simtitor impactul acestora.
Sursele difuze sunt, totusi, mult mai greu de identificat si deverseaza marea majoritate poluantilor in apa. Sursele difuze include depunerile atmosferice, sedimentele contaminate si practicile agrochimice efectuate necorespunzator care genereaza scurgeri poluante ca cele din agricultura, constructii si depozite de deseuri menajere.
Efectul surselor de poluare asupra calitatii emisariilor in care acestea ajung depinde in principal de tipul si concentratia poluantilor. Compusii organici solubili exprimati prin valorile mari ale consumului biochimic de oxigen consuma oxigenul in apele de suprafata. Aceasta conduce la moartea pestilor din ecosistemele acvatice la dezvoltarea (cresterea) speciilor acvatice nedorite si la aparitia mirosului neplacut al apei. Compusii organici inurme determina gustul si mirosul neplacut al apel. Concentratia unor compusi organici creste de-a lungul lantului trofic din sistemele acvatice (biocrestere).
Poluarea cu substante chimice modifica proprietatile organoleptice si fizice ale apei. Deasemenea, poluarea apei poate avea efecte ecologice si economice.
Efectele ecologice se refera la perturbarile pe care le inregistreaza dezvoltarea unei biocenoze in apa poluata. Se poate inregistra fie distrugerea sau intarzierea dezvoltarii microorganismelor, fie dezvoltarea excesiva a unor specii cu valenta ecologica mare (in special a unor specii vegetale).
Efectele economice se refera la limitarea sferei de folosire a apei, ca urmare a dificultatilor legate de epurarea acesteia.
Particulele solide in suspensie determina scaderea claritatii apei si impiedica procesele de fotosinteza. Daca particulele solide se depun se formeaza depozite de namoluri care conduc la modificari ale ecosistemelor din bentos.
Continutul excesiv de azot si fosfor conduc la cresterea excesiva a continutului de alge si in consecinta la aparitia fenomenului de eutrofizare a apelor.
Clorurile determina gustul sarat al apei. La concentratii mari de cloruri utilizarea apei este limitata. Acizii, bazele si substantele toxice pot determina moartea pestilor si aparitia de dezechilibre in ecosistemele acvatice.
Deversarea apelor calde determona dezechilibre si reducerea capacitatii de ultilizarea apei autoepurarea a emisarilor in care apele calde ajung.
In urma efluentilor calzi, creste temperatura apelor de suprafata ceea ce modifica proprietatile fizice ale apei:presiunea de vapori, vascozitatea, densitatea, tensiunea superficiala, solubilitatea si difuzivitatea oxigenului.
Principalele caracteristici fizice , chimice si biologice ale apelor reziduale si sursele din care acestea provin sunt prezentate in tabelui 1.








Document Info


Accesari: 70
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )