 |
|
||||||||||||||
|
|
||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
||||||||||
ALTE DOCUMENTE
|
||||||||||
|
LIMBAJUL CULORILOR
G.P.P. nr.
Jud.
ROSU: utilizarea lui excesiva, pana la 6 ani este foarte normala. Dupa 6 ani el indica o tendinta spre agresivitate, o lipsa de control emotional;
ALBASTRU: folosirea lui pana la 6 ani indica un comportament mai controlat si corespunde unei bune adaptari. Folosit excesiv pote semnifica un control de sine prea marcat;
VERDE: traduce relatii sociale bune;
GALBENUL: asociat cu rosu sau singur, indica, uneori, o foarte mare dependenta de adult;
MAROUL: traduce o proasta adaptare familiala si sociala sau diverse conflicte ale copilului (la fel cu nuantele inchise, regresive pentru psihanalisti);
VIOLETUL: rar utilizat de copiii mici, este semn de neliniste. Se asociaza des albastrului si tradeaza o anumita anxietate. Este folosit mai ales in perioadele de dezadaptare sau adaptare dificila. Utilizarea lui este uneori insotita de verde;
NEGRUL: poate fi utilizat la orice varsta si exprima, de regula, angoasa. Uneori este dovada unei bogatii interioare.
Juxtapunerea culorilor poate marca un conflict intre doua tendinte.
Cand interpretam culorile trebuie sa tinem seama si de influentele culturale, mod, linii si forme etc.
Ex: Un copil extravertit, cu o activitate impulsiva, foarte sociabil, afectuos, dar cu tendinte spre instabilitate, foarte sensibil (poate fi ranit usor) desi pare insensibil, va folosi un mare numar de culori, mai ales rosul, galbenul, portocaliul si albul
Un copil introvertit, va folosi foarte putine culori, in principal albastrul sau verde, violetul sau negrul sau griul.
In general, un subiect stabil, bine adaptat social, utilizeaza de la patru la sase culori. Culorile deschise si calde traduc un bun echilibru, iar culorile inchise indica o tendinta spre tristete, anxietate sau opozitie. Nuantele pale semnifica un dezechilibru afectiv sau o stare de sanatate subreda.
|
