Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Contributii la validarea si emendarea metodologiei de caracterizare a habitatelor/siturilor de interes comunitar pentru reteaua

Geologie





RAPORT DE CERCETARE


Contributii la validarea si emendarea metodologiei de caracterizare a habitatelor/siturilor de interes comunitar pentru reteaua

Natura 2000 – România –coroborate cu evaluarea rapida




a biodiversitatii si cuantificarea stressului (EMREN 2000)



Justificarea proiectului


Justificare politica.  In vederea integrarii europene, pana in anul 2007 este necesara finalizarea inventarului Siturilor de Interes Comunitar (fig.1)

Limite existente la nivel national.

v     La nivel national siturile de interes comunitar nu sunt inventariate.

v     Nu exista o metodologie nationala. Pentru aceasta este necesara traducerea, adaptarea, validarea si completarea metodologiei existente pe plan european. Completarea este necesara deoarece Romania contine portiuni din doua regiuni biogeografice care nu sunt acoperite de statele membre sau candidate ale Comunitatii Europene (bioregiunile pontica si stepica).

v     Clasificarile actuale sunt sectoriale, neintegrate, fara corespondenta.

v     Nu este luata in consideratie posibilitatea de evaluare rapida a diversitatii specifice pe baza speciilor cheie

v     Nu exista o estimare a stressului antropic asupra siturilor Natura 2000.

Pe plan European se constata de asemenea o serie de limitari care urmeaza a fi completate prin prezentul studiu.


Formularea Problemelor de cercetare / Obiectivele proiectului


Obiectivul 1 Elaborarea metodologiei pentru habitate

  • Elaborarea criteriilor si cerintelor pentru identificarea siturilor.
  • stabilirea a cel putin 8 situri. Câte doua pentru fiecare provincie biogeografica (alpina, continentala, stepica si pontica), unul neimpactat (referinta) altul sub stress antropic.
  • Studiu comparativ asupra aplicarii metodologiei europene pe regiuni biogeografice.
  • Caracterizarea structurala a habitatelor din siturile vizate.
  • Se va realize pe trei planuri ierarhice: sit, habitat si comunitati biotice.
  • Criterii ierarhice si spatiale în delimitarea habitatelor.
  • Identificarea si caracterizarea tipurilor de stress pentru siturile vizate. Cuantificarea stressului cauzat de impactul antropic.

Obiectivul 2. Evaluarea rapida a biodiversitatii

  • Estimarea numarului optim al unitatilor de proba pentru ERB.
  • Analiza comparativa a metodelor de colectare si a optimizarii protocoalelor de inventariere pentru diferitele grupe taxonomica.
  • Evaluarea grupelor taxonomice si/sau functionale cu relevanta pentru ERB.
  • Evaluarea diversitatii etno-culturale.

Obiectivul 3. Cuantificarea stressului în siturile studiate.

  • Istoricul impactului antropic din siturile investigate (completare cu A 23).
  • Evaluarea stressului actual asupra sitului pe baza de scoruri.
  • Compararea si validarea metodologiei de evaluarea a stressului (complementar cu A 15).
  • Ecological footprint – evaluarea stressului in timp.

Ipotezele de cercetare


Speciile (grupurile) cheie sunt acelea a caror înlaturare duce la modificari semnificative în functii. Speciile cheie sunt greu de identificat.


Un grup indicator, a carei disparitie indica o modificare în sistem, nu poate fi si grup cheie.


Specia de baza este întotdeauna prezenta într-un ecosistem anume în timp ce speciile satelit sunt caracteristice unui ecosistem dar nu sunt întotdeauna prezente.


Rezilienta este abilitatea unui sistem de a îsi revenii dupa o preturbare. Ar trebuii caracterizata în termenii atributului sistemului si perturbatiei.


Un grup functional este o grupare de organisme care afecteaza un proces într-un mod similar.


Pentru întretinerea unei functii, diversitatea grupurilor functionale, diversitatea speciilor în grupurile functionale si diversitatea genetica sunt importante.


Efectele diversitatii sunt mai importante în cazul mediilor fluctuante si în cele sarace în specii.


Atunci când biodiversitatea afecteaza functiile ecosistemului, acestea nu vor raspunde într-un mod absolut ci relativ; functiile nu vor fi întrerupte sau pornite ci vor fi diminuate sau marite.


Interactiile biotice si complexitatea acestor interactii sunt foarte importante pentru functiile ecosistemului.


Compozitia speciilor este mai importanta decât numarul de specii


Se considera ca diversitatea specifica ar putea fi în legatura directa cu rezilienta (functie generala a ecosistemului) dar nu si cu functiile specifice.


Diversitatea specifica scazuta creste heterogenitatea spatiala a grupurilor functionale.


Ca urmare a interactiilor biotice, este posibil ca evenimente ce modifica diversitatea specifica într-un grup de organisme sa afecteze functionarea tuturor celorlalte grupuri.



Construirea cadrului metodologic general


In cadrul obiectivului 1 – Elaborarea metodologiei pentru identificarea si delimitarea habitatelor.


A fost realizata elaborarea criteriilor si cerintelor pentru identificarea si delimitarea siturilor. Utilizând o gama variata de harti (topografice militare 1:50.000, harti geologice 1:50.000, hidrologice si pedologice 1:200.000) si lista ariilor protejate din România din Legea 5/2000 privind amenajarea teritoriului national (Sectiunea 3, anexa I) am identificat câte doua situri (unul impactat si unul de referinta) pentru fiecare provincie biogeografica. Criteriile utilizate au fost: situl selectat sa fie caracteristic pentru regiunea biogeografica respectiva, situl de referinta sa fie întotdeauna o arie protejata iar situl impactat sa sufere în urma unui impact antropic partial cuantificabil, sa fie usor accesibile, existenta unor studii anterioare de referinta, a unor date faunistice si floristice cât mai complete, de preferinta realizate înainte de 1980.


Siturile identificate pe bioregiuni sunt urmatoarele:

continentala, în estul Câmpiei Burnaz:

referinta – Rezervatia naturala Comana

impactat – padurea Teghes, în lunca Argesului


alpina, în masivul Fagaras, pe versantul sudic:

referinta – caldarea glaciara Podragu

impactat – caldarea glaciara Bâlea


panonica, în Câmpia Careiului

referinta – zonele umede Urziceni-Besveni-Foieni

impactat –Canalul Crasna si lunca Crasna


stepica, sudul podisului Casimcea

referinta – rezervatia naturala Cheia

impactat – zona Târgusor


pontica/euxinica – zona litorala la sud de Constanta

referinta – Rezervatia Naturala Dunele de nisip de la Agigea

impactat – zona litorala cuprinsa între Eforie Nord, Eforie Sud 535p1523f si lacul Techirghiol


Datele pentru releveele din bioregiunile alpina, pontica si stepica au fost prelevate dupa urmatorul protocol:


Axa spatiala – releveul a fost localizat precis cu ajutorul GPS si cu ajutorul toponimelor de pe hartile consultate.

Axa temporala – data si ora prelevarii.


Descriptorii utilizati:


Biotici – habitate (tip generic de habitat, asociatii vegetale conform metodologiei Braun-Blanquet, geomorfologie, hidrologie, pedologie si prezenta eventualelor habitate modificate antropic si/sau antropogene); lista de taxoni (morfospecii sau unitati taxonomice recognoscibile).

Abiotici – factori meteorologici (vânt, luminozitate, grad acoperire cu nori, temperatura aer), parametri hidrochimici pentru habitate acvatice (pH, conductivitate, turbiditate, oxigen dizolvat, alcalinitate, transparenta), parametri pedologice pentru sol (caracterizare sol, pH, greutate uscata si cenusa).(Fig.3)


Cât priveste studiul comparativ privind aplicarea metodologiei europene pe regiuni biogeografice, am urmarit aplicabilitatea si validitatea metodologiilor standard pentru cele doua regiuni biogeografice (pontica si stepica) inexistente în Uniunea Europeana. Am constatat ca metodologia europeana nu acopera în studiu în mod adecvat ecosistemele urbane, rurale, monoculturile agricole si forestiere. Fragmentarea antropica a habitatelor necesita surprinderea întregului mozaic de habitate naturale, seminaturale si antropizate. Întrucât bioregiunea pontica a suferit impactul antropic cel mai intens ca intensitate si durata, habitatele naturale fiind extrem de reduse ca suprafata, metodologia necesara pentru validarea lor va diferi radical. În cadrul celor trei bioregiuni existente si în statele Uniunii Europene, exista tipuri de habitate specifice, pentru care este de asemenea necesara emendarea metologiei standard validate în condiile Europei centrale si de vest.


Alegerea strategiei generale de verificare si a tehnicilor de analiza datelor (fig.2)


1.Metodologia de evaluare rapida a tipului de habitat terestru

Evaluarea si încadrarea în tipul de habitat necesita un efort mai mic în comparatie cu evaluarea la nivel specific, furnizeaza mai putina informatie si pierde din relevanta.


Activitati de laborator (birou):

Consultarea hartilor topografice (1:10000, 1:25000, 1:50000) a zonelor în care se va face evaluarea. Selectarea zonelor care vor fi inspectate în teren.

Conceperea unei fise de teren ce poate fi completata de un personal ce poseda cunostinte minime de ecologie-biologie.

Multiplicarea fiselor de teren, jumatate din acestea fiind plastifiate si utilizate pe teren în perioadele ploioase, iar jumatate fiind utilizate ca atare în perioadele însorite. Pentru fisele plastifiate se vor folosi, la scriere, markeri speciali rezistenti la apa si solubili în alcool.


Activitati în teren:

Cu ajutorul unui planimetru sau a unui dendrometru prevazut cu scara pentru masurarea pantei se masoara panta (înclinatia) terenului. Masuratoarea se realizeaza pe o linie imaginara ce împarte aria de studiu în doua jumatati relativ egale, aceasta linie pornind de la punctul cel mai jos al terenului pâna la unctul el mai înalt. În cazul rupturilor de panta, se masoara panta pe fiecare portiune continua si se calculeaza o valoare medie pentru toate portunile.

Cu ajutorul unei busole se stabileste expozitia versantului în cazul în care aria de studiu este situata pe un teren înclinat.

În centrul ariei de studiu se masoara cu ajutorul unui GPS coordonatele geografice si altitudinea terenului.

Cu ajutorul atlasului Munsen se determina tipul de sol al substratului.

Gradul de acoperire al vegetatiei se apreciaza în functie de suprafata pe care o ocupa proiectia habitusurilor (umbra pe care o produc plantele pe suprafata solului la ora 12 ziua) plantelor din suprafata în care se face masuratoarea (4 m2 pentru stratul ierbos, 25 m2 pentru arbusti, 225m2 pentru arbori).

Înaltimea vegetatiei se masoara cu ajutorul ruletei în cazul stratului ierbos, arbustiv si cu ajutorul dendrometrului în cazul stratului arboricol.

Vârsta arborilor se stabileste prin înnumararea inelelor de crestere pe carote prelevate cu ajutorul burghiului taxatoric Pressler.

Diametrul arborilor poate fi masurat cu ajutorul clupei, când se realizeaza un set de masuratori, media acestora reprezentând diametrul de baza; sau cu ruleta.

pH , potetialul redox, conductiviatea, umiditate solului se masoara în teren cu ajutorul pH-metrului de teren prevazut si cu sonda de rH, cu ajutorul conductivimetrului de teren si respectiv a higrometrului pentru sol.

Continutul în nutrienti (forme ale azotului si fosforului) se determina în teren cu ajutorul chiturilor de reactivi si a spectrofotometrelor portabile.


1.1.Modelul unei fise de teren: evaluarea rapida a tipului de habitat (A)

I.Data .........................

Completata de: .......... ..... ...... .........     

Zona: .......... ..... ...... .............




Tipul de vegetatie:                          Natura substratului (tipul de sol):

ierbos                            cernoziom

arbusti + ierbos             brun-roscat gleizat

arbori + ierbos              aluvional

arbori + arbusti + ierbos                                  turbo-humic

Unitati zonale pe altitudine                         argilos

Tipul de habitat:                  nisipos

I Etajul alpin                                  pH-ul substratului: .......... ..... ...... ....................

pajiste alpina* (gol alpin)          Potentialul redox al substratului: .............................

tufaris alpin* (jnepenis) Continutul în nutrienti azotati: .......... ..... ...... .

stâncarie*                     Latitudine nordica (

grohotis*          Longitudine estica(

II Etajul subalpin                Altitudine (m): .......... ..... ...... ..........................

tufaris subalpin* Gradul de acoperire(%): .......... ..... ...... ...........

pajiste subalpina* Înaltimea vegetatiei (m): .......... ..... ...... ..........

pasune**                                 Vârsta arborilor (ani): .......... ..... ...... ...............

fâneata**         Panta terenului (%): .......... ..... ...... .................

III Etajul boreal (conifere)  Expozitia versantilor: .......... ..... ...... ...............

padure de molid (Picea abies)             *Specii dominante:

padure de brad si fag                           monocotiledonate (graminee în special)

(Abies alba si Fagus sylvatica)*              dicotiledonate

IV Etajul nemoral (foioase)

padure de fag (Fagus sylvatica )*

padure de fag si tei (Fagus sylvatica si Tilia tomentosa ) *

padure de fag, carpen si tei

(Fagus sylvatica, Carpinus betulus si Tilia tomentosa ) *

padure de fag cu carpen (Fagus sylvatica, Carpinus betulus)

padure de gorun si carpen (Quercus petraea, Carpinus betulus) *

padure de gorun (Quercus petraea )*

padure de gorun, carpen si fag

(Quercus petraea, Carpinus betulus si Fagus sylvatica)*

padure de gorun, carpen si tei

(Quercus petraea, Carpinus betulus,si Tilia tomentosa)*

padure de gorun, carpen, tei si frasin

(Quercus petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si Fraxinus excelsior)*

padure de stajar (Quercus robur)*

padure de stajar cu carpen (Quercus robur, Carpinus betulus)*

padure de stajar, carpen si tei

(Quercus robur, Carpinus betulus, Tilia tomentosa )*

padure de gorun cu artar tatarasc

(Quercus petraea, Acer tataricum)*

padure de stejar, gorun si artar tatarasc (Quercus robur,  Quercus petraea, Acer tataricum)*

padure de gorun cu carpinita si mojdrean

(Quercus petraea, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus)*

padure de gorun cu artar tatarasc (Quercus petraea, Acer tataricum)*

padure de gorun (Quercus petraea)*

padure de stejar si cer (Quercus robur, Quercus cerris)*

padure de gorun si cer (Quercus petraea, Quercus cerris)*

padure de gorun, cer si gârnita

(Quercus petraea, Quercus cerris, Quercus frainetto)*

padure de cer si gârnita (Quercus cerris, Quercus frainetto)*

padure de gârnita (Quercus frainetto)*

padure de cer (Quercus cerris)*

padure de stejar brumariu, cer, stajar pufos

(Quercus pedunculiflora, Quercus cerris, Quercus pubescens)*

padure de cer, stajar pufos, cu carpinita, mojdrean(Quercus cerris, Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus)*

padure de stajar pufos cu carpinita si mojdrean

(Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus)*

pratostepe cu Stipa tirsa în complex cu paduri de stejar pedunculat (Quercus pedunculiflora)*

stepe cu Stipa lessingiana în complex cu paduri de stejar brumariu, stajar pufos

(Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens)*

stepe psamofile în complex cu paduri de stejar brumariu

(Quercus pedunculiflora)*

stepe psamofile în complex cu paduri de stejar brumariu, stajar si feasin

(Quercus pedunculiflora, Quercus robur, Fraxinus excelsior )*

stepe cu Festuca valesiaca, Festuca rupicola  în complex cu paduri de stejar brumariu, stajar si frasin

(Quercus pedunculiflora, Quercus robur, Fraxinus excelsior )*

stepe halofile în complex cu paduri de stejar pedunculat

(Quercus pedunculiflora)*

stepe cu Stipa ucrainica, în Dobrogea, în complex cu stepe petrofile*

stepe cu Agropyron (Elymus) pectiniforme*

vegetatie de dune litorale*

vegetatie halofila litorala*

pajisti halofile si vegetatie halofila continentala*

stufarii si mlastini cu rogozuri*

bahne cu Carex davalliana*

tinoave-turbarii cu Sphagnum sp., Vaccinium oxycoccos, Anromeda sp., Eriophorum vaginatum*

padure de lunca cu stejar pedunculat, frasin de lunca, plop, salcie (Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, Populus sp., Salix sp.)*

padure de lunca cu stejar pedunculat, stejar brumariu, frasin de lunca, frasin pufos de lunca, plop, salcie (Quercus pedunculiflora, Quercus  Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae, Populus sp., Salix sp.)*

zavoi de salcie si plop (Populus sp., Salix sp.)*

arinisi (Alnus incana sau Alnus glutinosa)

tufarisuri de catina rosie (Tamarix ramosissima) cu Calamagrostis epigeios

lacuri alpine*

lacuri de baraj**

râuri de munte*

râuri de câmpie*

lacuri si balti de câmpie*

smârcuri si zone umede*

cariere dezafectate**


* = natural

** = antropizat



























II Data ............................

Completata de ……………………….

Zo Zona…………………….






Tipul de habitat: ...Fâneata........................

Completata de .......... ..... ...... ..........



Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 400-600m

Lista speciilor potentiale

Dicotiledonate        

Vernale

1. Salvia austriaca IV-VI #

2. Erodium cicutarium IV-IX#

3. Cardamine pratensis IV-VII*

4. Potentilla patula IV-VI@





5. Potentilla chrysantha IV-VII@

6. Arabis hirsuta IV-VI $                 

Estivale

Potentilla anserina V-VIII@

Inula oculus-christi V-VIII@

9. Scabiosa ochroleuca VI-VIII@

Potentilla recta V-VII@  

Potentilla crantzii V-VIII@        

Tragopongon pratensis VI-VII@

Genista (Genistella) sagittalis V-VII@

Rhinanthus rumelicus VI-VII@

Rhinanthus angustifolius V-VIII@

Senecio jacobaea VII-VIII@

Cruciata glabra (Galium verum) V-VI@

Salvia pratensis V-VII#

Salvia nemorosa VI-VIII#                       

Salvia verticilata VI-VIII#

Campanula patula V-VIII#

Rumex acetosa VI-VII&

Alchemilla vulgaris V-VIII&

Polygonum bistorta VI-VII%

Thymus pannonicus V-VIII%

Origanum vulgare VII-III%

Polygala vulgaris V-VIII%

Lychnis flos-cuculi V-VIII%

Lychnis viscaria VI-VII%

Dianthus carthusianorum VI-VIII%

Geranium pratense VII-VIII%

Autumnale

Inula hirta V-IX @

Inula britannica V-IX@

Cichorium intybus VIII-IX*

Thymus serpyllum V-IX#

Trifolium pratense V-IX%

Trifolium repens V-IX$

Solidago virgaurea VII-IX@

Hypericum perforatum VI-IX@

Medicago lupulina V-IX@

Lotus corniculatus V-IX@

Chrysanthemum coronarium VI-IX$

Leucanthemum vulgare V-X$

Galium mollugo VI-IX$

Daucus carota VI-IX$

Silene alba(Melandrium album) VI-IX

Centaurea phrygia VII-IX#

Carlina acaulis VIII-IX$ 

Monocotiledonate

Vernale

1. Anthoxanthum odoratum IV-VI&

2. Orchis morio IV-V$

Estivale


Carex remonta V-VII&

4. Carex flacca V-VI&

5. Juncus effusus VI-VIII&

6. Dactylis glomerata VI-VII&

7. Holcus lanatus VI-VII&

8. Agrostis stolonifera VI-VII&

9. Briza media V-VIII&

Alopecurus pratensis V-VII&

Phleum pratense VI-VIII&

Cynosurus cristatus VI-VII&

Agrostis capillaris VI-VII&

Carex divulsa V-VIII&

Carex vulpulina V-VII&

Bromus hordeaceus V-VI&

Milium effusum V-VII&

Carex otrubae V-VI&

Carex spicata V-VI&

Carex flava V-VI&

Juncus inflexus VI-VIII&

Scirpus sylvaticus VI-VII&

Scirpus lacustris VII-VIII&

Eleocaris palustris VI-VIII&

Juncus conglomeratus V-VI&

Ophrys scolopax V-VI&

Platanthera bifolia V-VIII&

Autumnale

Lolium perenne V-IX&

Poa pratensis V-VI (IX)&





N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

plante cu flori albe

plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice

Modelul unei fise de teren: evaluarea rapida a diversitatii la nivel specific

III Data ..............................


Tipul de habitat: ...Molidis.....................

Completata de .......... ..... ...... ..........



Zona.......... ..... ...... .............................

Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 1400 – 1700 m

Lista speciilor potentiale

Specia de arbore dominanta:........................Picea excelsior..................

Muschi

1. Polytrichum commune

2. Pleurozium schreberi

3. Dicranum scoparium

4. Hylocomium splendes

5. Mnium undulatum

6. Leucodon sciuroides

7. Ptilium crista-castrensis

8. Orthothecium rufescens

Ferigi

1. Lycopodium annotinum

2. Lycopodium clavatum

3. Cystopteris fragilis

4. Dryopteris filix-mas

5. Thelypteris phegopteris

6. Anhyrium filix-femina

7. Dryopteris spinulosa

8. Polystichum lonchitis

Criptogame vasculare

Arbori

1. Abies alba

Larix decidua

3. Acer peudoplatanus

4. Ulmus scabra

5. Fagus sylvatica-la limita inferioara

Arbusti

6. Sambucus racemosa

7. Lonicera nigra

Lonicera xylosteum

9. Spyraea chamaedrifolia

10. Alnus viridis

11. Salix silesiaca

12. Ribes alpinum

13. Ribes petraeum

14. Salix caprea

13. Sorbus aucuparia

Ierboase

Dicotiledonate        

Vernale                        

1. Oxalis acetosella IV-V                

Estivale

2. Soldanella hungarica V-VII        

3. Homogyne alpinaV-VII

4. Campanula abientina VII-VIII

5. Hieracium transsylvanicum VI-VIII

6. Saxifraga cuneifolia VI-VII

7. Doronicum carpaticum VII-VIII

8. Adenostyles alliariae VII-VIII

9. Vaccinium myrtillus V-VI

10. Vaccinium vitis-idaea V-VII

11. Moneses uniflora (Pyrola) VI-VII

Autumnale

12. Leuchantemum walstenii VIII-IX

13. Monotropa hypopitys VI-X

14. Melampyrum sylvaticum VI-IX

Monocotiledonate

Vernale

1. Maianthemum bifolium V-VI

Estivale

Corallorrhiza trifida V-VII

Luzula luzuloides VI-VII

Epipogium aphyllum VII-VIII

5. Calamagrostis villosa VIII

6. Deschampsia flexuosa VI-VII

7. Luzula sylvatica VI-VII

Autumnale










N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha







































IV Data .........................

Zona: .......... ..... ...... ........................

Tipul de habitat: ...Faget..............................

Completata de .......... ..... ...... ..........



Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 400 – 1400 m dominant în zona 500 – 900 m

Specia de arbore dominanta:........................Fagus sylvatica..................

Lista speciilor potentiale

Ciuperci

Morchella esculenta

Amanita muscaria

Fomes fomentarius

Polyporus scuamosus

Boletus edulis

Amanita phalliodes

Russula xerampelina

Pholiota mutabilis

Helvella esculenta

10. Boletus satans

11. Boletus granulatus

12. Boletus luteus

13. Cantharellus cibarius

14. Clavaria botrytis

15. Clavaria formosa

16. Armillaria mellea

17. Ithyphallus impudicus

Licheni

Lecanora subfusca

Parmelia acetabulum

Peltigera canina

Ferigi

Dryopteris filix-mas

Poyipodium vulgare

Polystichum braunii

Pteridium aquilinum

Anhyrium filix-femina

Phyllitis scolopendrium

Ophioglossum vulgatum

Criptogame vasculare

Arbori

1. Abies alba-limita superioara                    

Picea excelsior

3. Acer peudoplatanus

4. Ulmus scabra

5. Quercus petraea-la limita inferioara

6. Carpinus betulus

7. Populus tremula

8. Acer platanoides

9. Tilia tomentosa

10. Tilia cordata

11. Fraxinus excelsior

12. Ulmus glabra

13. Acer campestre

14. Prunus avium

15. Pyrus pyraster

16. Malus sylvestris

17. Fagus moesiaca

18. Alnus incana

Arbusti

19. Evonymus europaea

20. Sambucus nigra

Sambucus racemosa

22. Spyraea chamaedrifolia

23. Sorbus aucuparia

24. Rubus hirtus

25. Rubus idaeus

26. Corylus avellana

27. Salix caprea

28. Crategus monogyna

29. Rosa canina

30. Evonymus verrucosa

31. Cornus mas

32. Cornus sanguinea

33. Clematis vitalba

Hedera helix

Daphne mezereum

Ierboase

Dicotiledonate        

Vernale                        

1. Detaria glandulosa IV-VI           

Hepatica nobilis IV-V      

3. Detaria bulbifera IV-V

4. Isopyrum thalictroides IV-V

Euphorbia carniolica IV-VI

6. Oxalis acetosella IV-V

7. Stellaria holostea IV-VI

8. Euphorbia amygdaloides IV-VI

9. Mercurialis perennis IV-VI

Viola reichenbachiana IV-VI

Vinca minor IV-VI

Pulmonaria officinalis III-V

Glechomahederacea IV-VI

Helleborus odorus II-IV

Estivale

Symphytum cordatum V-VI        

Pulmonaria rubra V-VII

Actaea spicata V-VII

Plantago lanceolata V-VIII

Hieracium transsylvanicum VI-VIII

Vaccinium myrtillus V-VI

Vaccinium vitis-idaea V-VII

Mycelis muralis VI-VIII

Rumex acetosella V-VIII

24. Melittis melissophyllum V-VII

25 Asperula taurina V-VI

Autumnale

Trifolium pratense V-IX

Trifolium repens V-IX

Lotus corniculatus V-IX

Medicago lupulinaV-IX

Monocotiledonate

Vernale

Anthoxanthum odoratum IV-VI

Ruscus aculeatus II-IV

Ruscus hypoglossum IV-V

Estivale

Festuca drymeia VI-VII

Agrostis capillaris (tenuis) VI-VII

Festuca rubra VI-VIII

8. Cynosurus cristatus VI-VII

Luzula luzuloides VI-VII

10. Poa nemoralis VI-VII

11. Deschampsia flexuosa VI-VII

12. Calamagrostis arundinacea VI-VIII

13. Melica uniflora V-VI

14. Carex sylvatica V-VI

15. Polygonatum multiflorum V-VI

16. Allium ursium V-VI

17. Poa pratensis V-VI

18. Festuca pratensis V-VII


Autumnale

Lolium perenne V-IX




N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha





















































V.Data .........................

Zona: .......... ..... ...... ..............................

Tipul de habitat: ...Quercet.....................

Completata de .......... ..... ...... ..........



Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 0 - 1800 m

Specia de arbore dominanta: ........................Quercus                Listaspeciilor potentiale

Ciuperci

Amanita muscaria

Polyporus frondosus

Ferigi

Dryopteris filix-mas









Criptogame vasculare

Arbori

1. Quercus frainetto

2. Quercus pedunculiflora

3. Quercus cerris

4. Quercus robur

5. Quercus petraea

6. Quercus pubescens

7. Ulmus minor

8. Carpinus betulus

9. Fraxinus excelsior

Tilia cordata

Tilia plathyphyllos

Tilia tomentosa

Acer platanoides

Acer campestre

Carpinus orientalis

Acer tataricum

Ulmus laevis

Arbusti

Evonymus europaea

Corylus avellana

20. Crategus monogyna

21. Ligustrum vulgare

22. Evonymus verrucosa

23. Cornus mas

24. Cornus sanguinea

25. Viburnum lantana

Viburnum opulus

27. Celtis australis

28. Pirus elaeagrifolia

29. Ruscus aculeatus

30. Ilex aquifolium

Ierboase

Dicotiledonate        

Vernale

Pulmonaria officinalis III-V

Mercurialis perennis IV-VI

Euphorbia amygdaloides IV-VI

Glechoma hederacea III-V

Estivale

Cytisus nigricans VI-VIII

Genista tinctoria VI-VII                

Galium schultesii VI-VIII

Asperula taurina V-VI

Monocotiledonate

Estivale

1. Dactylis glomerata VI-VII

2. Melica uniflora V-VI

3. Festuca altissima VI-VII

Autumnale

4. Brachypodium sylvaticum VII-IX




N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

VI. Data .........................                               Completata de .......... ..... ...... ................

Zona: .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...

Tipul de habitat: ..Zavoi de plop si salcie.....

Sezonul:.......... ..... ...... .....................

Altitudine relativa: 0 - 400 m

Specia de arbore dominanta:....................Populus sp., Salix sp. ..................

Lista speciilor potentiale          


Criptogame vasculare

Arbori

Populus alba

2. Populus nigra

3. Salix alba

Arbusti

Amorpha fructicosa

Rubus caesius

Tamarix ramosissima

Dicotiledonate

Estivale

1. Galium palustre V-VI$

2. Lycopus europeaus VI-VIII $

3. Lycopus exaltatus VII-VIII$

4. Lysimachia nummularia V-VII@

5. Rorippa sylvestris VI-VIII@       

6. Scutellaria galericulata VII-VIII#

7. Veronica anagallis-aquatica V-VIII#

8. Solanum dulcamara VI-VIII#

9. Mentha aquatica VI-IX#



Autumnale

Bidens tripartita VII-IX&

Bidens cernua VII-IX&

Polygonum hydropiper VII-IX%

Stachys palustris VI-IX%

Lythrum salicaria VI-IX%

Polygonum mite VII-IX$

Monocotiledonate

Vernale

Agrostis stolonifera VI-VII&

Juncus gerardi V-VIII&

Juncus effusus VI-VIII&

Eleocharis palustris VI-VIII&

Iris pseudacorus V-VII@

Gratiola officinalis VI-VIII#                   


N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha


plante cu flori albe

plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice- rosu-roze


















VII Data .........................

Zona: .......... ..... ...... ........................

Tipul de habitat: ..Turbarie.....

Completata de .......... ..... ...... ..........

Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 600-900 m

Specia de muschi dominanta:....................Sphagnum ..................

Lista speciilor potentiale

Muschi

Sphagnum fimbriatum

Sphagnum auriculatum

Sphagnum palustre

Mnium affine

Pleurozium schreberi

Polytrichum commune

Ptilium crista-castrensis

Criptogame vasculare

Arbori

Betula verrucosa

2. Betula pubescens

3. Populus tremula

4. Salix aurita

5. Salix pentandra

6. Salix silesiaca

7. Alnus incana

Betula humilis

8. Pinus sylvestris

Arbusti

9. Salix caprea

Rhamnus frangula

Dicotiledonate

Vernale

Ranunculus flammula IV-VII@

2. Caltha palustris IV-VI@

Estivale

3. Andromeda polifolia V-VI%

4. Vaccinium oxycoccos VI-VII%

5. Vaccinium vitis idaea V-VII%

6. Vaccinium myrtillus V-VI%

7. Drosera rotundifolia VI-VIII%

8. Menyanthes trifoliata V-VI%

9. Comarum palustre VI-VII%

Empetrum nigrum V-VI%

Potentilla erecta V-VIII@

Ligularia sibirica VII-VIII@

Galium uliginosum V-VII$

Viola epipsila V-VI#

Autumnale

Parnassia palustris VI-IX$

Monocotiledonate

Estivale

Calla palustris V-VIII@        

Molinia caerulea VI-VIII&

Carex diandra V-VI&

Carex flava V-VI&

Carex nigra V-VIII&

Carex riparia V-VI&

Juncus effusus VI-VIII&

Scirpus silvaticus VI-VII &

Eriophorum vaginatum VI-VII&

Eriophorum angustifoliumV-VI&

Eriophorum latifolium V-VI&

Orchis(Dactylorhiza)maculataV-VII@%

N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

plante cu flori albe

plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice- rosu-roze








































VII Data .........................

Zona: .......... ..... ...... ........................

Tipul de habitat: ..Pajiste alpina.....

Completata de .......... ..... ...... ..........



Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 1800-2000 m



Lista speciilor potentiale

Criptogame vasculare

Dicotiledonate        

Vernale

1. Potentilla arenaria IV-V@

2. Gentiana verna IV-VI#

Estivale

3. Campanula alpina VII-VIII#

4. Veronica bellioides VII-VIII#

5. Aster alpinus VI-VIII#

Calamintha einseleanaVI-VIII#

7. Primula minima VI-VII%@






8. Hieracium alpinum VII-VIII@

9. Phyteuma confusum VII-VIII*@

Geum montanum V-VII%@

Senecio capitatus VII-VIII@

Astragalus frigidus VII-VIII@

Salix reticulata VII-VIII@

Salix retusa VII-VIII@

Gnaphalium supinum VI-IX@

Alyssum repens VI-VIII@

Papaver alpinum VII-VIII@

Linaria alpina VII-VIII@

Acillea schurii VII-VIII@

Androsace chamaejasme VI-VII$@

Leontopodium alpinum VII-VIII@

Potentilla ternata VI-VIII@

Salix herbacea VI-VIII@

Pedicularis oederi VI-VIII@

Geum reptans VI-VIII%@

Astragalus alpinus VI-VIII@$

Polygonum viviparum VII-VIII$

Anthemis carpatica VI-VIII$

Soldanella pusilla V-VIII$

Dianthus spiculifolius V-VII$

Trifolium alpestre VI-VIII $

Cerastium transsilvanicum VI-VIII$

Biscutella laevigata V-VII$

Leontopodium alpinum VII-VIII$

Saxifraga oppositifolia V-VII$

Dryas octopetala VI-VIII$

Eritrichium nanum VI-VIII$

Armeria alpina VII-VIII$

Silene acaulis VII-IX%

Dianthus tenuifolius VI-VIII%

Pedicularis verticillata VI-VIII%

Loiseleuria procumbens VI-VII%

Rhododendron kotschyi VI-VII%

Onobrychis montana VII-VIII%

Oxytropis carpatica VII-VIII%

Oxyria digyna VII-VIII&

Minuartia sedoides VII-VIII&

Autumnale

Ranunculus alpestris VI-IX@

Sedum maximum VII-X@

Ranunculus glacialis VII-IX@

Cerastium alpinum VI-IX$

Galium album VI-IX$

Silene pusilla VII-IX$

Scabiosa lucida VII-IX*%

Erica(Bruckenthalia)spiculifoliaVII-IX%

Sempervivum montanum VII-IX&


Monocotiledonate

Vernale

1. Carex praecox IV-VI&

Estivale

2. Oreochloa disticha VII-IX&

3. Juncus trifidus VII-VIII&

4. Festuca supina VI-VII&

5. Nardus stricta V-VII&

6. Agrostis rupestris VII-VIII&

7. Kobresia myosuroides VI-VIII&

8. Poa alpina VII-VIII&

9. Poa media VI-VIII&

Carex rupestris  VI-VII&

Carex capillaris VI-VII&

Sesleria coerulans VI-VIII&

Luzula sudetica VI-VIII&

Sesleria rigida V-VII&

Festuca amethystina VI-VII&

Festuca verzicolor VII-VIII&

Poa violacea VII-VIII&

Carex sempervirens VI-VIII&

Iris ruthenica V-VI#

N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

plante cu flori albe

plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice- rosu-roze














































VIII Data .........................

Zona: .......... ..... ...... ..............................

Tipul de habitat: ..Stepa.....

Completata de .......... ..... ...... ..........



Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 0-400 m



Lista speciilor potentiale

Criptogame vasculare

Dicotiledonate        

Vernale

1. Adonis vernalis IV-V%

2. Veronica dillenii IV-V*

3. Veronica verna III-VI*

4. Pulsatilla patens III-IV*

5. Medicago minima IV-VII*#

6. Delphinium fissum VI-VIII#

Estivale

7. Campanula macrostachya VI-VII#

8. Centaurea arenaria VII-IX#

9. Caragana mollis V-VI#

Medicago falcata V-IX#

Medicago lupulina V-IX*#

Centaurea solstitialis VI-X#

Centaurea orientalis VI-VIII#

Campanula patula V-VII#

Cruciata glabra (Galium verum) V-VI@

Inula ensifolia VII-VIII@

Phlomis pungens VI-VII@

Phlomis tuberosa VI-VII@

Salvia nutans V-VII@

Tragopogon floccosus VI-VII@

Scorzonera mollis VI-VII@

Tanacetum millefolium VII-VIII@

Carthamus lanatus VII-VIII@

Helichrysum arenarium VII-IX@

Oxytropis pilosa VI-VII@

Rhinanthus minor VI-VII@

Verbascum thapsus VI-VIII@

Teucrium polium VII-VIII$

Jurinea arachnoidea V-VI$

Dianthus membranaceus VI-VIII$

Asperula tenella VI-VII$

Astragalus varius VI-VII%$

Asperula moldavicum VI-VIII$

Astragalus dasyanthus  V-VI*%$

Dianthus kladovanus VI-VII$

Dianthus leptopetalus VI-VII$

Asperula humifusum VI-VIII$

Salvia aethyopis VI-VIII$

Carum carvi V-VII$

Coronilla varia VI-VII$

Ononis spinosa VI-VII%$

Gypsophila paniculata VI-IX$%

Echium maculatum VI-VII%

Haplophyllum ciliatum VI-VII%

Cirsium vulgare VII-X%

Carduus nutans VI-VIII%

Xeranthemum annuun VI-VII%$

Linum catharticum VI-VII*

Echinops ruthenicus VII-VIII*

Onopordum acanthium VII-VIII*

Eryngium campestre V-VIII*

Thesium linophyllon V-VII&

Autumnale

Capsella bursa-pastoris IV-IX$

Mollugo cerviana IV-IX$

Scleranthus annuus V-IX$

Salsola kali V-IX&

Xanthium spinosum VII-IX&

Cichorium intybus VII-IX*

Artemisia austriaca VII-IX@

Monocotiledonate

Vernale

1. Hyacinthella leucophaea III-IV*

2. Carex michelii IV-VI&

3. Carex humilis III-IV&

4. Stipa ucrainica IV-V&

5. Poa bulbosa IV-VII&


Estivale

6. Carex pallescens V-VI&

7. Stipa lessingiana V-VI&

8. Festuca valesiaca VI-VII&

9. Festuca pseudovina V-VII&

10. Poa angustifolia V-VI&

11. Phleum phleoides VI-VII&

12. Stipa capillata VII-VIII&

13. Stipa pennata V-VI&

14. Koeleria glauca VI-VII&

15. Elymus elongatus VI-VII&

16. Chrysopogon gryllus VI-VII&

Iris sintenisii V#

Asparagus verticillatus V-VI$

Cleistogenes serotina VII-IX&

20. Hordeum murinum VI-IX&

N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

plante cu flori albe

plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice- rosu-roze





















































1.2.Ghidul de completare al fiselor în teren:


Completarea de catre un specialist.


Se citesc cu atentie instructiunile din metodologie, se completeaza primul tip de fisa (A) – fisa pentru habitat. În functie de informatiile din aceasta se selecteaza fisa din cel de-al doilea set (B)- fise pentru estimare la nivel specific. Se stabileste zona unde se va realiza releveul floristic. În cazul unei fânete de exemplu, cu ajutorul unei rulete se delimiteaza în teren o fasie de 30 m2, lungimea fiind marcata de catre firul ruletei iar latimea de o bara de 1m ce culiseaza perpendicular pe firul ruletei si de la unul din capetese se începe identificarea speciilor. Speciile sunt cautate în lista fisei si bifate.

În cazul unei paduri, sunt identificate speciile de arbori, arbusti pe o suprafata de 1 ha si sunt bifate în fisa. Speciile de ciuperci, muschi, ferigi si criptogame vasculare vor fi identificate pe o suprafata de 30 m2 folosindu-se aceeasi tehnica ca si în cazul zonelor înierbate (fâneata, pajiste alpina, etc).  


Completarea de catre un nespecialist.


Nespecialistii vor citi de asemenea cu atantie instructiunile din metodologie, vor urma aceeasi pasi ca si specialisti numai ca identificarea speciilor se va face prin consultarea unor fotografii ce reprezinta indivizi din speciile prezente în lista, fiecare fisa având atasat un set de fotografii integral al speciilor prezente în lista. De asemenea va fi necesara o perioada de instruire a nespecialistilor atât pentru deprinderea unor abilitati în utilizarea aparaturii de masurare a diferitilor parametrii – altitudine, panta, umiditate sol, umiditate aer, etc, cât si pentru întelegerea unor notiuni de taxonomie, anatomia plantelor, – caracter taxonomic, planta monocotiledonata, dicotiledonata, vernal, autumnal, estival, etc.



2.Metodologia de identificare rapida a tipului de habitat acvatic


2.1.Metode de colectare a datelor


Standardizarea colectarii datelor


Inventarierea fiecarui individ al comunitatii este greu de realizat. Doar aplicarea celei mai bine adaptate metode de esantionare la problematica studiata ar putea furniza o imagine reprezentativa a compozitiei acesteia. În acest tip de abordare, bogatia obtinuta se traduce printr-un indice al bogatiei efective.


Esantionarea standardizata permite sa se obtina, pe de-o parte, o lista de specii însotite de abundenta lor respectiva si, pe de alta parte, date comparabile (comparatii între luciile de apa).


Pentru majoritatea grupurilor taxonomice, bogatia specifica totala a unei suprafete acvatice este aproape imposibil de masurat, chiar daca studiul se focalizeaza pe un numar limitat dintre acestea. Trebuie, prin urmare, sa se procedeze la o estimare realizata pornind de la o esantionare a populatiei în fiecare loc. Aceasta esantionare subestimeaza în general diversitatea reala (numai daca intensitatea probarii este destul de mare pentru a garanta exhaustivitatea). Pentru a permite estimarea bogatiei reale (= totala) a corpului de apa se admite ca intensitatea probarii trebuie sa fie suficienta pentru a garanta luarea în calcul a mai mult din 30 de specii prezente în mod real.


Aceasta din urma conditie trebuie sa fie ridicata la 50% daca se doreste sa se utilizeze în continuare estimatori care sa permita estimarea bogatiei totale pornind de la datele obtinute prin esantionare standardizata. Unii autori subliniaza ca chiar daca estimatorii nu sunt perfecti, ei permit totusi sa reduca incertitudinea (subestimarea diversitatii) rezultata din datele brute ale unei esantionari neexhaustive.


Valoarea de conservare a unei populatii depinde de numarul total de specii ponderat cu gradul de amenintare care apasa asupra fiecareia dintre ele. Pentru a o evalua, ar fi deci necesar sa se poata dispune de lista tuturor speciilor prezente. Fiind imposibil sa se realizeze acest inventar exhaustiv din motive practice (speciile amenintate fiind totdeauna putin abundente) si de costuri, valoarea de conservare va fi atunci evaluata pornindu-se de la unitati de proba ale populatiei (agregate printr+o procedura standardizata) care ar trebui sa cuprinda totodata numarul cel mai mare posibil de specii prezente.


Alegerea taxonilor din vegetatie


Dintre grupele taxonomice acvatice (algele din fitoplancton si perifiton, ciuperci, muschi si plante vasculare), plantele vasculare ar constitui unul din grupurile cele mai amenintate. Într-o asemenea situatie optarea pentru ele pare sa fie evidenta. Un alt motiv major rezida în faptul ca plantele acvatice joaca un rol ecologic multiplu în ecosistemele de ape statatoare putin adânci. Ele stau la originea productiei unei mari cantittati de materie organica si joaca, mai ales, un rol fundamental în organizarea spatiala a acestor medii. Prin aparitia si distributia lor, plantele acvatice conditioneaza diversificarea habitatelor. În afara influentei pe care ele o exercita asupra carateristicilor fizico-chimice ale mediului (consolidarea sedimentelor, temperatura, lumina, concentratia în oxigen dizolvat si în elemente nutritive în apa), plantele vasculare constituie, împreuna cu algele elementul de baza al alnturilor trofice ale biocenozelor acvatice. Ele joaca, de asemenea, un rol cheie în ecologia numeroaselor nevertebrate si vertebrate (larve de insecte, crustacee, moluste, pesti, pasari si mamifere) ca habitat (refugiu, loc de odihna, de hranire si de reproducere). Plantele acvatice au deci în acelasi timp o influenta directa si indirecta asupra diversitatii a numerosi alti taxoni vegetali sau animali.

Se iau în calcul plantele emergente (stuf, papura etc.), libere, flotante si cu frunze flotante (nuferi, lintita, utricularii etc.) si submerse (Potamogeton sp., Elodea etc.) incluzând spermatofite, pteridofite, briofite si caracee (apartinând talofitelor).

Plantele acvatice care trebuie retinute sunt cele care poseda indicele de umiditate 5 în sistemmul stabilit de Landolt (1977) carora li se adauga un anumit numar din speciile cu indice de umiditate 4 care sunt considerate ca fiind puternic asociate cu mediul acvatic. Este vorba de urmatoarele specii: Juncus sp., Carex sp., Eleocharis sp., Equisetum palustrae, Gallium palustrae, Agrostis stolonifera, Scirpus sylvaticus, Lysimachia nummularia, Lythrum salicaria, Lysimachia vulgaris, Mentha longifolia, Myosotis scorpioides, Ranunculus repens, Rorippa palustris. În cele ce urmeaza termenul de planta acvatica integreaza speciile din aceasta lista complementara.


Relevee in situ. Amplasarea cuadratelor si modalitatea de releveu


Vegetatia a facut obiectul a numeroase relevee standardizate în cuadrate cu suprafata determinata (0,25 m2) plasate în lungul unor transecte. Aceste relevee au fost efectuate în majoritatea corpurilor de apa cu ajutorul unei barci gonflabile cu un cadru de 50 * 50 cm, un acvascop, o grebla si o sapa. Releveele de vegetatie au fost efectuate în lungul unor transecte distribuite orientate perpendicular pe mal la distante de 5, 10 sau 25 de metri în functie de dimensiunea baltii/lacului. În lungul fiecarui transect, continutul unui cuadrat a fost inventariat din 5 în 5 m, incluzând un cuadrat la cele doua extremitati ale transectului, la interfata apa-uscat.




Acoperirea fiecarei specii recenzate în cuadrat se noteaza sub forma de clase.

Clasa I

0 – 5 % din suprafata cuadratului

Clasa II


Clasa III


Clasa IV


Clasa V

Mai mare de 75%


De notat ca suma acoperirilor într-un cuadrat poate depasi 100% daca se adauga acoperirile plantelor care apartin mai multor strate de vegetatie.


Speciile neacvatice prezente în interiorul unui cuadrat sunt de asemenea inventariate si se noteaza nivelul lor de acoperire dar, de regula, nu sunt luat în calcul la prelucrarea statistica a datelor.

Pentru releveele de margine (interfata apa-uscat) sunt prezentate mai multe situatii. Daca interfata este bine delimitata, marginea exterioara a cuadratului cade pe mal. Daca marginea este constituita de o centura larga de helofite, releveul se face la limita de penetrabilitate, cel mai frecvent pe frontul zonei de helofite. Daca nivelul apei este excesiv de ridicat, releveul de margine se situeaza la limita aparitiei plantelor acvatice dupa Landolt (în principiu indicele de umiditate 5, uneori 4). Daca nivelul este, dimpotriva, excesiv de scazut, releveul începe acolo unde apar plantele acvatice, chiar daca ele sunt exondate.

Recenzarea complementara a florei (în afara cuadratului)


Observatii complementare la releveele de cuadrate permit sa se completeze lista speciilor prezente în balta/lac, pentru a se obtine o lista de plante acvatice cât mai exhaustiva cu putinta.


Identificarea speciilor


Plantele care nu se pot identifica pe teren, dupa colectare se usuca sau se conserva în alcool (calitrichele, caraceele, lemnaceele).


Alegerea taxonilor din Fauna .


Exista o mare diversitate de nevertebrate acvatice în ecosistemele de apa statatoare. Acestea traiesc acolo în mod permanent (viermi, lipitori, moluste etc) altele doar temporar (stadii larvare ale insectelor). Luarea lor în calcul este motivata prin rolurile pe care ele le joaca direct sau indirect în lanturile trofice atât ca resurse nutritive cât si în descompunerea materiei organice si în consumul de plante. Între altele, calitatile lor de bioindicatori au condus la utilizarea lor în metodele de evaluare a calitatii mediilor acvatice (Rosenberg si Resh, 1993).


Diversitatea foarte mare a grupurilor de nevertebrate si vertebrate, dificultatile de indentificare si resursele financiare limitate nu ne permit practic sa efectuam un studiu exhaustiv al nevertebratelor acvatice. Este deci obligatoriu sa se faca o selectare pentru a restrânge numarul de grupe asupra carora se îndreapta eforturile de evaluare. Cele care sunt retinute pentru studiu sunt calificate ca „grupe umbrela”. Criteriile cele mai frecvent utilizate care permit sa ne orientîm în alegerea grupelor în functie de obiectivele de studiu sunt prezentate în tablelul de mai jos:



Bogatie în specii


Abundenta si frecventa în tipul de mediu studiat


Numarul de specii reprezentate de populatii importante


Taxonomie abordabila si determinari facile


Cunoasterea si varietatea preferintelor ecologice (de exemplu fata de pH, de conductibilitate, de tipul de mediu …)


Varietatea de niveluri si tipuri trofice (de exemplu, pradatori, detritivori, ierbivori, filtratori, raclori …)


Cunoasterea repartitiei biografice a speciilor


Cunoasterea statutului de amenintare a speciilor


Amploarea repartitiei geografice (incluzându-se si enedemismul local)


Interesul publicului

Dupa Buck si Konselmann (1985), Brown (1991), New (1995)


Pentru baltile si lacurile din România, grupele faunistice indicatoare cele mai semnificative par sa fie:

-gasteropodele acvatice

-odonatele (adulti)

-coleopterele acvatice (larve si adulti)


Alegerea acestor grupe pentru un studiu al biodiversitatii baltilor si lacurilor cu suprafata mica este justificata prin aceea ca:


  • Cu exceptia câtorva familii de coleoptere acvatice, gasteropodele si coleopterele includ specii prezente tot timpul anului în mediul acvatic ceea ce nu este cazul pentru grupul odonatelor.
  • În raport cu toate celelalte grupuri acvatice de nevertebrate, taxonomia si ecologia acestor trei grupe sunt relativ bine documentate.
  • Informatiile ecologice disponibile la scara europeana privind odonatele sunt îndestulatoare.

Dupa metodele curent aplicate pentru studii de evaluare ecologica nu se iau în consideratie decât organismele vii (oricum, cochiliile goale de moluste se conserva pentru a le pune la dispozitia cercetatorilor interesati).


Precizam ca aceste criterii pot fi totusi ignorate în cazul în care un grup face dovada unor calitati bioindicatoare deosebit de interesante. Unii iau în consideratie si alte grupe ca efemeropterele.


Reprezentat de un numar mic de specii în balti si lacuri acest din urma grup este totusi apt sa furnizeze o indicatie a nivelului trofic al baltilor si lacurilor.


Anumite studii au aratat ca bogatia masurata la un nivel taxonomic superior celui de specie, ar putea constitui o buna apreciere a bogatiei specifice. Astfel, numarul de familii de macronevertebrate poate fi luat în calcul pentru fiecare corp de apa dupa o procedura similara celei folosite în Marea Britanie (nivelul taxonomic de familie – macronevertebrate – este de asemenea utilizat în abordarile dezvoltate pentru râuri (cf. Rivpak; Wright et all, 1984, 1998, 2000). Unii cercetatori considera ca ar mai trebui incluse si alte doua grupe:

-sferiidele (moluste)

-amfibienii

Se poate spune ca acarienii (pot fi folositi sub termenul de familie) datorita faptului ca determinarile la nivel de familie sunt foarte dificile).




Esantionarea faunistica


Numarul de unitati de proba efectuate (n) este proportional cu suprafata luciului de apa si dublu cu decuplarea suprafetei (suprafata evaluata în m2):


n = 1 + (0,885*(2log(surface)2)


În lacurile si baltile mici (<400 m2) numarul minim de prelevari a fost fixat la 6 sau 7, cu exceptia situatiei în care suprafata sau forma luciului de apa nu permit sa se efectueze atâtea.

Aceasta strategie se bazeaza pe o regula din biogeografie (Darlington, 1957) care stipuleaza ca numarul de specii al unei insule se dubleaza odata cu decuplarea de suprafata sa.


Gasteropeode si coleoptere (+ sferiide si alte nevertebrate)


Esantioanele sunt distribuite proportional cu acoperirea fiecarui habitat. Acestea din urma sunt constituite în principal din plante acvatice care apartin diverselor formatiuni vegetale, din materie organica si din substrat mineral. În timpul releveelor de vegetatie (acestea din urma preced în mod obligatoriu prelevarile de macrofauna, se realizeaza un inventar al habitatelor prezente în corpul de apa si potential propice pentru gasteropede si coleoptere). O grila standard prezinta principalele habitate propice pentru nevertebrate pe care sunt retranscrise indicatii referitoare la inventarul habitatelor.


Prezenta fiecarui habitat se cuantifica printr-o estimare aproximativa a acoperirii acestuia (%) în raport cu suprafata acoperita de ansamblul habitatelor. Habitatele care ocupa o suprafata nesemnificativa (> 1%) au fost eliminate din inventar.

75% din unitatile de proba se iau din masa apei si 25 % de la interfata apa-uscat (cel putin 2 în cazul lacurilor si baltilor mici, mai mici de 400 m2).


Celelalte grupe prezente în unitatile de probe (hirudinee, sferiide, lepidoptere, trichoptere, efemeroptere, heteroptere, diptere etc.) se conserva în formol pentru studii ulterioare. S-a calculat numarul de familii apartinând fiecaruia dintre aceste grupuri taxonomice.

Un esantion elementar (o unitate de proba) este rezultatul efectuarii unei prospectari al unui tip de habitat determinat timp de 30 de secunde. Ciorpacul parcurge habitatul respectiv prin miscari rapide si energice de du-te vino. Aceasta colectare se efectueaza în toate dimensiunile spatiale ale habitatului si integreaza astfel totdeauna o parte din sedimentele subiacente habitatului. Volumul materialului brut colectat în aceasta unitate de proba nu trebuie sa depaseasca un litru.


Principalele tipuri de habitate propice (= mezohabitate) pentru gasteropode si coleoptere

Habitat

Descriere

Acoperirea categoriilor I la III (total, egal, 100%)

Numarul unitatii de proba

Hidrofite




Submerse cu frunze reticulate (Myriophyllum, Utricularia, Ceratophyllum, Ranunculus …)




Submerse cu foi filiforme (Potamogeton pectinatus, Zanichellia palustris)





Submerse cu frunze mari putin decupate (Sagittaria, Potamogeton crispus, P. lucens, P. perfoliatus)




Submerse cu frunze mici nedecupate (Elodea)




Caracee




Cu frunze flotante (nuferi, Trappa natans, Hydrocharis sp., Potamogeton natans, Polygonum amphibium)




Cu frunze mici, plutitoare (Lemna sp.)




Muschi




Alge (Cladophora)




Alte hidrofite (Menyantes trifoliata)




Helofite




Stufarisuri inundate (Glyceria maxima, Phragmites australis, Thypha sp.)




Papuris (Scirpus lacustris)




Caricetum inundatae




Alisma sp, Equisetum sp.




Eleocharis sp., tulpini scunde de papura sau juncacee palustre




Alte helofite




Alte habitate decât hidro/helofite




Acumulare de frunze moarte




Substrat mineral mobil (nisip, prundis)




Substrat mineral solid (pietre, stânci)




Altele




Interfete apa-uscat


Acoperire categoria IV (total, egal, 100%)


Mici helofite




Radacini




Taluzuri de pamânt




Substrat mineral




MOP (materie organica paticulata) de talie mare (frunze moarte, resturi de macrofite)




Helofite mari




Alte interfete





Filosofia strategiei de probare pe care noi o adoptam arata multe similitudini cu metoda franceza normalizata dezvoltata pentru studierea râurilor (IBGN AFNOR, 1992), mai ales în ceea ce priveste habitatele. Între altele, metodologia dezvoltata simultan în proiectul PLOCH în Marea Britanie (Williams et all, 1998 a) prezinta o strategie similara a alegerii habitatelor mai ales cu neluarea în calcul a sedimentelor din zonele adânci. Aceasta metoda distrbuie de asemenea esantioanele în diferite tipuri de mezohabitate; ea este de asemenea similara cu o alta metodologie dezvoltata în Marea Britanie pentru esantionarea în râuri (RIVPACKS; Wright et all, 1984, 1998, 2000).


Cazuri particulare (uneori pot surveni câteva situatii delicate):

Habitatele recenzate sunt prea numeroase în raport cu numarul de unitati de proba care trebuie efectuate. În acest caz se regrupeaza mai întâi habitatele diviziunilor inferioare, apoi ale celor mai mari. Aceasta prelevare mixta se constituie prin prospectarea a doua habitate la 15 s fiecare;

Habitatul se repartizeaza în mai multe portiuni mai degraba decât de a acoperi o suprafata dintr-o singura încercare. Aici colectarea de 30 de s se distribuie pe diferite portiuni (de exemplu se exploreaza portiunile de stuf situate în sud timp de 15 s si se completeaza cu o coltectare în stuful din nord de 15 s);

Se limiteaza la o singura prelevare când doua habitate prezinta aceeasi acoperire – se alege categoria situata în partea superioara a tabloului. Astfel hidrofitele sunt preferate helofitelor, plantele submerse plantelor cu frunze flotante s.a.m.d.


Anexele 1-4 sunt exemple destinate Raportului. Toate celelalte fise completate pentru habitatele investigate în bioregiunile alpina, pontica si stepica urmeaza sa fie prelucrate împreuna cu celelalte înca neîntocmite din bioregiunile continentala si panonica.


Evaluarea rapida a inventarierii speciilor unui habitat terestru


3.1.Procedura de demarare a inventarului


Procedura de demarare a unui inventar de habitate este adesea heterogena, imprevizibila si consumatoare de timp. În unele cazuri, semnalarea unor amenintari serioase sau a declinului localizat al unui anumit tip de habitat au alertat oamenii de stiinta, pe cei implicati în conservare, autoritatile si media asupra situatiei. Înainte de a fi demarat un inventar la scara nationala, care constituie o investitie importanta pentru societate, este recomandabil sa se valideze stiintific criteriile care demonstreaza ca siturilee sunt amenintate sau în deeclin.


3.2.Faza de concepere metodologica.


În orice faza initiala a unui inventar este esential sa se defineasca foarte clar tipurile de sit care fac obiectul investigatiei. O definitie foarte clara va da rezultate de necontestat evitând ca investigatorii sa cheltuiasca mult timp inutil. Etapa urmatoare va consta în punerea la punct a unei metode de inventar. Aceasta munca depinde de mijloacele puse la dispozitie: harti, planuri forestiere, tehnici de teledetectie, tehnici si cunostinte disponibile privitoare la conditiile biotice si abiotice. În caz de absenta a definitiilor privind tipurile de habitat sau de vegetatie, este nevoie sa se stabileasca elementele cheie sau speciile indicatoare, procedura valabila si pentru stabilirea criteriilor de evaluare de conservare a naturii.

Infrastructura existenta la nivel local poate uneori influenta metodele de desfasurare. Se tine cont, de pilda, de dificultatea cu care se acceseaza anumite tipuri de situri.

Tot atât de importanta în punerea la punct a metodei este si elaborarea de fise de teren si a unei structuri de baze de date adecvate.(Anexele 5 si 6). Odata testata în conditii realiste si evaluata, metoda va fi prezentata, însotita de un manual.

Faza de pregatire comporta, de asemenea, formarea personalului. Acesta trebuie sa ajunga sa obtina un nivel corespunzator de cunostinte în materie de identificare a habitatului, tipului de vegetatie si speciilor indicatoare. Adeziunea si entuziasmul personalului la munca de inventariere se dovedesc de mare valoare pentru calitatea rezultatelor. Pentru o evaluare standardizata a valorii patrimoniale a diferitelor situri este necesara o colectare de date cât mai omogena cu putinta.


3.3.Lucrari pregatitoare.


Partea cea mai importanta a lucrarilor pregatitoare rezida în identificarea, localizarea si delimitarea cartografica a siturilor interesante. În majoritatea cazurilor fotografia aeriana în infrarosu este de departe instrumentul cel mai puternic. Se întâmpla câteodata ca interpretarea fotografiilor aeriene sa aiba nevoie sa fie completata prin informatii care provin din alte surse: planuri forestiere, harti geologice, literatura sau interviuri cu persoane care cunosc perfect conditiile locale. Uneori este mai convenabil sa se standardizeze acest tip de colectare de date cu ajutorul unui formular simplu.

În cazul în care un investigator nu viziteaza decât câteva din siturile identificate, alegerea acestor situri se face dupa datele colectate în cursul lucrarilor pregatitoare.


3.4.Lucrul în teren.


Pe durata prospectarii terenului investigatorul are ca prim obiectiv verificarea daca situl vizitat intra în domeniul de inventar precum si exactitudinea limitelor sitului stabilite în cursul lucrarilor pregatitoare.

Etapa urmatoare consta în colectarea datelor pe tipuri de habitat, de vegetatie, elemente si specii. În anumite cazuri cercetarea speciilor este efectuata în conformitate cu o lista predeterminata de specii indicatoare dar, în alte cazuri, poate fi avansata o lista mai completa de plante vasculare, de pilda. Se consemneaza, adeseori, informatiile sau observatiile privind impactul; ele sunt binevenite. Astfel, cercetatorul poate proceda la o prima evaluare bazata pe criterii predefinite, a valorii patrimoniale. În aceasta faza a inventarului, aceasta evaluare este facuta într-un cadru de referinta care comporta un numar de situri la un nivel local. Ulterior, aceasta prima evaluare va putea sa fie rectificata dupa un referential care comporta un numar mult mai ridicat de situri la nivel regional sau national.


3.5.Prelucrarea informatica a datelor.


Mai întâi, se colecteaza toate datele într-o baza cu digitizarea limitelor tuturor siturilor, care se stocheaza într-o baza cartografica numerica si se prezinta inventarul sub forma unui raport. Acesta din urma poate fi un catalog de fise generate de baza de date sau pur si simplu un raport mai complet care contine descrierea detaliata a siturilor sau a unei selectii dintre acestea.


3.6.Inventarierea specifica tipului de habitat


Metoda pentru inventarierea habitatelor din padurile virgine


Aceasta metoda de inventariere a habitatelor utilizeaza pentru identificarea siturilor de interes, în functie de fiecare caz, fotografii aeriene sau harti (1:50 000), anchete în rândul celor care sunt implicati în conservare sau în rândul padurarilor locali. Simpla constatare a activitatilor umane (de exemplu, prezenta cioturilor îndeptateste descalificarea sitului). Criteriile care pot servi pentru conservarea unui sit nu sunt foarte importante.


Metoda pentru inventariere a peisajelor de zone umede


Mai întâi siturile sunt cartografiate atât la nivel macro- cât si la nivel micro- pentru obtinerea bazei de cunostinte ce va fi mai târziu utilizata în activitati de conservare. si în acest caz fotografiile aeriene sunt utile pentru selectarea siturilor importante. În unele cazuri ele pot chiar servi pentru descrierea siturilor pe baza unor caracteristici identificabile în acest context. Datele colectate trebuie stocate într-o baza de date. În cazul siturilor care vor fi selectate pentru a fi vizitate datele se vor colecta pentru mai multe niveluri diferite: de exemplu structura vegetatiei si lista speciilor de plantele vasculare, muschi si licheni pentru asociatiile vegetale. Pentru raportare se pot utiliza harti cu scara 1:20 000 si 1:60 000.


Metoda de inventariere a siturilor de pajiste si pasune


Identificarea siturilor se face cu ajutorul fotografiilor în infrarosu. Dimensiunea minima a pajistilor pentru înregistrarea în inventar este de 1 – 2 ha, dar nu se impune o limita minima pentru pasunile exploatate de maniera traditionala.

Elementele care intereseaza în acest caz sunt cele de interes cultural (ziduri de piatra, perdele forestiere, monumente istorice). Speciile vasculare specifice pajistilor nefertilizate si bine gestionate pot servi drept specii indicatoare. Datele obtinute trebuie stocate într-o baza de date a carei constructie, în functie de amploarea inventarului poate dura mai multi ani. Pentru raportare se pot utiliza harti cu scara 1:10 000.


Metoda pentru inventarierea habitatelor din siturile forestiere patrimoniale (care ar putea gazdui specii aflate pe lista rosie)


Identificarea siturilor se poate face cu ajutorul planurilor forestier, a diverselor harti tematice, a fotografiilor aeriene în infrarosu, a altor inventare daca acestea exista. Utilizarea unor parametrii cum ar fi elemente cheie (micro-habitate de patrimoniu) si specii indicatoare sunt o caracteristica a acestei metode. Datele obtinute trebuie stocate într-o baza de date.


Metoda de inventariere pentru peisajele din padurile de foioase


Identificarea siturilor se face cu ajutorul hartilor aeriene în infrarosu dupa care urmeaza vizita în teren.


4.Rezultate partiale


4.1.Speciile bioindicatoare / cu reactivitate semnificativa la starea mediului


4.1.1.Specii de plante ce indica diferite activitati antropice:


Specii însotitoare ale diferitelor culturi agricole, specii prezente pe terenurile lasate în abandon:

Plante prezente în margine de cultura

1.Sambucus ebulus
2.Anagallis arvensis

3.Ranunculus arvensis

4.Adonis flammea

5.A. vernalis

6.Galium aparine

7.Chenopodium album

8.Polygonum convolvulus

9.Convolvulus arvensis

10Vicia hirsuta

11.Viola tricolor

12.Capsella bursa-pastoris

13.Gagea lutea

14.Ggea arvensis

15.Stellaria media

16Lamium purpureum

17.Glecoma hederacea

18.Ajuga reptans

19.Taraxacum officinale

20.Aristolochia clematitis

21.Brassica rapa

22.Sinapsis arvensis

23.Raphanus raphanistrum

Plante ce însotesc cultura de grâu

1.Papaver rhoeas

2.Papaver somniferum

3.Centaurea cyanus

4.Agrostemma githano

5.Cirsium arvense

6.Delphinium consolida

7.Matricaria chamomilla

8.Matricaria inodora


Plante ce însotesc cultura de porumb

1.Setaria pumila
2.Sorghus halepense
3.Setaria verticillata
4.Hordeum vulgare

5.Symphytum officinale


Specii prezente pe terenurile ruderale

1.Xanthium spinosum

2.Lycium halimifolium

3.Cirsium lanceolatum

4.Carduus acanthoides

5.Eryngium planum

6.Centaurea solstitialis

7.Datura stramonium

8.Hyosciamus niger

9.Bryonia alba

10.Solanum nigrum

11.Dipsacus silvestre

12.Artemisia absinthium

13.Conium maculatum

14.Aegopodium podagraria

15.Echium vulgare

16.Plantago lanceolata

17.Plantago major

18.Plantago media

19.Taraxcum officinale

20.Anchusa officinalis

21.Vicia cracca

22.Coronilla varia

23.Achillea milefolium

24.Marrubrium vulgare

25.Saponaria officinalis

26.Erigeron canadensis

27.Malva silvestris

28.Linaria vulgaris

29.Polygonum aviculare

30.Amarantus retroflexus

31.Geum urbanum

32.Tanacetum vulgare

33.Potentilla reptans

34.Cynodon dacyilon


Plante tipice zonelor intens pasunate

1.Nardus stricta

2.Veratum album

3.Rhinanthus alpinus

4.Gnaphalium sylvaticum


Plante tipice zonelor unde s-a deversat urina

1.Urtiva dioica

2.Lamium purpureum

3.Urtica urens


Plante tipice solurilor acide sau acidifiate

1. Betula verrucosa

2. Sphagnum fimbriatum

3. Sphagnum auriculatum

4. Sphagnum palustre

5. Betula pubescens

6. Vaccinium oxycoccos

7. Vaccinium vitis idaea

8. Andromeda polifolia

9. Eriophorum vaginatum

10. Empetrum nigrum

11.Drosera rotundifolia







4.1.2.Specii animale cu relevanta pentru caracterizarea starii de favorabilitate a habitatelor

Lepidopterele


Speciile de lepidoptere de zi din tipurile de habitate studiate au demonstrat, prin diversitatea lor, prin modul de distributie o valoare informativa ridicata.


Diversitatea floristica o ilustreaza pe cea de fluturi si invers.


Exemplul de mai jos, ca si multe altele dobândite pe durata cercetarii, atât în habitatele terestre cât si cele acvatice vin în sprijinul validarii ipotezelor de cercetare enuntate în acest raport de cercetare, dar care nu si-au gasit înca locul în publicatiile de specialitate din cauza probarii insuficiente a bioregiunilor propuse initial în proiect.




Exemplu


Un table faunistic cu fluturi de zi din Tara Hategului din diverse tipuri de habitate


Tabelul Faunisitc F



0 3 5 1 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 3 0 0 0 15 0

0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0

0 0 1 5 0 4 0 0 0 3 0

0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 0

0 0 0 2 0 0 0 7 5 12 0

0 0 0 0 0 0 0 35 25 9 0

0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 8 0

0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

0 0 2 10 0 3 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 20 3

0 16 6 0 2 0 0 0 4 0

0 0 3 3 0 5 0 0 0 0 0

0 1 4 2 5 1 1 0 0 0 0

0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0

0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 0

0 0 1 0 0 0 0 0 0 3 0

0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 4 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

0 0 0 0 0 0 0 1 2 3 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 5 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2

0 0 0 0 0 1 0 0 0 2 0

0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

0 0 0 1 2 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 1 2 15 15

0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 2 6 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 24 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 0

0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0

1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0


Etichetele Speciilor


Aglais urticae

Anthocharis cardamines

Araschnia levana

Aricia agestis

Callophrys rubi

Clossiana selene

Coenonympha pamphila

Coenonympha glycerion

Colias erate

Colias crocea

Colias hyale

Cyaniris semiargus

Erebia medusa

Erynnis tages

Euphydryas aurinia

Glaucopsyche alexis

Gonepteryx rhamni

Inachis io

Iphiclides podalirius

Issoria lathonia

Lasiommata megaera

Leptidea sinapis

Lycaena phlaeas

Lycaena tityrus

Lycaena dispar

Melitaea phoebe

Melitaea aurelia

Melitaea athalia

Melitaea didyma

Nympahlis antiopa

Ochlodes venatus

Papilio machaon

Parnassius mnemosyne

Pieris rapae

Pieris napi

Plebejus argus

Polygonia c-album

Polyommatus icarus

Polyommatus bellargus

Polyommatus thesites

Pyrgus malvae

Pyrgus carthami

Vanessa cardui


Etichetele Probelor


A

B

C

D

E

F

J

603Z

603D

604P

605F



Sumele marginale ale tabelului:


Row margin of file


| N. | Sum | Mean | Pres | Freq |


1|7.0000e+00|1.6667e-01| 3 |7.1429e-02|

2|1.0000e+00|2.3810e-02| 1 |2.3810e-02|

3|3.3000e+01|7.8571e-01| 10 |2.3810e-01|

4|3.6000e+01|8.5714e-01| 10 |2.3810e-01|

5|1.2000e+01|2.8571e-01| 4 |9.5238e-02|

6|2.7000e+01|6.4286e-01| 12 |2.8571e-01|

7|1.0000e+00|2.3810e-02| 1 |2.3810e-02|

8|5.7000e+01|1.3571e+00| 10 |2.3810e-01|

9|4.1000e+01|9.7619e-01| 9 |2.1429e-01|

| 10|1.4600e+02|3.4762e+00| 23 |5.4762e-01|

| 11|2.1000e+01|5.0000e-01| 4 |9.5238e-02|


Rows: 11 Col: 4


Column margin of file


| N. | Sum | Mean | Pres | Freq |


1|1.2000e+01|1.0909e+00| 4 |3.6364e-01|

2|1.9000e+01|1.7273e+00| 3 |2.7273e-01|

| 3|1.0000e+00|9.0909e-02| 1 |9.0909e-02|

4|3.0000e+00|2.7273e-01| 1 |9.0909e-02|

5|1.3000e+01|1.1818e+00| 4 |3.6364e-01|

6|5.0000e+00|4.5455e-01| 1 |9.0909e-02|

7|2.6000e+01|2.3636e+00| 4 |3.6364e-01|

| 8|6.9000e+01|6.2727e+00| 3 |2.7273e-01|

9|4.0000e+00|3.6364e-01| 1 |9.0909e-02|

| 10|1.0000e+00|9.0909e-02| 1 |9.0909e-02|

| 11|9.0000e+00|8.1818e-01| 2 |1.8182e-01|

| 12|2.0000e+00|1.8182e-01| 1 |9.0909e-02|

| 13|1.0000e+00|9.0909e-02| 1 |9.0909e-02|

| 14|1.5000e+01|1.3636e+00| 3 |2.7273e-01|

| 15|2.3000e+01|2.0909e+00| 2 |1.8182e-01|

| 16|3.1000e+01|2.8182e+00| 5 |4.5455e-01|

| 17|1.1000e+01|1.0000e+00| 3 |2.7273e-01|

| 18|1.4000e+01|1.2727e+00| 6 |5.4545e-01|

| 19|2.0000e+00|1.8182e-01| 2 |1.8182e-01|

| 20|4.0000e+00|3.6364e-01| 1 |9.0909e-02|

| 21|4.0000e+00|3.6364e-01| 2 |1.8182e-01|

| 22|2.0000e+00|1.8182e-01| 2 |1.8182e-01|

| 23|5.0000e+00|4.5455e-01| 2 |1.8182e-01|

| 24|1.0000e+00|9.0909e-02| 1 |9.0909e-02|

| 25|6.0000e+00|5.4545e-01| 3 |2.7273e-01|

| 26|2.0000e+00|1.8182e-01| 2 |1.8182e-01|

| 27|5.0000e+00|4.5455e-01| 1 |9.0909e-02|

| 28|2.0000e+00|1.8182e-01| 1 |9.0909e-02|

| 29|3.0000e+00|2.7273e-01| 2 |1.8182e-01|

| 30|1.0000e+00|9.0909e-02| 1 |9.0909e-02|

| 31|3.0000e+00|2.7273e-01| 2 |1.8182e-01|

| 32|1.0000e+00|9.0909e-02| 1 |9.0909e-02|

| 33|2.0000e+00|1.8182e-01| 2 |1.8182e-01|

| 34|2.0000e+00|1.8182e-01| 2 |1.8182e-01|

| 35|3.3000e+01|3.0000e+00| 4 |3.6364e-01|

| 36|1.0000e+00|9.0909e-02| 1 |9.0909e-02|

| 37|8.0000e+00|7.2727e-01| 2 |1.8182e-01|

| 38|2.4000e+01|2.1818e+00| 1 |9.0909e-02|

| 39|6.0000e+00|5.4545e-01| 1 |9.0909e-02|

| 40|2.0000e+00|1.8182e-01| 2 |1.8182e-01|

| 41|2.0000e+00|1.8182e-01| 1 |9.0909e-02|

| 42|2.0000e+00|1.8182e-01| 2 |1.8182e-01|



Rows: 42 Col: 4


Indici de diversitate



| N. |Abundance|Richness |Margalef| Shannon|Equitabi|


| 1 | 7 | 3 | 1.018| 1.449| 0.914|

| 2 | 1 | 1 | 0.000| 0.000|

| 3 | 33 | 10 | 2.052| 2.514| 0.757|

| 4 | 36 | 10 | 2.456| 2.928| 0.881|

| 5 | 12 | 4 | 1.362| 1.784| 0.892|

| 6 | 27 | 12 | 2.626| 3.306| 0.922|

| 7 | 1 | 1 | 0.000| 0.000|

| 8 | 57 | 10 | 1.715| 1.995| 0.600|

| 9 | 41 | 9 | 1.706| 2.048| 0.646|

| 10 | 146 | 23 | 3.548| 3.882| 0.858|

| 11 | 21 | 4 | 1.030| 1.280| 0.640|






























Harta factoriala a probelor


Analiza Corespondentelor pentru tabelul faunistic



Test de randomizare pentru structura tabelului (semnificativ cu p distinct semnificativ)


number of random matching: 500 Observed: 3.307669

Histogramm: minimum = 0.729396, maximum = 3.307669

number of simulation X<Obs: 500 (frequency: 1.000000)

number of simulation X>=Obs: 0 (frequency: 0.000000)



| ** ** ** ** ** ** ********

| ** ** ** ** *********

| ** ** **

|************

|******

|**

|*

|*

|*

|

|

|

|

|

|

|

|

|

o->|












Scorurile probelor pe axe

































































Scorurile speciilor pe axe































































Curba de acumulare a speciilor


















4.2.Validarea fiselor








































Anexa 1

FIsĂ TIP A

Data .....03.06.2004........              Completata de: .........Iuliana Gheorghe.................

Zona: ....Ţara Hategului, Densus...........

Tipul de vegetatie:                          Natura substratului (tipul de sol):

a ierbos                       a cernoziom

arbusti + ierbos             brun-roscat gleizat

arbori + ierbos              aluvional

arbori + arbusti + ierbos                                  turbo-humic

Unitati zonale pe altitudine                         argilos

Tipul de habitat:                  nisipos

I Etajul alpin                                  pH-ul substratului: ........................7 ......................

pajiste alpina* (gol alpin)          Potentialul redox al substratului: .............................

tufaris alpin* (jnepenis) Continutul în nutrienti azotati: .......... ..... ...... .

stâncarie*                     Latitudine nordica (

grohotis*          Longitudine estica(

II Etajul subalpin                Altitudine (m): ......................... 439 .....................

tufaris subalpin* Gradul de acoperire(%): ................100................

pajiste subalpina* Înaltimea vegetatiei (m): ...............75.....................

pasune**                                 Vârsta arborilor (ani): .......... ..... ...... ...............

a fâneata**    Panta terenului (%): ......................2........................

III Etajul boreal (conifere)  Expozitia versantilor: .......... ..... ...... ...............

padure de molid (Picea abies)             *Specii dominante:

padure de brad si fag                           monocotiledonate (graminee în special)

(Abies alba si Fagus sylvatica)*              a dicotiledonate

IV Etajul nemoral (foioase)

padure de fag (Fagus sylvatica )*

padure de fag si tei (Fagus sylvatica si Tilia tomentosa ) *

padure de fag, carpen si tei

(Fagus sylvatica, Carpinus betulus si Tilia tomentosa ) *

padure de fag cu carpen (Fagus sylvatica, Carpinus betulus)

padure de gorun si carpen (Quercus petraea, Carpinus betulus) *

padure de gorun (Quercus petraea )*

padure de gorun, carpen si fag

(Quercus petraea, Carpinus betulus si Fagus sylvatica)*

padure de gorun, carpen si tei

(Quercus petraea, Carpinus betulus,si Tilia tomentosa)*

padure de gorun, carpen, tei si frasin

(Quercus petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si Fraxinus excelsior)*

padure de stajar (Quercus robur)*

padure de stajar cu carpen (Quercus robur, Carpinus betulus)*

padure de stajar, carpen si tei

(Quercus robur, Carpinus betulus, Tilia tomentosa )*

padure de gorun cu artar tatarasc

(Quercus petraea, Acer tataricum)*

padure de stejar, gorun si artar tatarasc (Quercus robur, Quercus petraea, Acer tataricum)*

padure de gorun cu carpinita si mojdrean

(Quercus petraea, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus)*

padure de gorun cu artar tatarasc (Quercus petraea, Acer tataricum)*

padure de gorun (Quercus petraea)*

padure de stejar si cer (Quercus robur, Quercus cerris)*

padure de gorun si cer (Quercus petraea, Quercus cerris)*

padure de gorun, cer si gârnita

(Quercus petraea, Quercus cerris, Quercus frainetto)*

padure de cer si gârnita (Quercus cerris, Quercus frainetto)*

padure de gârnita (Quercus frainetto)*

padure de cer (Quercus cerris)*

padure de stejar brumariu, cer, stajar pufos

(Quercus pedunculiflora, Quercus cerris, Quercus pubescens)*

padure de cer, stajar pufos, cu carpinita, mojdrean(Quercus cerris, Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus)*

padure de stajar pufos cu carpinita si mojdrean

(Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus)*

pratostepe cu Stipa tirsa în complex cu paduri de stejar pedunculat (Quercus pedunculiflora)*

stepe cu Stipa lessingiana în complex cu paduri de stejar brumariu, stajar pufos

(Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens)*

stepe psamofile în complex cu paduri de stejar brumariu

(Quercus pedunculiflora)*

stepe psamofile în complex cu paduri de stejar brumariu, stajar si feasin

(Quercus pedunculiflora, Quercus robur, Fraxinus excelsior )*

stepe cu Festuca valesiaca, Festuca rupicola în complex cu paduri de stejar brumariu, stajar si frasin

(Quercus pedunculiflora, Quercus robur, Fraxinus excelsior )*

stepe halofile în complex cu paduri de stejar pedunculat

(Quercus pedunculiflora)*

stepe cu Stipa ucrainica, în Dobrogea, în complex cu stepe petrofile*

stepe cu Agropyron (Elymus) pectiniforme*

vegetatie de dune litorale*

vegetatie halofila litorala*

pajisti halofile si vegetatie halofila continentala*

stufarii si mlastini cu rogozuri*

bahne cu Carex davalliana*

tinoave-turbarii cu Sphagnum sp., Vaccinium oxycoccos, Anromeda sp., Eriophorum vaginatum*

padure de lunca cu stejar pedunculat, frasin de lunca, plop, salcie (Quercus pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, Populus sp., Salix sp.)*

padure de lunca cu stejar pedunculat, stejar brumariu, frasin de lunca, frasin pufos de lunca, plop, salcie (Quercus pedunculiflora, Quercus Fraxinus angustifolia, Fraxinus pallisiae, Populus sp., Salix sp.)*

zavoi de salcie si plop (Populus sp., Salix sp.)*

arinisi (Alnus incana sau Alnus glutinosa)

tufarisuri de catina rosie (Tamarix ramosissima) cu Calamagrostis epigeios

lacuri alpine*

lacuri de baraj**

râuri de munte*

râuri de câmpie*

lacuri si balti de câmpie*

smârcuri si zone umede*

cariere dezafectate**


* = natural

** = antropizat






























Anexa 2

Data .....03.06.2004...

Zona... Ţara Hategului, Densus.....

Tipul de habitat: ...Fâneata.....................

Completata de ...Iuliana Gheorghe.........



Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 400-600m

Lista speciilor potentiale

Dicotiledonate        

Vernale

1.a Salvia austriaca IV-VI #

2. Erodium cicutarium IV-IX#

3. Cardamine pratensis IV-VII*

4.a Potentilla patula IV-VI@





5. Potentilla chrysantha IV-VII@

6. Arabis hirsuta IV-VI $                 

Estivale

a Potentilla anserina V-VIII@

a Inula oculus-christi V-VIII@

9.a Scabiosa ochroleuca VI-VIII@

a Potentilla recta V-VII@         

Potentilla crantzii V-VIII@        

Tragopongon pratensis VI-VII@

a Genista (Genistella) sagittalis V-VII@

a Rhinanthus rumelicus VI-VII@

Rhinanthus angustifolius V-VIII@

a Senecio jacobaea VII-VIII@

Cruciata glabra (Galium verum) V-VI@

a Salvia pratensis V-VII#

a Salvia nemorosa VI-VIII#

Salvia verticilata VI-VIII#

a Campanula patula V-VIII#

a Rumex acetosa VI-VII&

a Alchemilla vulgaris V-VIII&

Polygonum bistorta VI-VII%

a Thymus pannonicus V-VIII%

Origanum vulgare VII-III%

a Polygala vulgaris V-VIII%

Lychnis flos-cuculi V-VIII%

a Lychnis viscaria VI-VII%

Dianthus carthusianorum VI-VIII%

a Geranium pratense VII-VIII%

Autumnale

Inula hirta V-IX @

a Inula britannica V-IX@

a Cichorium intybus VIII-IX*

Thymus serpyllum V-IX#

a Trifolium pratense V-IX%

a Trifolium repens V-IX$

a Solidago virgaurea VII-IX@

a Hypericum perforatum VI-IX@

a Medicago lupulina V-IX@

a Lotus corniculatus V-IX@

a Chrysanthemum coronarium VI-IX$

Leucanthemum vulgare V-X$

a Galium mollugo VI-IX$

a Daucus carota VI-IX$

a Silene alba(Melandrium album) VI-IX

a Centaurea phrygia VII-IX#

Carlina acaulis VIII-IX$ 

Monocotiledonate

Vernale

1. Anthoxanthum odoratum IV-VI&

2. a Orchis morio IV-V$

Estivale

3. a Carex remonta V-VII&

4. a Carex flacca V-VI&

5. a Juncus effusus VI-VIII&

6. a Dactylis glomerata VI-VII&

7. Holcus lanatus VI-VII&

8. a Agrostis stolonifera VI-VII&

9. a Briza media V-VIII&

a Alopecurus pratensis V-VII&

a Phleum pratense VI-VIII&

a Cynosurus cristatus VI-VII&

a Agrostis capillaris VI-VII&

a Carex divulsa V-VIII&

a Carex vulpulina V-VII&

a Bromus hordeaceus V-VI&

Milium effusum V-VII&

Carex otrubae V-VI&

a Carex spicata V-VI&

a Carex flava V-VI&

a Juncus inflexus VI-VIII&

a Scirpus sylvaticus VI-VII&

a Scirpus lacustris VII-VIII&

a Eleocaris palustris VI-VIII&

a Juncus conglomeratus V-VI&

Ophrys scolopax V-VI&

Platanthera bifolia V-VIII&

Autumnale

a Lolium perenne V-IX&

a Poa pratensis V-VI (IX)&



N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

$ plante cu flori albe

# plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

* plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice





































Anexa 2

Data .....03.06.2004...

Zona... Ţara Hategului, Densus.....

Tipul de habitat: ...Fâneata.....................

Completata de ...Iuliana Gheorghe.........



Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 400-600m

Lista speciilor potentiale

Dicotiledonate        

Vernale

1.a Salvia austriaca IV-VI #



2. Erodium cicutarium IV-IX#

3. Cardamine pratensis IV-VII*

4.a Potentilla patula IV-VI@





5. Potentilla chrysantha IV-VII@

6. Arabis hirsuta IV-VI $                 

Estivale

a Potentilla anserina V-VIII@

a Inula oculus-christi V-VIII@

9.a Scabiosa ochroleuca VI-VIII@

a Potentilla recta V-VII@         

Potentilla crantzii V-VIII@        

Tragopongon pratensis VI-VII@

a Genista (Genistella) sagittalis V-VII@

a Rhinanthus rumelicus VI-VII@

Rhinanthus angustifolius V-VIII@

a Senecio jacobaea VII-VIII@

Cruciata glabra (Galium verum) V-VI@

a Salvia pratensis V-VII#

a Salvia nemorosa VI-VIII#

Salvia verticilata VI-VIII#

a Campanula patula V-VIII#

a Rumex acetosa VI-VII&

a Alchemilla vulgaris V-VIII&

Polygonum bistorta VI-VII%

a Thymus pannonicus V-VIII%

Origanum vulgare VII-III%

a Polygala vulgaris V-VIII%

Lychnis flos-cuculi V-VIII%

a Lychnis viscaria VI-VII%

Dianthus carthusianorum VI-VIII%

a Geranium pratense VII-VIII%

Autumnale

Inula hirta V-IX @

a Inula britannica V-IX@

a Cichorium intybus VIII-IX*

Thymus serpyllum V-IX#

a Trifolium pratense V-IX%

a Trifolium repens V-IX$

a Solidago virgaurea VII-IX@

a Hypericum perforatum VI-IX@

a Medicago lupulina V-IX@

a Lotus corniculatus V-IX@

a Chrysanthemum coronarium VI-IX$

Leucanthemum vulgare V-X$

a Galium mollugo VI-IX$

a Daucus carota VI-IX$

a Silene alba(Melandrium album) VI-IX

a Centaurea phrygia VII-IX#

Carlina acaulis VIII-IX$ 

Monocotiledonate

Vernale

1. Anthoxanthum odoratum IV-VI&

2. a Orchis morio IV-V$

Estivale

3. a Carex remonta V-VII&

4. a Carex flacca V-VI&

5. a Juncus effusus VI-VIII&

6. a Dactylis glomerata VI-VII&

7. Holcus lanatus VI-VII&

8. a Agrostis stolonifera VI-VII&

9. a Briza media V-VIII&

a Alopecurus pratensis V-VII&

a Phleum pratense VI-VIII&

a Cynosurus cristatus VI-VII&

a Agrostis capillaris VI-VII&

a Carex divulsa V-VIII&

a Carex vulpulina V-VII&

a Bromus hordeaceus V-VI&

Milium effusum V-VII&

Carex otrubae V-VI&

a Carex spicata V-VI&

a Carex flava V-VI&

a Juncus inflexus VI-VIII&

a Scirpus sylvaticus VI-VII&

a Scirpus lacustris VII-VIII&

a Eleocaris palustris VI-VIII&

a Juncus conglomeratus V-VI&

Ophrys scolopax V-VI&

Platanthera bifolia V-VIII&

Autumnale

a Lolium perenne V-IX&

a Poa pratensis V-VI (IX)&



N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

$ plante cu flori albe

# plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

* plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice





Anexa 3

II Data ........10.06.2004..........


Tipul de habitat: ...Molidis.....................

Completata de ....Gheorghe Iuliana...



Zona............Sinaia..........................

Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 1400 – 1700 m

Lista speciilor potentiale

Specia de arbore dominanta:........................Picea excelsior..................

Muschi

1. a Polytrichum commune

2. a Pleurozium schreberi

3. Dicranum scoparium

4. Hylocomium splendes

5. a Mnium undulatum

6. Leucodon sciuroides

7. Ptilium crista-castrensis

8. Orthothecium rufescens

Ferigi

1. Lycopodium annotinum

2. a Lycopodium clavatum

3. a Cystopteris fragilis

4. a Dryopteris filix-mas

5. Thelypteris phegopteris

6. Anhyrium filix-femina

7. Dryopteris spinulosa

8. Polystichum lonchitis

Criptogame vasculare

Arbori

1. a Abies alba

Larix decidua

3. a Acer peudoplatanus

4. Ulmus scabra

5. a Fagus sylvatica-la limita inferioara

Arbusti

6. a Sambucus racemosa

7. Lonicera nigra

Lonicera xylosteum

9. a Spyraea chamaedrifolia

10. a Alnus viridis

11. Salix silesiaca

12. a Ribes alpinum

13. Ribes petraeum

14. Salix caprea

13. a Sorbus aucuparia

Ierboase

Dicotiledonate        

Vernale                        

1. a Oxalis acetosella IV-V                      

Estivale

2. Soldanella hungarica V-VII        

3. Homogyne alpinaV-VII

4. a Campanula abientina VII-VIII

5. a Hieracium transsylvanicum VI-VIII

6. a Saxifraga cuneifolia VI-VII

7. Doronicum carpaticum VII-VIII

8. Adenostyles alliariae VII-VIII

9. a Vaccinium myrtillus V-VI

10. Vaccinium vitis-idaea V-VII

11. Moneses uniflora (Pyrola) VI-VII

Autumnale

12. Leuchantemum walstenii VIII-IX

13. Monotropa hypopitys VI-X

14. Melampyrum sylvaticum VI-IX

Monocotiledonate

Vernale

1. a Maianthemum bifolium V-VI

Estivale

Corallorrhiza trifida V-VII

a Luzula luzuloides VI-VII

Epipogium aphyllum VII-VIII

5. Calamagrostis villosa VIII

6. Deschampsia flexuosa VI-VII

7. a Luzula sylvatica VI-VII

Autumnale




N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha




















Anexa 4

VI Data ......20. 08. 2004........

Zona: ... Poiana Stampei............


Tipul de habitat: ..Turbarie.....

Completata de .....Gheorghe Iuliana.......

Sezonul: .......... ..... ...... .......................

Altitudine relativa: 600-900 m

Specia de muschi dominanta:....................Sphagnum fimbriatum ..............

Lista speciilor potentiale

Muschi

a Sphagnum fimbriatum

Sphagnum auriculatum

a Sphagnum palustre

a Mnium affine

a Pleurozium schreberi

a Polytrichum commune

Ptilium crista-castrensis

Criptogame vasculare

Arbori

a Betula verrucosa

2. Betula pubescens

3. Populus tremula

4. Salix aurita

5. a Salix pentandra

6. Salix silesiaca

7. a Alnus incana

Betula humilis

8. a Pinus sylvestris

Arbusti

9. a Salix caprea

Rhamnus frangula

Dicotiledonate

Vernale

a Ranunculus flammula IV-VII@

2. Caltha palustris IV-VI@

Estivale

3. a Andromeda polifolia V-VI%

4. a Vaccinium oxycoccos VI-VII%

5. a Vaccinium vitis idaea V-VII%

6. a Vaccinium myrtillus V-VI%

7. a Drosera rotundifolia VI-VIII%       a Menyanthes trifoliata V-VI%

9. a Comarum palustre VI-VII%

Empetrum nigrum V-VI%

a Potentilla erecta V-VIII@

a Ligularia sibirica VII-VIII@

Galium uliginosum V-VII$

Viola epipsila V-VI#

Autumnale

Parnassia palustris VI-IX$

Monocotiledonate

Estivale

Calla palustris V-VIII@        

Molinia caerulea VI-VIII&

a Carex diandra V-VI&

a Carex flava V-VI&

a Carex nigra V-VIII&

a Carex riparia V-VI&

a Juncus effusus VI-VIII&

a Scirpus silvaticus VI-VII &

a Eriophorum vaginatum VI-VII&

Eriophorum angustifoliumV-VI&

Eriophorum latifolium V-VI&

Orchis(Dactylorhiza)maculataV-VII@%

N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

$ plante cu flori albe

# plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

* plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice- rosu-roze

























































































VII Data ..10. 08. 2004....

Zona: ........Fagaras, Bâlea Lac.........

Altitudine relativa: 1800-2000 m



Completata de ....Gheorghe Iuliana.......



Tipul de habitat: ..Pajiste alpina.....

Sezonul:.......... ..... ...... ..................



Lista speciilor potentiale

Criptogame vasculare

Dicotiledonate        

Vernale

1. Potentilla arenaria IV-V@

2. Gentiana verna IV-VI#

Estivale

3.a Campanula alpina VII-VIII#

4. Veronica bellioides VII-VIII#

5. Aster alpinus VI-VIII#

Calamintha einseleanaVI-VIII#

7. Primula minima VI-VII%@






8. a Hieracium alpinum VII-VIII@

9. Phyteuma confusum VII-VIII*@

a Geum montanum V-VII%@

a Senecio capitatus VII-VIII@

Astragalus frigidus VII-VIII@

Salix reticulata VII-VIII@

Salix retusa VII-VIII@

Gnaphalium supinum VI-IX@

Alyssum repens VI-VIII@

Papaver alpinum VII-VIII@

a Linaria alpina VII-VIII@

a Acillea schurii VII-VIII@

Androsace chamaejasme VI-VII$@

a Leontopodium alpinum VII-VIII@

a Potentilla ternata VI-VIII@

Salix herbacea VI-VIII@

a Pedicularis oederi VI-VIII@

Geum reptans VI-VIII%@

a Astragalus alpinus VI-VIII@$

Polygonum viviparum VII-VIII$

Anthemis carpatica VI-VIII$

a Soldanella pusilla V-VIII$

Dianthus spiculifolius V-VII$

a Trifolium alpestre VI-VIII $

a Cerastium transsilvanicum VI-VIII$

Biscutella laevigata V-VII$

a Leontopodium alpinum VII-VIII$

a Saxifraga oppositifolia V-VII$

Dryas octopetala VI-VIII$

Eritrichium nanum VI-VIII$

Armeria alpina VII-VIII$

a Silene acaulis VII-IX%

a Dianthus tenuifolius VI-VIII%

Pedicularis verticillata VI-VIII%

Loiseleuria procumbens VI-VII%

Rhododendron kotschyi VI-VII%

Onobrychis montana VII-VIII%

Oxytropis carpatica VII-VIII%

Oxyria digyna VII-VIII&

Minuartia sedoides VII-VIII&

Autumnale

a Ranunculus alpestris VI-IX@

a Sedum maximum VII-X@

Ranunculus glacialis VII-IX@

a Cerastium alpinum VI-IX$

a Galium album VI-IX$

a Silene pusilla VII-IX$

a Scabiosa lucida VII-IX*%

Erica(Bruckenthalia)spiculifoliaVII-IX%

a Sempervivum montanum VII-IX&


Monocotiledonate

Vernale

1. Carex praecox IV-VI&

Estivale

2. Oreochloa disticha VII-IX&

3. Juncus trifidus VII-VIII&

4. a Festuca supina VI-VII&

5. a Nardus stricta V-VII&

6. a Agrostis rupestris VII-VIII&

7. a Kobresia myosuroides VI-VIII&

8. a Poa alpina VII-VIII&

9. a Poa media VI-VIII&

a Carex rupestris VI-VII&

a Carex capillaris VI-VII&

Sesleria coerulans VI-VIII&

a Luzula sudetica VI-VIII&

Sesleria rigida V-VII&

a Festuca amethystina VI-VII&

a Festuca verzicolor VII-VIII&

Poa violacea VII-VIII&

Carex sempervirens VI-VIII&

Iris ruthenica V-VI#

N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

$ plante cu flori albe

# plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

* plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice- rosu-roze

















































VIII Data ...15.09.2004..........

Zona: ....Podisul Casimcei...................

Tipul de habitat: ..Stepa.....

Sezonul: .......... ..... ...... ......................

Altitudine relativa: 0-400 m

Lista speciilor potentiale

Criptogame vasculare

Dicotiledonate        

Vernale

1. Adonis vernalis IV-V%

2. Veronica dillenii IV-V*

3. Veronica verna III-VI*

4. Pulsatilla patens III-IV*

5. Medicago minima IV-VII*#

6. Delphinium fissum VI-VIII#

Estivale

7.a Campanula macrostachya VI-VII#

8. a Centaurea arenaria VII-IX#

9. Caragana mollis V-VI#

a Medicago falcata V-IX#

a Medicago lupulina V-IX*#

Centaurea solstitialis VI-X#

a Centaurea orientalis VI-VIII#

a Campanula patula V-VII#

Cruciata glabra (Galium verum) V-VI@

a Inula ensifolia VII-VIII@

Phlomis pungens VI-VII@

a Phlomis tuberosa VI-VII@

Salvia nutans V-VII@

Tragopogon floccosus VI-VII@

Scorzonera mollis VI-VII@

a Tanacetum millefolium VII-VIII@

Carthamus lanatus VII-VIII@

Helichrysum arenarium VII-IX@

Oxytropis pilosa VI-VII@

Rhinanthus minor VI-VII@

a Verbascum thapsus VI-VIII@

a Teucrium polium VII-VIII$

Complatata de: ...Gheorghe Iuliana......








Jurinea arachnoidea V-VI$

a Dianthus membranaceus VI-VIII$

a Asperula tenella VI-VII$

a Astragalus varius VI-VII%$

Asperula moldavicum VI-VIII$

Astragalus dasyanthus V-VI*%$

a Dianthus kladovanus VI-VII$

a Dianthus leptopetalus VI-VII$

Asperula humifusum VI-VIII$

a Salvia aethyopis VI-VIII$

Carum carvi V-VII$

a Coronilla varia VI-VII$

Ononis spinosa VI-VII%$

Gypsophila paniculata VI-IX$%

Echium maculatum VI-VII%

Haplophyllum ciliatum VI-VII%

a Cirsium vulgare VII-X%

a Carduus nutans VI-VIII%

a Xeranthemum annuun VI-VII%$

a Linum catharticum VI-VII*

a Echinops ruthenicus VII-VIII*

Onopordum acanthium VII-VIII*

a Eryngium campestre V-VIII*

Thesium linophyllon V-VII&

Autumnale

a Capsella bursa-pastoris IV-IX$

a Mollugo cerviana IV-IX$

a Scleranthus annuus V-IX$

Salsola kali V-IX&

Xanthium spinosum VII-IX&

a Cichorium intybus VII-IX*

a Artemisia austriaca VII-IX@

Monocotiledonate

Vernale

1. Hyacinthella leucophaea III-IV*

2. Carex michelii IV-VI&

3. Carex humilis III-IV&

4. Stipa ucrainica IV-V&

5. Poa bulbosa IV-VII&

Estivale

6. Carex pallescens V-VI&

7. a Stipa lessingiana V-VI&

8. a Festuca valesiaca VI-VII&

9. a Festuca pseudovina V-VII&

10. Poa angustifolia V-VI&

11. Phleum phleoides VI-VII&

12. a Stipa capillata VII-VIII&

13. Stipa pennata V-VI&

14. a Koeleria glauca VI-VII&

15. a Elymus elongatus VI-VII&

16. Chrysopogon gryllus VI-VII&

Iris sintenisii V#

Asparagus verticillatus V-VI$

a Cleistogenes serotina VII-IX&

20. a Hordeum murinum VI-IX&

N.B. fisa poate fi aplicata unor suprafete de cel mult 10 ha

plante cu flori albe

plante cu flori mov

@ plante cu flori galbene

plante cu flori albastre

& plante cu flori verzi

% plante cu flori rosietice- rosu-roze



















Anexa 5


DESCRIPTORI PENTRU TAXONII ACVATICI

TAXON

clasificare


denumire


sinonimii


DATE DE COLECTARE

prima citare


citari ulterioare


RĂSPÂNDIRE GEOGRAFICĂ

pe glob (d-l Dr. Banarescu)


în tara (d-l Dr. Banarescu)


endemic


relict


rar


comun


marimea populatiei



bogata


saraca


taxon pe cale de disparitie


Taxon bioindicator pentru ecoregiuni

DOMENII DE VIAŢĂ – ORGANISME (în general)

hipogeic (în general)


epigeic (în general)


MEDII (HABITAT E)

Hipogeic



medii permeabile în mare



pestera



zona de percolatie (vadoasa, epifreatica)



apa de prelingere


apa de picurare


gururi, ochiuri de apa, capete de stalagmite


zona de circulatie (amfibie)



cursuri de apa


gururi, ochiuri de apa, lacuri


zona inundata (freatic)


medii permeabile în mic



freatic (eustigal)


interstitial



hiporeic



ritrostigal


potamostigal


trogloritrostigal


limnostigal


interstitial marin


interstitial din filtre de nisip si gravel


izvoare



izvoare (în general)


cu alimentare din medii permeabile în mare (în general)





cu alimentare din medii permeabile în mic (în general)


termale


TIPURI MORFOLOGICE

limnocrene


reocrene


helocrene


Epigeic



mediul lentic (ape stagnante)



ape temporare (de ploaie)


mlastini (oligo-, eu-, mezo- si distrofe)


balti (lunci inundabile)



mari (ghioluri, iezere)


mijlocii (japse)


baltoace (de inundare)


lacuri naturale si antropogene



carstice


glaciare


de câmpie


de baraj natural


litorale


sarate (ocne parasite)


iazuri


helestee


de acumulare (antropogene)



fluviale de câmpie


fluviale de munte


lacustre montane


lacustre de câmpie


cu fund nisipos


cu fund mâlos


cu fund mâlos si substante organice în putrefactie


cu vegetatie


TIPURI TROFICE DE LACURI sI BĂLŢI

distrofe


oligotrofe


mezotrofe


eutrofe


politrofe


mediul lotic (ape curgatoare)



Râuri, pâraie



rhitron


potamon


cu fund pietros (bolovani) cu bioderma (taxoni petrifluicoli)


cu prundis cu bioderma


cu fund nisipos


cu fund mâlos


cu muschi (taxoni briofluicoli)


cu fanerogame (taxoni fanerofluicoli)


portiuni semistagnante (taxoni potamoplanctonici)


cascade


madic



petrimadic (higropetric) (taxoni petrimadicolo)


limimadic (taxoni limimadicoli)


briomadic (taxoni briomadicoli)


CATEGORII ECOLOGICE DUPĂ MEDIU sI FIDELITATE

fauna hipogee



stigicola/hipogeicola/(în general)



freaticola



freatobionta


freatofila


hiporeica



hiporeobionta


hiporeofila


cavernicola



troglofila


troglobionta


fauna epigee



reofila (în general)



crenofila


de apa lent curgatoare


limnicola



nectonica


planctonica


bentonica


neustonica



hiponeustonica


epineustonica


macrofitofilica



emersa


submersa


plutitoare


amfibie


VALORI ALE FACTORILOR DE MEDIU DIN STAŢIUNILE CERCETARE

factori abiotici



temperatura



aer


apa


valori limitante


valori letale


valori preferentiale


curenti de aer



puternici


slabi


lumina (radiatia solara)


transparenta (disc Secchi)


culoarea apei


turbiditate (materii în suspensie)


pH


gaze solvite



oxigenul (O2)


bioxidul de carbon (CO2)


hidrogen sulfurat (H2S)


saruri minerale solvite




salinitate (S%)


duritate temporara


CaCO3 în grade germane sau grade franceze


substante organice solvite



K Mn O4/1 sau  mg/O2/l


CATEGORII ECOLOGICE DUPĂ ROLUL FACTORILOR ABIOTICI

temperatura



termofile


mezofile


criofile


pH



neutrofile


acidofile


bazofile


lumina



fotofile


fotofobe


calciu



calcifile


oxigen



oxifilie


curenti de apa



reofile


stenofile


salinitate



haloxene (S% = 0 – 100)


halofile (S% = 25 – 100)


halobionte (S% = 25 – 280)


CATEGORII DUPĂ VALENŢA ECOLOGICĂ (în general)

stenoece


euriece


stenotope


euritope


CATEGORII DUPĂ VALENŢA ECOLOGICĂ

temperatura



stenoterme/megaterme


euriterme/microterme


oxigen



stenoxibionte


eurioxibionte


salinitate



dulcicole (S sub 0,5)


mixohaline (salmastre)



oligohaline (S


mezohaline (S


polihaline (S


eurihaline (marine) (S


hiperhaline (suprasarate) (S peste 40)


CATEGORII ECOLOGICE DUPĂ FACTORII TROFICI


monofage/stenofage/ (în general)


oligofage (în general)


polifage/heterofage, omnivore/(în general)


fitofage



saprofage


detritofage (în general)


biodermofage


bacteriofage


algofage (ficofage)


micetofage


muscifage


fitoplantonofage


macrofitofage


zoofage



zooplanctonofage


zoobentonofage


hemofage


sarcofage


geofage



limifage


CATEGORII ECOLOGICE DUPĂ CARACTERE MORFOLOGICE NEGATIVE DE ADAPTARE


microftalme


anoftalme


depigmentare


dupa relatii hetrotipice



simbioza


competitie


pradatorism


parazitism


ectoparazitism


endoparazitism


primar


secundar


facultativ


forezie


CATEGORII DUPĂ FACTORI BIOTICI

solitare


gregare


CATEGORII DUPĂ COMPORTAMENT

diurne


nocturne


ritm circadian


REPRODUCERE, DEZVOLTARE

faza unisexuata


faza bisexuata


perioada depunere ponta


numar generatii/an


longevitate



zile


luni


ani


partenogeneza


diapauza



estivanta


hivernanta


forme de rezistenta


ROL OM - ANIMALE

rol medical


rol economic



daunatori


utili



alimentatie


materie prima industrie


acvaristica


alte utilitati






Anexa 6


DESCRIPTORI PENTRU TAXONII TEREsTRII

TAXON

clasificare


denumire


sinonimii


DATE DE COLECTARE

prima citare


citari ulterioare


RĂSPÂNDIRE GEOGRAFICĂ

pe glob (d-l Dr. Banarescu)


în tara (d-l Dr. Banarescu)


endemic


relict


rar


comun


marimea populatiei



bogata


saraca


taxon pe cale de disparitie


Taxon bioindicator pentru ecoregiuni

DOMENII DE VIAŢĂ – ORGANISME (în general)

epigeic



epigeicol


endogeic (euedafic)



endogeicol (euedaficol)


hipogeic (subteran)



hipogeicol


MEDII (HABITATE) – ORGANISME – GRAD DE FIDELITATE

speleic (pesteri)



speleicol/cavernicol/(în general)


troglobiont/speleobiont

troglofil/speleofil


cleitric (fante din profunzimea rocilor)



cleitricol (în general)


fodinic (mine si alte cavitati artificiale)



fodinicol (în general)


coluvic (depozite coluviale)



coluvicol (în general)


coluviobiont


coluviofil


hemiedafic/humic/ (humus, sol humifer)



hemiedaficol (în general)


hemiedafil


euedafic (solul mineral, propriu-zis)/endogeic



euedaficol/endogeicol/(în general)


euedafobiont


euedafil


Foleic (cuiburi, vizuini)



oleicol (în general)


foleobiont


foleofil


argilic (argila)



argilicol


psamic/sabulic/(nisip)



psamicol/sabulicol/(în general)


psamobiont


psamofil


calcic



calcicol (în general)


calcifil


calcitic (calcita)



calcitofil


lematic (grohotis)



lematicol  (în general)


lapidic (pietre ± înfundate în sol)



lapidicol (în general)


lapidofil


litic/saxic, petric/ (roca nuda)



liticol (în general)


litofil


litoclazic



litoclazicol


litoclazifil


nivic



nivicol (în general)


nivicofil


ripic (malul apelor)



ripicol (în general)


eremic/desertic/(desert, pustiu)



eremicol/deseticol/(în general)


eremobiont


eremofil


floric



floricol (în general)


carpic/fructic



carpicol/fructicol/(în general)


cletric/seminic



cletricol/seminicol/ (în general)


frondic



frondicol/foleiic/(în general)


dendric



dendricol (în general)


radicic



radicicol (în general)


tanatostromic (litiera)



tanatostromicol (în general)


tanatostromobiont


tanatostromofil


necrodendric/saproxilic/ (arbori morti)



necrodendricol/saproxicol/(în general)


corticic



corticicol (în general)


muscic


Pe sol


Pe arbori



muscicol (în general)


pratic (pajisti)



praticol (în general)


micetic



miceticol (în general)


micetobiont


micetofil


lichenic



lichenicol (în general)


silvic



silvicol (în general)


ptomatic (cadavre)



ptomaticol (în general)


ptomatobiont


ptomatofil


copric (excremente, inclusiv guano)



copricol (în general)


coprobiont


coprofil


tepidaric (sere)



tepidaricol (în general)


antropic/sinantropic



antropicole (în general)


antrobiont


antropofil


VALORI ALE FACTORILOR DE MEDIU DIN STAŢIUNILE DE COLECTARE

factori abiotici



temperatura



aer


sol


valori limitante


valori letale


valori preferentiale


umiditate



aer


sol


valori limitante




valori letale


valori preferentiale


curenti de aer



viteza m/sec.


*Indice de ariditate de Martonne: P/t+10 , unde P = precipitatii; t = tempereratura medie anuala; 10 = 10şC

factori edafici



sol



pH


salinitate


tip


textura


tip, textura, structura


CATEGORIE ECOLOGICĂ DUPĂ ROLUL FACTORILOR ABIOTICI

temperatura



termofil


mezofil


xerofil


umiditate



higrifil


mezohigrofil


xerofil


lumina



fotofil/lucifil


heliofil


la lumina artificiala


fotofob/sciafil, ombrofil


curenti de aer



anemofil


anemofob


pH



acidofil


bazofil


neutrofil


salinitate



halofil


CATEGORIE DUPĂ VALENŢA ECOLOGICĂ A TAXONILOR (în general)

stenoec


euriec


stenotop


euritop


CATEGORIE DUPĂ VALENŢA ECOLOGICĂ A TAXONILOR, FAŢĂ DE:

temperatura



stenoterm



termofil/megaterm


criofil/psihrofil, micriterm


euriterm


umiditate



stenohigric (taxoni higrofili si xerofili)


eurihigric (majoritatea mezofililor)


CATEGORIE DUPĂ COMPORTAMENT

diurn


crepuscular


nocturn


ritm circadian


CATEGORIE DUPĂ FACTORI BIOTICI

solitar


gregar


social


CATEGORIE ECOLOGICĂ DUPĂ FACTORI TROFICI

fitofag (larve/l/, imago/i/)



monofag/stenofag/ (în general)


oligofag (în general)


polifag/heterofag, omnivor/ (în general)


saprofag (substante în descompunere)(în general)


detritofag (în general)


florifag


carpofag/fructivor/


cletrofag/seminivor


filofag (frunze)



foioase


conifere


herbifag


radicifag


bacteriofag


algofag/ficofag/


micetofag/fungivor


microfag (în general)


polenofag


nectarifag


melifag


ceratofag


Zoofage (larve/l/, imago/i/)



monofag/stenofag/(în general)


oligofag (în general)


polifag/heterofag, omnivor/(general)


saprofag (substante organice în descompunere) (în general)


oofag


erucifag


pupifag


sarcofag/carnivor


coprofag/scatofag


necrofag


adelfofag (frate)


metrofag (mama)


hemofag


malofag/keratofag/(lâna, par, pene)


farmacofag


vermifag


entomofag (în general)


apifag


afidifag


termitofag


mirmecofag


geofage



edafofag (în general)


humifag


argilofag


calcitifag


dupa relatii heterotipice gazda-parazit


simbioza



sinoic


foretic


mutualism


comensal


comensal - incvilin


competitie


pradatorism


parazitism



ectoparazit


endoparazit


obligat


facultativ


primar


secundar/superparazit


monoxen


heteroxen


monofag


oligofag


polifag


CATEGORIE ECOLOGICĂ DUPĂ ALTITUDINE

alticol/orofil


loficol (deal)


campicol (câmpie)


CATEGORIE DUPĂ CARACTERE MORFOLOGICE NEGATIVE DE ADAPTARE

microftalm


anoftalm


corp partial depigmentat


corp depigmentat


apter


REPRODUCERE, DEZVOLTARE

perioada depunere ponta


marimea pontei


stadii larvare



numar


durata


stadii juvenile



numar


durata


stadiu de imago



durata


perioada zbor


numar generatii/an



univoltine


bivoltine


multivoltine


vivipar


ovovivipar


planta gazda


longevitate


partenogenetic


pedogenetic


cu diapauza



estivant


hivernant


forme de rezistenta


ecomorfoze


rolul limitant al unor factori abiotici



temperatura


umiditate


rolul limitant si letal al factorilor poluanti


ANIMALELE sI OMUL

rol medical


rol practic


rol economic



ca alimente      


comensale


daunatoare


folositoare


rol religios






















Document Info


Accesari: 3844
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )