Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























UN CONCEPT INTEGRATOR: "BIOSOFIA"

Ecologie




Un concept integrator: "biosofia"

Conceptele prezentate în acest capitol au sfera de actiune tot mai cuprinzatoare si converg spre un concept cu "deschidere" maxima, ce poate deveni, speram noi, un atribut consecvent al gândirii umane. Ne referim la noul demers stiintifico-filosofic pe care l-am denumit "biosofie" si pe care îl consideram un corolar ideatic al conceptelor specifice managementului sistemelor ecologice si al revolutiei biologice în ansamblul sau.




Conceptia mecanicista în care lucrurile erau legate unele de altele fara implicarea influxului spiritual (specific de regula "bios-ului") a fost înlo­cuita într-o oarecare masura, în ultima perioada de timp, cu o noua con­ceptie legata de sistemul deschis al "energiei cosmice", unde lucrurile depind unele de altele prin ele însele, depind unele de altele chiar la distante inimaginabile, câmpurile, fluxurile si alte forte necunoscute înca implicând o Energie Suprema si o ordine perfecta data de "ceva" dincolo de întele­gerea noastra actuala, care, în discursul teologic, este întruchipata prin prezenta lui Dumnezeu, prin lumina si iubire.

Evolutia gândirii umane este un fapt de netagaduit, în acest sens se pune fireasca întrebare, daca este necesara fundamentarea si constientizarea unor "scheme" diversificate de gândire pe anumite componente ale filosofici. Unele opinii sustin ca nu ar fi necesare astfel de demersuri, si poate în parte au dreptate, dar pe de alta parte viata mondena le impune. In multe situatii ne parvin informatii care utilizate apoi în mod repetat, nefundamentate suficient, pot genera perceptii si rationamente confuze la nivel conceptual, uneori cu implicatii grave din punct de vedere al actiunii umane.

Referindu-ne concret la VIAŢĂ, ca element filosofic fundamental, constatam dezvoltarea tot mai evidenta a unui nou curent de gândire si chiar o moda, care implica latura biologica a existentei, adica VIUL în tot mai multe domenii de activitate umana, impunând un adevarat concept "BIO". si aceasta nu ca un fenomen întâmplator, daca luam în considerare evolutia umanitatii din ultima perioada de timp, ci ca o consecinta a tranzitiei de la revolutia industriala la revolutia biologica. De aceea consideram oportuna fundamentarea unui demers stiintific de sine statator, în spectrul larg al filosofiei, care sa concentreze manifestarile fragmentare, uneori confuze sau chiar contradictorii, ale conceptului "bio".

Din perspectiva bunului simt este evident ca nu încercam sa sugeram ca problemele "vietii" nu au fost tratate "corespunzator" de filosofic. Dorim ca prin aducerea în prim plan si prin evidentierea accentuata a VIULUI dar, si a VIEŢII în sens larg, sa privim aceleasi lucruri pe care omul le poate percepe, dintr-o anumita perspectiva, care, intuim ca poate genera aspecte spectaculoase referitoare la formarea corecta a. mentalitatii de "tip bio" ca o conceptie rationala de viitor în gândirea umana.

Manifestarile stiintifice, lucrarile, cartile si revistele, ori articolele din presa pe tema noului concept, sustin, de regula în maniera rationalista, ideea enuntata. Dupa cum s-a putut constata, aceasta idee s-a materializat într-o prima faza prin aparitia unor stiinte de "granita" (biofizica, biochimia, bio-economia etc.) si, într-o alta etapa care se deruleaza si în prezent, dar poate mai pregnant în viitorul apropiat, conceptul se cristalizeaza printr-o remodelare si adaptare a-cunoasterii umane astfel încât "fenomenul bio" patrunde din ce în ce mai mult în constiinta oamenilor. Noile aspecte ale vietii se pot structura si pot constitui elementele unei mai noi si mai eficiente (daca se poate spune asa) întelepciuni umane.

Iata cum conceptul BIO (bios = viata) alaturat ÎNŢELEPCIUNII umane tsophia = întelepciune) ne-a determinat sa denumim prin BIOSOFIE, noua orientare a gândirii umane de întelepciune prin perspectiva viului si a vietii, nu static, ci dinamic, în evolutie, în creatie continua. Mentionam ca aceasta notiune am folosit-o pentru prima data la Congresul Mondial de Energie Solara - sub deviza "în armonie cu natura" - de la Budapesta din 23-27 august 1993.

La actualul nivel cultural, din pacate, energiile în general sunt înclestate într-o lupta acerba si chiar paralizanta între ele însele si într-o mult mai mica masura ele sunt sinergice. Dupa unele opinii (Tumer, F., 1990) aceste energii decurg din trei moduri distincte de gândire: reductiv, creator si ecologic.

a. Modul reductiv de gândire este analitic, determinând alcatuirea si modul de functionare al obiectului de studiu.

b. Modul de gândire creator actioneaza de la simplu la complex, de la trecut la viitor, de la origini la rezultate noi, deci pe linie evolutiva. Cuprinde progresul, constructivul, sinteza, inventia; prin acest mod de gândire stiinta este transformata în tehnologie. Acest mod de gândire pune pret pe lucruri în functie de ce rezulta din ele, nu are rabdarea în privinta tesaturii de interdependente, care mentine valoarea. Daca totul ar fi la latitudinea ei, gândirea creatoare ar face un haos tehnologic în ecosisteme si poate chiar
ca ar renunta la ecosistemele naturale pe parcurs, în conditiile construirii ecosistemelor spatiale.

c. Modul ecologic de gândire consta în realizarea faptului ca totul este sistem si ca suntem cu totii participanti egali si interdependenti. Universul este o enorma tesatura de relatii ce are toate elementele componente egale în privinta valorii lor. Cea mai mare importanta o are echilibrul naturii, unde totul este adaptat pentru binele comun, ceea ce duce la marele ideal al comunitatii umane referitor la armonia interioara si la raporturile armonioase cu natura. Din pacate acest mod de gândire aplicat exclusiv este periculos si denaturat. Tinzând spre negarea deosebirilor de valoare dintre lucruri si practic neposedând nici o metoda sistematica de a determina deosebirile valorice care ar duce la ierarhizare, face din gândirea ecologica mai degraba o utopie, în care valorile principale la care adera individul se cer îmbratisate fara analiza, fara dezbatere sau concurenta; drept consecinta singurele valori care persista sunt valorile comune neexaminate.



Desigur ca modul mult mai corect de a privi lumea, necesar si pentru colonizarea altor lumi, este acela care foloseste integral toate cele trei moduri de gândire descrise. Astfel, un mod de gândire care sa ne determine sa gândim deopotriva reductiv, creator si ecologic va putea cu siguranta sa genereze un proiect grandios menit sa aduca si sa cultive viata, nu numai pe Terra, ci si pe alte planete, mod de gândire pe care îl putem denumi "biosoGc", (Gruia, R.,

Dupa cum este cunoscut filo s of i a este definita ca studiu rational al gândirii umane, ce duce la un dublu punct de vedere: al constiintei si al actiunii; o perfecta cunoastere a tuturor lucrurilor pe care omul le cunoaste; este trezirea din starea de dependenta de nevoile vietii (Larousse 1976); conceptia generala despre, lume si viata; teoria asupra celor mai generale legi ale dezvoltarii naturii, societatii si gândirii (Dictionarul Limbii Române Contemporane 1986) etc.

Din cele aratate se constata ca sfera de cuprindere a filosofici este atot­cuprinzatoare, în interiorul ei însa punctele de vedere sunt infinite. Unul dintre acestea poate fi si subiectul pe care îl dezbatem aparut ca o necesitate inevitabila pentru modul în care a evoluat omenirea spre sfârsitul acestui mileniu. Astfel, BIOSOFIA o putem defini ca o conceptie generala despre viata, bazata pe integralitatea modurilor de gândire umana (reductiva, creatoare, ecologica) ce urmareste "constientizarea" raportul cu lumea a viului precum si viul în context' cu starea de dependenta de nevoile vietii; este o componenta pragmatica a filosofici care "conecteaza" Energia Absoluta a universului cu viata, si analizeaza efectul conectarii sub toate aspectele sale materiale si spirituale.

Spre deosebire de "marea" filosofic, biosofia consideram a avea o mai mare tendinta de detasare de abstract si de a fi o metateorie cuprinzatoare cu valente spre concret, spre identificarea "fluxului bio" în gândirea si viata moderna, glisare în dublu sens, dinspre "Absolutul universal" spre, interfata neviu / viu" si înapoi spre constiinta si Absolut, în aceasta dubla sageata poate avea spatiu de manevra biosofia, iar ca rezultanta concreta-este raspândirea conceptului "bio" ca noua mentalitate. Se restabileste astfel si ordinea fireasca în sensul ca apare structurat conceptul care devine - baza "modei" existente si se înlatura astfel confuziile si speculatiile care se nasc atunci când conceptele nu sunt definite si cristalizate.

Abordând viata în sens "biosofîc" apare deci sacrosanta omniprezenta viului si manifestarea sa sub aspect ecologic, biologic, economic, social, politic etc., astfel încât ele devin elemente ale sferei de cuprindere a biosoGei: bioeconomia si economia mediului, biosociologia, biopolitica, biotehnologia si bioindustria, agricutura biologica, medicina naturala etc., precum si toate stiintele de granita cunoscute. Cu siguranta ca în timp vor apare noi ramuri si noi domenii ce se vor regasi în acest tip structural al gândirii umane, în esenta apanaj al revolutiei biologice.

O modalitate filosofica de analiza a ideilor descrise anterior este cea care priveste filosofia stricto sensu ca o recunoastere în teoria cunoa­sterii. Luând ca punct de plecare ceea ce este viu, noua teorie a cunoasterii, BIOGNOSEOLOGIA, va evidentia ascensiunea curioasa si sinusioasa a fiintelor ce au ca rod suprem pe Homo sapiens. Biognoseologia (Buican, D., 1993) va urma fulguratiile inteligentei umane în evolutia ei pe scara animala datorita etologiei comparate si a posibilitatilor de comunicare între regnuri. Aceasta abordare filosofica, cu finalitate antropologica, este de fapt o analiza a nivelurilor superioare a evolutiei biologice, în timp ce biosofîa porneste de la nivelurile inferioare, de la interfata neviu / viu, inclusiv de "dincolo" de unde "vine" viul prin fluxurile energetice, iar sfera de cuprindere este mult peste granita biologicului, dupa cum s-a aratat, cuprinzând toata aria vietii materiale si spirituale. Biognoseologia ne apare astfel, daca ne este permis, ca o componenta a biosofiei, care are meritul de a o întregi pe aceasta din urma si de a o îmbogati cu noi sensuri filosofice, cu noi sensuri profunde si inovatoare.

Definirea biosofiei este de mare importanta acum la schimbarea mile­niilor când, se pare, ca omenirea va face un pas hotarâtor spre o alta întele­gere a evolutiei cosmice, a relatiilor între divin si hazard, între Dumnezeu si stiinta si, extrem de important, spre o întelegere mai profunda privind fluxul energetic (simbol al vietii) ce strabate sistemul solar si, implicit, sistemele ecologice de pe Terra, baza ideatica pentru exemplificarile din prezenta lucrare, caci energia consideram ca este definitorie pentru mecanismele concrete de pilotare manageriala ale ecosistemelor.

Ultimele doua transformari nu sunt fizice în natura, însa intrarile lor includ munca si produse materiale generate în etapa precedenta. Prin urmare ceea ce vine ca "input" de materiale este convertit în deseuri. Fiecare nivel, sau fiecare materie finita, poate fi derivat din procese variate si nu neaparat dintr-un set de materii unice ireductibile sau intrari de energie, în acest fel MEDIUL AMBIANT "sustinator" al acestor procese apare ca un cvasisector nou al economiei.

Pentru pilotarea ecosistemelor, bazat pe principiile si conceptele descrise anterior în sensul largirii paradigmei economice, este important sa analizam parametru specifici diferitelor tipuri de ecosisteme, pentru a deslusi unde si în ce fel se vor raporta input-urile si output-urile lor.



Referitor la eco-fermele specializate în productia animala se va tine cont de o serie de parametri mai des utilizati: fecunditatea si/sau infecun-ditatea, procentul de reforma (de înlocuire), productia medie, durata de exploatare, rata cresterii populatiei, echilibrul între nasteri si eliminari, structura de vârsta a populatiei, ponderea matcii în efectivul total, structura de sex, structura de tipuri si varietati în cadrul rasei sau liniei, parametrii genetici ai caracterelor utile etc.

Daca pe lânga multitudinea parametrilor tehnici enumerati mai adaugam si grupele parametrilor ecologici si economici ne dam seama de responsa­bilitatea pe care omul si-a asumat-o atunci când s-a decis sa intervina în amenajarea unor sisteme ecologice orientate spre producerea de biomasa de origine animala, dar si gradul de profesionalism cerut pentru ca, într-adevar, ecosistemul sa fie pilotat cu eficacitate. Un astfel de management ar fi cel al randamentului maxim pe lantul trofic, concomitent cu obtinerea de produse agro-alimentare sanogene, atât de necesare sanatatii omului si mediului ambiant.

BIBLIOGRAFIE

Alecu, !. si col. Management în agricultura, Ed. Ceres Bucuresti, 1997.

2. Constantinescu, N.N. Economia protectiei mediului, Ed. politica, Bucuresti,

1976.

Commoner, B. The clossing circle. Nature, Man and Technologhy, Alfred A.

Knopf Inc., New York, 1971.

Decun, M., Cosoroaba, L.. Patocenoza ecosistemelor zootehnice, Revista de

cresterea animalelor, nr. 3, 1984 19-25.

5. Ghinea, L. Efectele biologice ale poluarii mediului, sub red. Al.Ionescu, Editura

Academiei Bucuresti, 1973, 161-176;

6. Gruia, R. Ingineria zooproductiva, o abordare de perspectiva a managementului

ecosistemelor zootehnice, comunit. stiint. la sesiunea "Agricultura si

mediul încon­jurator", Universitatea de stiinte agricole a Banatului, 2-3

mai, Timisoara. 1991 b.

7. Gruia, R. Principii privind economia mediului, A 2-a Confer. Nation. de Prot.

Mediului prin mijloace biologice si biotehnice, 29-31 mai, Brasov, 1992a.

8. Gruia, R. Conceptul de ecosanogeneza, A 3-a Conf. Nat. de Prot. Mediului prin

mijloace Biologice si Biotehnice, 26-28 Mai, Brasov, 1995 b.

9. Gruia, R. Produse alimentare de protectie din germeni de cereale, A 3-a Conf.

Nat. de Prot. Mediului prin miji. biologice si biotehnice, 26-28 Mai,

Brasov, 1995 c.

Gruia, R. Managementul ecosistemelor Mileniului III, de la eco-ferme la eco-

sanogeneza, Primul Congres al Academiei Oamenilor de stiinta, 22-24

Mai, Bucuresti, 1996.

Gruia, R. Produse de morarit si panificatie cu valoare ecologica si biologica



adaugata (VEBA), MBC '96 - Mills, Bakery & Confectionery Products,

World Trade Center, 29-31 Oct., Bucuresti, 1996.

Gruia, R. Ecosanogeneza în perspectiva secolului XXI, A 4-a Conferinta

Nationala de Protectia Mediului prin metode si mijloace biologice si

biotehnice, mai 29-31, Brasov, 1997.

13. Gruia,R. Ecosistemele montane - elemente de intres strategic si militar,

Buletinul stiintific a-II-a Sesiune Comunicari, Academia Trupelor de

Uscat Sibiu, 10-11 dec, 1998, 214-220.

14. Gruia, R. Managementul eco-fermelor, Ed. Ceres Bucuresti, 1998.

15. Gruia, R. Modelul furnizat de alimentatia preagricola pentru solutiile

manageriale de valorificare a fondului agrosilvopastoral în nutritia

moderna, Al XIX-lea Simpozion National de Istorie si Retroilogie Agrara

din România (SIRAR), Brasov, 6-8 septembrie, 2001, 30-31.

16. Gruia, R., 2001: Consideratii privind managementul sistemelor agroaecologice

si silvopastorale, Al XIX-lea Simpozion National de Istorie si Retrologie

Agrara din România (SIRAR), Brasov, 6-8 septembrie, 2001, 286-288.

17. Gruia, R. Ecoemergetic theory in sustainable development, Ed. Universitatii

Transilvania Brasov, 2002.

18. Ionescu, Al. Fenomenul de poluare si efectele sale în agricultura, Ed. Ceres,

Bucuresti, 1974.

19. Ionescu, Al. Agricultura ecologica, Ed. Ceres, Bucuresti, 1982, 52-58.

lonescu, Al. Efectele biologice ale poluarii mediului, Ed. Academiei, Bucuresti,

1978.

21. lonescu, Al. si col. Ecologie si protectia mediului, Vol. 7, Târgoviste, 1990.

22. Mohan, Gh., Ardelean, A.. Ecologie si protectia mediului, Ed. Scaiul, Bucuresti,

1993.

23. Muresan, T. stiinta - factor activ al cresterii productiei alimentare. Hrana pentru

sase miliarde, Ed. politica, Bucuresti, 1986.

24. Negrutiu, A. Vânatoare si salmonicultura, Ed. didactica si pedagogica,

Bucuresti, 1983.

25. Negulescu, E. G., Ciumac, Gh. Silvicultura, Ed. Agrosilvica, Bucuresti, 1969.

26. Odum, E.P. Fundamentals of ecology, W.B. Saunders and Co., Philadelphia,

ed. 3-a, 1971.

27. Pop, E. Problemele actuale ale cercetarii stiintifice, Ed. Academiei, Bucuresti,

1972, 97-105.

28. Puia, I., Soran, V. Agroecosistemele si alimentatia omenirii, Ed. Ceres,

Bucuresti, 1981, 79-98.

29. Wagner, R.H. Environment and Man, W.W. Norton and Co. Inc., New York,

1971.

Zahiu, Letitia.   Managementul agricol, curs lito. Univ. Spiru Haret,

Bucuresti, 1996.

31. Zamfir, GA. Poluarea mediului ambiant, Ed. Junimea, Iasi, 1975.










Document Info


Accesari: 2222
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )