ALTE DOCUMENTE
|
||||||||
Jocul la puberi
Intelegerea evolutiei jocului la puberi este conditionata de evolutia modificarilor de ansamblu ce se petrec pe planul general al vietii psihice. Atitudinea si conduita generala a puberului se afla intr-o etapa de profunde schimbari determinate in primul rand de maturizarea sa biologica, proces de trans 24524d310y formare ce se realizeaza in etape. In acest context, jocul capata insusiri noi si un rol diferit de acela pe care l-a avut in anii copilariei.
Jocul la 10-11 ani ia forma explorarilor, descoperirilor in mediul inconjurator; in casa, puberul se joaca tacut, montand si demontand cate ceva sau ascultand ore in sir aceeasi muzica zgomotoasa si rituala. Fetele, ceva mai mature decat baietii, se joaca mai putin cu papusile. Le face mai multa placere de a se juca de-a vizita, se deghizeaza si dau mici spectacole, imitand diferite interprete sau comentatoare TV. Confectioneaza costumatie din imbracamintea mamei, bunicii etc.
Spiritul de colectionare constituit inca din perioada anterioara se afla intr-o faza de plina intensificare, dupa cum arata Ursula Schiopu (1970, p. 146). Se colectioneaza timbre, embleme, felicitari, monede, scoici, clame de par, ursuleti de plus etc. Continua ingrijirea si jocul cu animale de casa.
Copiii incep sa fie pasionati de jocurile din afara casei, ei dispar de acasa pentru a investiga cartierul, case parasite, santiere, schele, amanunte cu privire la locuitorii cartierului, probandu-si, in acest fel, curajul si spiritul de aventura. Chiar lectura se orienteaza spre cartile de aventuri care capata un fel de functii de furnizare de discutii si subiecte de joc.
Pubertatea este varsta la care incep sa capete importanta jocurile de agilitate si chiar cele de rezistenta, jocurile in care este implicata fuga. Cursele de biciclete, de skate, plimbarile cu rolele, jocurile cu mingea, schiurile, patinajul sunt in atentia puberilor. Iau amploare jocurile competitionale cu reguli fixe si organizate in cicluri cum ar fi: jocul de fotbal, volei, fuga, stafete, competitii ce pot dura zile intregi cu episoade ce se repeta, dar si cu foarte multe elemente de creatie si improvizatie de fiecare data.
Se realizeaza acum o separatie neta intre fete si baieti, existand tendinte marcante ale baietilor de a brusca fetele sau de a le ignora, fiind acceptate in jocurile baietilor doar fetele sportive.
Asadar, trecerea spre pubertate, 10-11 ani, se caracterizeaza prin cresterea antrenarii in jocuri sportive. Activitatile statice, intelectuale incep in parte sa fie usor neglijate. Tanarul traieste un adevarat reviriment al copilariei (Idem, p. 148).
La 11 ani, creste interesul pentru jocurile statice ca sahul, tablele, dar si pentru jocurile pe calculator. In astfel de jocuri se manifesta si se antreneaza numeroase momente de observatie, de strategii. Spiritul competitiv se nuanteaza. Tendinta de antrenare a inteligentei, observatiei si spiritului de creatie este evidenta.
Realizand un studiu privind influenta programelor de calculator si de televiziune asupra dezvoltarii psihice a copilului, Mariana Popa (2002, pp. 103-110) arata ca jocurile pe calculator pot avea o influenta formativa deosebita asupra proceselor cognitive decat jocurile concrete: solicita stabilirea de strategii, rapiditatea deciziei si reactiei in situatii limita, permit formarea rapida, facila si in mod placut a unor reprezentari despre realitati si situatii virtuale, familiarizeaza copilul cu posibilitatile si modul de functionare al computerului si prin aceasta cu gandirea algoritmica.
Practicate in exces, insa, exista pericolul ca aceste jocuri sa anuleze actiunea si relationarea concreta, care are un rol adaptativ deosebit la mediul social. De asemenea, acest tip de jocuri are efecte negative atunci cand are un continut pregnant agresiv.
Pasiunea pentru colectionare se largeste. Sunt realizate albume cu formatii muzicale, sportivi, cantareti, actori, continuand astfel preocuparile de la 8-9 ani.
In plan psihofizic continua, arata Mariana Popa, formarea de abilitati si indemanari ce se vor manifesta in jocurile sportive mai ales. In general se constata tendinta de separare a tinerilor sportivi de cei nesportivi, cu toate ca in mod latent se manifesta la toti tendinta spre sport (2002, p. 91).
Incep sa prezinte interes aniversarile. In astfel de ocazii se desfasoara jocuri de societate ca: telefonul fara fir, jocuri de mimica, dans. Acesta este terenul pe care are loc transformarea functiilor jocului si dezvoltarea activitatilor distractive, a loisirurilor.
La 12 ani, jocul se diversifica in mod pregnant in: jocuri de indemanare, jocuri - loisiruri, jocuri intelectuale (Ursula Schiopu, 1970, p. 151), clar integrate intr-o activitate cu caracter ocupational si chiar creatoare. De altfel, este perioada in care puberul simte nevoia de a aduce in joc note de originalitate. Manifesta, de asemenea, multa seriozitate, intransigenta, atitudine critica fata de cei care nu respecta regulile jocului sau fata de cei care manifesta delasare pe parcursul desfasurarii lui. Acest moment al pubertatii este cel mai semnificativ, adeseori pentru marcarea limitelor dintre copilarie si depasirea sa (Idem, p. 151).
Preferintele pentru anumite genuri de joc in aceasta etapa a dezvoltarii psihice sunt conditionate de intensitatea participarii, de emotiile pe care le incearca si de satisfactiile si constiinta succesului pe care le procura jocurile respective. Perioada de organizare a jocului este foarte importanta acum. Acest moment este marcat adeseori de judecati de valoare emise de catre participantii la joc, unii asupra altora, de comentarii relative la jocurile consumate cu alte prilejuri. Toate acestea antreneaza spiritul organizatoric si de echitate, sportivitatea, ca trasaturi importante ale puberului.
Manifestarea preferintelor pentru anumite categorii de jocuri este evidenta, dar relativ mobila, cu tendinte de parasire a unor jocuri si de adeziune fata de altele care devin de prima importanta. In general, fetele prefera jocurile care nu solicita un efort fizic marit, jocuri ce angajeaza suplete, finete, mobilitate, in timp ce baietii manifesta preferinte pentru jocurile dinamice cu mare consum de energie. Si pe planul jocurilor care se desfasoara in casa se contureaza anumite deosebiri intre fete si baieti. Fetele prefera jocurile de carti, lectura (papusile nu mai prezinta interes), baietii, jocuri pe calculator, biliard, sah, remy etc. Totusi, foarte multe dintre jocurile practicate la aceasta varsta sunt comune.
La varsta de 13-14 ani, puberul, inca infantil, este influentat de procesul de maturizare din ce in ce mai evident. Tinerii devin constienti de amuzamentul jocului si de faptul ca jocul ii procura sentimentul succesului. Jocul este in aceasta perioada un teren de creatie foarte evident. Ei renunta la unele jocuri care li se par copilaresti (cataratul in pomi, de exemplu, foarte apreciat de puberul de 12 ani) si, in genere, se transpun mai greu in situatia de joc.
Sunt preferate acum, din ce in ce mai mult, participarile la diferite competitii sportive, mai ales in calitate de spectator. Exista studii de psihofiziologie care pun in evidenta in astfel de participari o activitate cardiaca si musculara cu nimic deosebita de aceea din timpul efectuarii propriu-zise a unui joc sportiv.
In perioada pubertatii incep sa capete o oarecare pondere jocurile de societate. Printre acestea se pot enumera jocurile intelectuale cu material verbal (jocurile de cuvinte), intrecerile privind denumiri geografice, istorice etc. Inrudite cu acestea sunt si jocurile distractive de algebra, geometrie, fizica, chimie etc. La acestea se adauga sarcasmele, bancurile, saradele s.a.
In aceste tipuri de jocuri, arata Ursula Schiopu (op. cit., p. 158), materialul de joc poate provoca (mai ales cand e vorba de jocuri de limbaj) proiectari ale atitudinilor, simpatiilor, antipatiilor, atractiilor si respingerilor tinerilor de acelasi sex sau de sex opus. Mai ales atitudinile baietilor fata de fete incep sa capete un teren larg in unele jocuri. Se cauta mijloace de exprimare a simpatiei. La inceput, aceste manifestari sunt foarte timide, cu timpul se clarifica si se extind.
Tot in categoria jocurilor de societate intra si dansurile de la anumite petreceri sau aniversari, serbari etc. Dansul prilejuieste momente de incarcatura afectiva si de comunicare a acesteia pe o durata scurta, cu o intensitate foarte mare. Interesul tinerilor de 14 ani pentru dans este evident.
Concluzii:
Cea mai importanta trasatura a jocului in perioada pubertatii este data de trecerea pe primul plan a jocurilor colective competitionale. Jocul cu subiect si roluri intra in declin, se dezvolta jocurile de antrenare a istetimii, abilitatilor, spontaneitatii, jocurile de societate. Dansul devine activitate de joc si loisir. Jocul capata functii de loisir, de relaxare, inscriindu-se intre alte tipuri de loisir-uri.
|
