GHICITORI DESPRE ANIMALE DOMESTICE
Este un prieten bun,
El ma duce unde-i spun
Cu capastru si cu sa,
Iarna-mi plimba sania.
(Calul)
Roade oase,
Sta în cusca,
Pe dusmanii sai îi musca. (Câinele)
E lânos si sta la stâna
si pe oi el le aduna.
(Câinele)
Pe stapân el îl pazeste,
Pe dusman îl încolteste. (Câinele)
Când e frig, sta covrig,
Iar când vede un motan
Sare ca un nazdravan!
(Câinele)
Sta în lant, doarme în cusca,
Doar pe hot îl musca
si vesteste pe oricine
Vine-n vizita la mine.
Ham, ham, ham,
Ce nume am?
(Câinele)
Slujba în gospodarie
El o face credincios
si primeste drept rasplata
Câte-un. os.
(Câinele)
Un prieten credincios,
Fara frica, bataios,
Hotul frica de el are
Când îi iese în carare.
Poti sa spui cum se numeste
Cel ce curtea ti-o pazeste? (Câinele)
Face sluj si da din coada,
stie oasele sa roada,
Sta in curte, doarme-n cusca,
Te si latra, te si musca!
(Câinele)
Animalele din casa
Umbla adesea pe sub masa,
Dar când se întâlnesc,
Tare rau se mai sfadesc!
(Câinele si pisica)
Are blana matasoasa,
La caldura toarce-n casa;
La labute-are ghetute -
Stau ascunse în pernute.
(Pisica)
Are si mustati si gheare,
Uneori ca tigrul sare.
Lânga mine n-o mai las!
Am si-acuma semn pe nas! (Pisica)
Cu pernute la labute, Cine calca-ncetisor Parca umbla pe covor?
(Pisica)
Dupa soba la bunica,
Toarce-ntruna mitica
si o cheama Miaunica.
(Pisica)
Iata, bietii soricei Fug iute din calea ei ?...
(Pisica)
Alba, neagra, pestricioara,
Sforaind în mustacioara,
Dar când simte-un soricel,
Ţup! Îl prinde sprintenel.
(Pisica)
Te zgârie, te ciupeste,
Mereu se linguseste.
Pe soareci îi pândeste,
Din casa nu lipseste.
(Pisica)
De-i mai pun: ochi de sticla,
O mustata mica,
O ureche
Cu pereche,
Gura mica,
Se numeste Miaunica.
Cine-i oare?
(Pisica)
Toarce-ntruna pe cuptor,
Fara fus, fara fuior,
Dar cum simte-un soricel
Se repede dupa el.
(Pisica)
Sa stea lânga soba-i place,
N-are furca, dar tot toarce.
Pe soareci îi nimereste,
Dar de câine se fereste.
(Pisica)
Are mustati si gheare,
soricelu-i de mâncare!
(Pisica)
Are coada, are gheare,
Merge în patru picioare
si când nu-i acasa,
Joaca soarecii pe masa.
Ghici, ghicitoarea mea! (Pisica)
Labe moi, trec pe oriunde,
În labute, gheare-ascunde! (Pisica)
Cine îndrageste focul
si-si spala mereu cojocul,
Toarce-ntruna cu mult spor
Fara furca si fuior?
(Pisica)
Toarce zi si noapte.
(Pisica)
Cenusiu si tare mic,
El se teme de pisic.
Sta pitit, deoarece
Se numeste.
(soarece)
Mic, cu inima haina,
Roade sacul de faina!
(soricelul)
Roade peste tot ce-apuca
si-si târaste coada lunga.
Roade toata ziulica
Pâna îl prinde pisica.
(soricelul)
Ea este buna la toate,
Ne da carne, ne da lapte,
Iar vitei mititei
Se numesc copiii ei. (Vaca)
Este mare, coarne are,
Hranita bine e-n stare
Sa-ti dea lapte si smântâna,
Brânza proaspata si buna.
(Vaca)
Laptele ce-l bei
Este tot al ei.
"Muu" e vorba ei,
Ghiceste, daca vrei!
(Vaca)
Un dovleac pe patru bete,
Geme sunca în cotete!
(Porcul)
Butoias cu patru bete,
Ce mai carne de ospete!
De nas poarta un inel
si drept coada, un cârcel. (Porcul)
Cu râtul ei
scormoneste
Pamântul îl rascoleste,
El creste în batatura,
Ne da carne si untura?
(Porcul)
În noroi se tavaleste,
Cu porumb el se hraneste,
Are coada covrigel
si la rât are inel.
(Porcul)
Vara buruieni îi dai
Toamna, boabe si malai,
Cartofi, sfecla furajera.
Grasanul nostru de-aici
Iarna da la schimb, sorici,
Cârnati, caltabosi, carnita,
si-o gustoasa sunculita.
(Porcul)
Gât semet,
Picioare zvelte,
Poarta saua în spinare
si duce omul calare.
Cine-i oare? (Calul)
Roscat, negru sau balan
Cu potcoava la picior,
Face-ntruna tropa-trop
si alearga la galop.
(Calul)
E un animal cuminte,
Nu-i place însa ploaia,
Paste-n turma si da lapte,
Da si lâna si e.
(Oaia)
Bucalaia de la stâna
Ne da miel, lapte si lâna!
(Oaia)
Are lâna lunga, creata,
Paste iarba sus la stâna
si-ti da cas si brânza buna.
(Oaia)
Cu copite încaltata
si-n cojoc e îmbracata.
Rumega la iarba-ntr-una.
Ne da carne, lapte, lâna,
Adapostul ei e-n stâna.
(Oaia)
Blana ei e buna
De ciorapi de lâna.
Bunicuta-i face,
Pe când lâna toarce.
Ghiceste!
(Oaia)
E pazita zi si noapte
Când manânca sau da lapte,
Sau când doarme (ca-i firesc)
De un câine ciobanesc.
Puiul i-l sacrificam
Când de Paste îl mâncam.
De e neagra sau balaie
stim cu totii ca e..
(Oaie)
Clai de lâna-n patru bete
Pasc razlete prin fânete.
(Oile)
Are coarne si barbita,
Parul aspru si-o codita.
Ea pe pomi se catara,
Iedul drag îsi apara.
(Capra)
Are doua mici cornite,
Coada scurta si barbita,
Bea într-una multa apa,
Oare cum se cheama?
(Capra)
Caraus
vestit în turma,
Duce oile din urma.
(Magarul)
Cu oile stâna-mparte
si cara desagi-n spate.
(Magarul)
Roscatel, negru sau balan,
Cu potcoava la picior,
Face-ntruna tropa-tropa
si alearga la galop.
(Calul)
Urechiat cu blana deasa
Sta mai mult pe lânga casa!
(Iepurele de casa)
E fricosul cel mai mare
Iute-alearga-n departare,
Dar la morcovi de îl chem
Vine, doar sa-i fac un semn!
(Iepurele de casa)
Cât e vara - cucurigu!
Cucurigu - când da frigul!
Cine-i frate dumnealui?
Cum îl cheama?
Poti sa-mi spui?
(Cocosul)
Nu sunt ceas, nu
cânt tic, tac,
Galagie însa fac,
Zorile eu le vestesc
si pe toti eu va trezesc?
Cocosul
La cap pieptene
si la coada secere,
La grumaz cos cu graunte. (Cocosul)
Cine este pintenat ?
si ne cânta de pe gard ?...
Cucurigu!
(Cocosul)
La cap pieptene,
La trup pepene,
La coada secere,
La picioare raschitoare.
(Cocosul)
Cavaler împintenat,
Sus, pe gard, sta cocotat
si tot striga prin vecini
Ca e sef peste gaini!
(Cocosul)
Rosior, împintenat,
Este primul la sculat.
Calca tantos, ostaseste,
Poarta cusma haiduceste,
Cânta de te asurzeste.
(Cocosul)
Am un ceas cu pieptene
si-n coada c-o secere.
Cine-i?
(Cocosul)
Orologiu pintenat
Dimineata cânta-n sat.
(Cocosul)
Ziua
cotcodaceste,
Ouale si le cloceste,
Cu boabe ea se hraneste,
Ziceti voi, cum se numeste? (Closca)
Cu ghearele
scormonesc
si râme stiu sa gasesc.
Prieten îmi e cocosu',
Cel frumos cu pinten rosu,
Sigur sunt ca ma ghiciti,
Dar va rog nu va pripiti?
(Gaina)
Face oua zeci si sute
Daca-i dai graunte multe.
(Gaina)
Ghemulet cu frati mai multi,
Piuind umbla descult,
Dupa apa si mâncare.
Puf de aur, puf de soare.
Cine-i oare?
(Puiul de gaina)
Motocel, mititel, auriu,
Cu glasul viu,
Striga tare: piu, piu, piu!
(Puiul)
Cioc, cioc, cioc în fortareata
Sparge zidul catre viata!
Ghemotocul auriu:
"Unde-i mama? Piu, piu, piu!"
(Puiul)
Am o pasare rotata
Sta cu coada învolburata
si te-alearga în curtea toata.
(Curcanul)
Cine-i mândru
si-nfoiat
si cu mot de nas legat? (Curcanul)
Am si mot, am si margele,
Vai, cum ma mândresc cu ele!
În pene ma umflu tot
si sunt rosu, rosu, foc! (Curcanul)
Se roteste si pufneste,
Prin curte el se mândreste
C-are coada evantai
si margele cum tu n-ai. (Curcanul)
Ba îsi umfla penele
si-si pune margelele,
Ca sa faca pe maretul,
Ba pe urma, cântaretul,
Cu gâtul lui costeliv,
Devine cam guraliv.
(Curcanul)
Atunci când sunt în ograda
Ga, ga, ga se iau la sfada,
Iar când sunt pe lânga lac,
Baie întruna fac.
(Gâstele)
Papucii ele cauta
si fac o galagie.
Cu capul sunt sub apa,
Cine sa fie?Cine sa fie?
(Gâstele)
Jupâneasa durdulie,
Cu rochita cenusie,
Lucrata din pene lucii,
Cauta pe lac papucii.
(Gâsca)
Te-asurzeste
Când graieste,
Spune-ntruna: ga, ga, ga,
Parca numai s-ar certa. (Gâsca)
Cred ca macu-i place tare
Zilnic cere-n gura mare
Dupa atâta mac-mac-mac
Pleaca sa înoate-n lac.
(Rata)
Toata ziua sta pe lac
si ne cere mereu ... mac!
(Rata)
Când o cauti e pe lac.
Toata ziua: mac, mac, mac!
si te scoala dimineata!
Mac, mac, mac! Este .
(Rata)
Lipa, lipa, talpa lata.
Maca, maca, ziua toata.
Trece lacul goana,
La înot e campioana.
(Rata)
Balta o iubeste,
Apa o doreste,
Macaie de zor,
Cine-o fi? Azor?
(Rata)
Leganat e
mersul meu,
Puii mei sunt "bobocei"
si la balta merg cu ei.
Cu gâsca sunt ruda buna
si-n cotet stam împreuna.
Dam foloase omului,
Crestem lânga casa lui.
(Rata)
Are mersul leganat,
Dar mai mult ea sta pe lac.
(Rata)
E o pasare ce-noata
si macaie prin ograda.
(Rata)
Cine are ciocul lat, Are mersul leganat, Se îndreapta catre lac si tot face... Mac, mac, mac?
(Rata)
Nu e mire, nici mireasa,
Are trena matasoasa
Cu banuti frumosi, verzui,
Hai ghiciti numele lui!
(Paunul)
Cine sade în cuibar
Ca un cocolos de var?
(Oul)
|
