Curgerile de pe versanti
Sunt procese gravitationale ce se realizeaza cu viteza
mare prin care un volum important de materiale (argilo-nisipoase, cenusa
vulcanica etc.) cu consistenta redusa si cu caracter fluid sunt deplasate catre
baza versantului. Producerea lor este insotita de numeroase consecinte care
afecteaza nu numai elementele cadrului natural, dar si asezarile, diversele
constructii, culturi agricole etc. in functie de caracteristicile fizice ale
materiei ce sufera deplasarea si de modul in care acesta se infaptuieste, se
pot separa mai multe tipuri.
Torentii noroiosi. Materialul deplasat este un noroi mai mult sau mai putin vascos in functie de
gradul de umezire al rocilor dominant argiloase, marnoase existente in bazinul
de receptie a unor vai torentiale.
- Conditii de manifestare. Frecvent procesul se produce daca sunt:
- roci sedimentare in strate relativ subtiri, slab consolidate intre care o
pondere insemnata o au cele argiloase, nisipo-argiloase, marnele etc.; se pot
inregistra si in depozite de alterare groase;
- lipseste vegetatia arborescenta ceea ce conduce la posibilitatea patrunderii
apei si inmuierii materialelor si rocilor;
- are loc o adancire a torentului, ravenelor, ogaselor care conduce la
realizarea starii de instabilitate, accentuata;
- un mod de utilizare neadecvat a suprafetelor de teren limitrofe canalelor de
scurgere a apei (pasunat abuziv, indepartarea vegetatiei arbustive)
- Evolutia procesului poate fi urmarita in mai multe faze.
Faza preliminara implica adancirea ravenelor din bazinul de
receptie al torentului si producerea de alunecari superficiale si de mica
adancime catre acestea, pana la umplerea lor. Uneori, adancirea poate
cauza desprinderi (alunecari-prabusiri) cu volume insemnate de roca care umplu ravenele. Indiferent de situatie, in aceasta
faza trebuie sa se disloce o masa de roci ce ajung in
cadrul unor canale prin care sa se produca evacuarea.
Faza de torent noroios este conditionata de caderea
unor precipitatii bogate care vor imbiba materialele transformandu-le intr-o
masa vascoasa ce incepe deplasarea in lungul ravenelor si apoi a canalului de
scurgere al torentului catre baza versantului. in
functie de continutul in apa deplasarea se va realiza mai rapid sau mai incet.
Rezultanta va fi o insumare de valuri, brazde separate
de microdepresiuni mai mici sau mai mari, care vor alcatui o forma generalizata
de limba noroioasa ''in lungul torentului''. Aceasta la baza versantului se va revarsa pe un pod de terasa sau in albia unei vai
construind aici un con de noroi. Pierderea treptata a apei din limba de noroi va micsora viteza de deplasare a ei.
Faza de relativa stabilitate cand masa de materiale se
opreste, crapaturile rezultate in timpul deplasarii se vor accentua prin
uscaciune. Ulterior, apa provenita din ploi va
produce unele modificari intre care mai importante sunt crearea de santuri de
siroire si desprinderi locale.
Reluarea procesului de curgere noroioasa se va face
numai in conditii de umezire accentuata si prin aportul unor noi volume de roca
insemnate, desprinse din partea superioara. Limbile de noroi venite de sus, fie
vor inainta pe santurile create, fie pe portiunile mai joase ale curgerii
vechi, iar in functie de volum vor ajunge sau nu peste conul anterior.
- Masurile de prevenire sunt similare cu cele de la alunecari, iar combaterea
vizeaza drenarea locurilor cu exces de apa si fixarea
prin vegetatie, cleionaje, nivelari dar si o schimbare totala a folosintei
terenului.
Curgerile de noroi de pe flancurile vulcanilor noroiosi au forma unor limbi cu
dimensiuni diferite in functie de debitul de noroi care este
expulzat din cratere dar si de gradul de vascozitate a lui. Cu cat este mai fluid cu atat suprafata si lungimea sunt mai mari.
Curgerile de la mai multi vulcani se pot concentra pe anumite aliniamente
rezultand limbi de noroi care ajung la mai multe sute de metri lungime si
grosimi de peste un metru (ex. la vulcanii noroiosi de la Paclele Mari).in
timp, prin pierderea apei argilele se usuca, rezultand aliniamente de crapaturi
pe care la ploile urmatoare apa se concentreaza creand sentulete si santuri de
siroire.
Curgerile de nisip se produc pe versantii alcatuiti dominant
din strate din roci silicioase slab coezive sau pe pantele nisipoase ale
dunelor de nisip (indeosebi in regiunile temperate). Masa nisipoasa,
desi este dominant alcatuita din granule de cuart,
contine si particule de argila. in conditiile unor
precipitatii bogate, apa patrunde in jurul fiecareia, micsoreaza coeziunea si
frecarea facand posibila deplasarea pe panta sub impulsul gravitatiei. Mobilitatea se realizeaza pe aliniamente intens umezite, de unde si
formele variate pe care le imbraca rezultanta procesului.
- Curgerile lineare se produc frecvent in doua situatii: -fie pe aliniamentele
stratelor nisipoase slab cimentate si cu pozitie aproape verticala incadrate de
strate de roci consolidate, fie in lungul unor vaiugi, santuri de pe versantii
alcatuiti dominant din roci nisipoase slab consolidate. in
faza preliminara prin procese de meteorizare rezulta o masa nisipoasa in loc,
iar la ploile bogate, aceasta prin inmuiere va curge. Rezulta o limba de nisip
care se termina printr-un con mai mare sau mai mic in functie de masa
deplasata. Prin repetarea procesului se ajunge la un
jgheab, din care nisipul este evacuat, incadrat de pereti de roca consolidata.
- Curgerile areale se fac pe suprafetele inclinate ale dunelor de nisip, dupa
ploi bogate in portiunile cu un continut de particule
argiloase mai mare unde si umectarea este ridicata.
Grosimea masei de nisip deplasate variaza in functie de
pozitia in adancime a stratului intens umectat. Prin
pierderea apei in urma infiltrarii sau evaporarii, nisipul se usuca, iar forma
valurita, creata de proces se atenueaza.
Deosebit de periculoase sunt curgerile care se produc in galeriile de
exploatare miniere din stratele nisipoase imbibate cu apa
intersectate de acestea. Pe de-o parte, umplerea galeriilor, iar pe de alta rezulta goluri ce faciliteaza surpari.
Curgerile de cenusa vulcanica se inregistreaza pe versantii
vulcanilor, atat in timpul eruptiei acestora, cat si ulterior.
Materialul este cenusa acumulata in volum insemnat
care la ploile bogate se imbiba devenind o masa vascoasa ce se deplaseaza rapid
spre baza versantului. Gravitatia ii imprima o forta suficienta pentru a
antrena si alte produse vulcanice ceea ce o transforma
intr-un amestec heterogen cu putere de izbire si eroziune deosebita. in Indonezia, Filipine si alte insule vulcanice din Oceanul
Pacific, unde ploile sunt frecvente, producerea curgerilor de acest gen a
cauzat distrugeri materiale foarte mari inclusiv de vieti omenesti.
Curgerile de lava - reprezinta o situatie aparte, intrucat
aceasta constituie materie topita, venita din interiorul scoartei si care se
revarsa prin cratere. Ca urmare, aici intervin mai
multi factori care imprima deplasarea. Mai intai este
forta care o expulzeaza, corelata cu presiunea gazelor ce o imping si o aduc
pana la locul de iesire la suprafata terestra. De aici, se imbina actiunea
gravitatiei care ii determina miscarea pe panta si fluiditatea generata de
compozitia chimica (lavele acide sunt vascoase si au mobilitatea redusa in
raport cu cele bazice) in functie de care capata o viteza mai mare sau mai
mica. Limbile de lava se suprapun, se consolideaza
contribuind la dezvoltarea aparatelor vulcanice sau a platourilor vulcanice.
|
