Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ADOLF HITLER MIsCAREA NAŢIONAL - SOCIALISTĂ

istorie




ADOLF HITLER

<titlu>MEIN KAMPF

LUPTA MEA</titlu>

Volumul II




MIsCAREA NAŢIONAL - SOCIALISTĂ

EDITURA BELADI

Coperta. Petre Pop

Redactor TEOFIL CRAIOVEANU
Tehnoredactare computerizata: EBOS SOFT S.R,L.

I. S. B. N. 973-96555-1-3


Capitolul I

<titlu>Opinie filosofica si partid

Pe data de 24 februarie 1920 a avut loc primul miting însemnat
al tinerei noastre miscari. In sala de festivitati. Hofbraus. în Mtinchcn.
ce le douazeci si cinci de puncte ale programului nostru au tbst expuse
în fata unei multimi de aproape doua mu de oameni si fiecare din aceste
puncte s-a bucurat de o aprobare entuziasta. Astfel, au fost prezentate,
pentru întâia oara în fata publicului, principiile si directivele luptei ce
unna sa ne elibereze de un adevarat talmes-balmes de idei si opinii
perimate, cu tendinte confuze si chiar daunatoare Era necesar ca în
aceasta lume burgheza, lasa si trândava, sa se manifeste o forta noua
care sa se împotriveasca triumfului valului marxist, pentru a opri în
ultimul moment amil destinului.

Era evident ca noua miscare nu putea spera sa dobândeasca
importanta si torta, deopotriva necesare acestei lupte uriase, decât claca
ar reusi de la bun început sa trezeasca în sufletul aderentilor sai
convingerea sfânta ca viata politica nu ar primi numai o formula
electorala noua. dar si ca ea s-ar afla în fata unei conceptii filosofice noi
de o însemnatate fundamentala.

Este nevoie sa ne imaginam acea adunatura de idei vrednica de
mila care serveste, de obicei, la acea munca de mântuiala ce este
denumita ..program al unui partid . apoi cum. din când în când, acesta
este dichisit si migalit. Trebuie mai ales sa privesti cu foarte mare atentie
mobiIutile comisiilor de redactarea a programelor burgheze pentru a
putea pretui la justa lor valoare acele progenitun programatice; o unica
grija determinata, fara îndoiala, fie stabilirea unui nou program, de
modificarea celui dinainte: grija pentru rezultatul alegerilor electorale
viitoare,.

îndata ce se naste banuiala în mintile acestor artisti parla-
mentau ca poporul cel cumsecade vrea sa se revolte si sa se
descotoroseasca de hamurile vechii canite al partidelor, ei se apuca
imediat sa-i vopseasca din nou oistea. Atunci intervin cititorii în stele
si astrologii partidelor. "oameni cu experienta" si "expertii", de cele mai

Comisiile programului burghez

multe ori, parlamentari vechi, în stare sa-si aminteasca cazuri simi-
lare din "vremea bogata în învataminte a uceniciei lor politice" ;
cazuri în care rabdarea greu pusa la încercare a maselor rupsese
sleaurile ; ei simt cum, din nou, o amenintare asemanatoare da
târcoale atelajului lor. Atunci recurg la vechile metode, instituie o
"comisie", îsi apleaca atent urechea la vorbele multimii, vânea/a
articolele din presa si adulmeca îndelung pentru a putea alia cam
ce-ar putea fi pe placul scumpului public larg, ce nu-i place si ce
spera. Orice grup profesional, orice categorie de salariati sunt su-
puse unui studiu foarte minutios si dorintele lor cele mai intime sunt
atent cercetate. Atunci, pâna si "solutiile"' periculoasei opo/itii devin,
brusc, bune pentru o examinare serioasa si, de altfel, de cele mai
multe ori, aceste rezerve de comori de stiinta ale vechilor partide se
dovedesc total vrednice de mila spre marea surprindere a celor ce
le-au descoperit si propagat.

si comisiile se reunesc, trec la revizuirea vechiului program
(si acesti domni îsi schimba convingerile asa cum îsi schimba soldatii
camasa în timpul campaniei, adica numai atunci când ultima s-a
facut bucati).

Ei nascocesc un program nou în care fiecaruia i se da ce i se
cuvine de drept. Ţaranului i se garanteaza protectia agriculturii ;
industriasului protectia produselor sale ; consumatorului protectia
a ceea ce cumpara ; retributiile învatatorilor sunt marite, cele ale
pensionarilor si salariatilor sunt îmbunatatite, iar statului îi revine
în mare masura obligatia sa creeze o situatie orfanilor si vaduvelor,
negotul trebuie favorizat, tarifele trebuie micsorate si chiar impo-
zitele trebuie sa fie, daca nu în întregime, cel putin în mare parte
suprimate. Adeseori se întâmpla sa fie trecuta cu vederea vreo
corporatie sau sa nu fie cunoscuta vreo cerere eu mare trecere în
popor. Atunci, în mare graba, se mai adauga petice pâna când se
socotesc îndreptatite sa spere ca armata micilor burghezi "de
mijloc", cât si a sotiilor lor au fost din nou potolita si pe deplin
satisfacuta si, astfel, refacuti, ei pot începe, cu credinta în Dumnezeu
si în neclintita prostie a cetateanului alegator, lupta pentru "re-
forma" statului, asa cum este ea numita.

Când ziua alegerilor a trecut si parlamentarii si-au tinut si
uiiirm. uir. icuniunile lor populare pentru o perioada de cinci ani, ei
trec de la acest dresaj al gloatei la înfaptuirea îndatoririlor lor cele
mai înalte si cele mai placute.

Comisia de redactare a programului este dizolvata, iar lup ia
pentru o forma noua a mersului lucrurilor îmbraca forma luptei

5 Viata reprezentantului poporului

pentru pâinea cea de toate zilele : adica, pentru un deputat, indem-
nizatiajarlamentara.

In fiecare dimineata, M, reprezentant al poporului, se
îndreapta spre "casa-cea-mare" si daca nu intra chiar înlauntrul ei,
cel putin ajunge în antecamera unde se afla listele de prezenta, în
slujba poporului, îsi înscrie numele pe lista si primeste rasplata
meritata, si anume o mica indemnizatie parlamentara pentru efor-
turile sale neîntrerupte si istovitoare.

Dupa patru ani sau în cursul unor saptamâni decisive, când
pericolul dizolvarii corporatiilor parlamentare devine din ce în ce
mai amenintator, o pornire nestavilita si navalnica îi cuprinde pe
acesti domni. Asa cum larvei îi este dat sa se schimbe în carabus, la
fel si aceste crisalide parlamentare parasesc marele falanster si-si iau
zborul, purtati de aripile lor noi catre dragul popor. Ei vorbesc din
nou în fata alegatorilor lor, le povestesc despre munca lor colosala
si despre încapatânarea rau intentionata a celorlalti ; adeseori,
nepriceputa multime de alegatori, în locul unei aprobari încarcata
de recunostinta, le azvîrle în fata cuvinte dusmanoase.

Atunci cînd aceasta nerecunostinta a poporului ajunge la un
anumit grad nu exista decât un remediu : trebuie înviorata acea
parte stralucitoare a partidului: programul partidului are nevoie de
îmbunatatiri.

Reapare comisia si înselaciunea reîncepe ca si mai înainte.
Dat fiind prostia tare ca stînca a omenirii nici nu trebuie sa te arati
mirat de rezultat.

Sub îndrumarea presei lor, orbita de noul si seducatorul
program, turma care îsi da votul "burghezilor",cât si cea care voteaza
cu proletarii, se întoarce în staulul comun si îl alege din nou pe cel
care l-a înselat.

În acest fel, omul popular si candidat al clasei muncitoare
redevine omida parlamentara. El continua sa se hraneasca pe craca
vietii publice, devine mai gras si mai mare si în patru ani se trans-
forma din nou înlr-un fluture stralucitor.

Nimic nu este mai deprimant decât sa observi aceste uneltiri
în prozaica lor realitate si sa fii obligat sa asisti la aceasta înselatorie
mereu reînnoita. Cu un asemenea fond de decadere intelectuala nu
poti gasi, într-adevar, în tabara burgheza, acea forta necesara pentru
a purta lupta împotriva fortei organizate a marxismului.

De altfel, acesti domni nici nu se gândesc în mod serios s-o
faca. Oricât de marginiti si de prosti, asa cum trebuie sa recunoastem
ca sunt acesti sarlatani parlamentari de rasa alba, nu putem admite

Marxismul si principiile democratice

ca ei se gândesc serios sa intre în lupta, prin mijlocirea unei democratii
occidentale, împotriva teoriilor marxiste

Intr-adevar. pentru aceasta teorie, întregul sistem democratic nu
este. în cel mai bun caz. decât un mijloc în atingerea scopurilor sale; ea
îl foloseste pentru a-si paraliza adversarul si pentru a avea teren liber. si
atunci când o parte a marxismului încearca, acum. si de-alttel într-un
mod foarte abil. sa dea iluzia atasamentului sau trainic la principiile
democratice este bine sa nu uitam ca în momentul decisiv acestor domni
nu le-ar pasa nici cât negru sub unghie de o hotarâre a majoritatii
conforme conceptiei occidentale despre democratie.

In acele momente, când parlamentam burghezi vedeau în
monumentala prostie a numarului preponderent garantia securitatii tarii,
marxismul, cu o trupa de vagabonzi din cartiere rau famate, de
dezertori, de benzi de partide si de literati evrei, a pus mâna dintr-un foc
pe putere, dând o palma rasunatoare chiar aceleasi democrati. De aceea,
ar trebui sa ai credulitatea unuia din samanii parlamentan ai democratiei
noastre burgheze pentru a-ti putea imagina ca brutala hotarâre a
profitorilor sau a sustinatorilor acestei ciume mondiale ar putea fi
vreodata îmblânzita cu tbmuilele exorciste ale vietii parlamentare
occidentale

Marxismul va merge mâna în mâna cu democratia atâta timp cât
nu va reusi sa-si câstige de partea sa bunavointa spiritului national pe
care 1-a destinat pieirii unnanndu-si. pe cai ocolite, si proiectele sak
distrugatoare. Dar daca astazi, el ar ajunge la corn ingerea ca în cazanul
vrajitoarelor democratiei noastre parlamentare s-ar putea baisc manevra
dupa bunul sau plac. macar de-ar fi vorba numai de coipul legislativ, o
majoritate care sa atace serios marxismul, atunci locul de presti-
digitatie parlamentara ar lua sfârsit ca pnn farmec. .Portdrapelele
internationalei rosii ar adresa atunci un apel înflacarat maselor populare.
în loc sa invoce constiinta democratica si lupta ai" fi deplasata dintr-o
data. din aerul statut al salilor de sedinte parlamentare, în uzine si pe
strada Astfel, democratia ar fi lichidata pe loc; si ceea ce subtilitatea de
gândire a acestor apostoli populan nu a putut realiza, ar reusi s-o faca la
iuteala, cu rapiditatea unui fulger, clestele si ciocanele de forja ale
maselor proletare surexcitate; ca în toamna anului i 91 S. ele ar arata,
într-un mod izbitor, lumii burgheze cât de lipsit de sens este sa te
gândesti ca poti opn cucenrea mondiala evreiasca cu mijloace de care
dispune democratia occidentala.

Asa cum am mai spus. trebuie sa ai o minte naiva pentru ca
sa te legi singur, pus fata în fata cu un astfel de partener, prin niste

7 -Lupta conceptiilor filosofice

reguli care nu sunt pentru ei decât niste simple bluff-uri sau care nu-i
servesc decât lui si care vor fi azvârlite peste bord de îndata ce nu îi vor
mai aduce avantaje.

în toate partidele burgheze, lupta politica se rezuma, de fapt. la o
disputa pentru câtev a locuri în Parlament, lupta în care principiile sunt.
la nevoie, aruncate peste bord ca un balast, iar programele lor se resimt
din aceasta cauza si la fel se resimte propna lor putere. Le lipseste aceea
puternica atractie magnetica care nu se poate exercita asupra maselor
decât prin influenta marilor idei. aceea forta de convingere, singura care
da o încredere absoluta în principiile sale si hotarârea fanatica le tace sa
triumfe.
Dar. m momentul în care umil ctm [xirlide. înarmat cu toate
armele unei conceptii filosofice, fie ea de-o mie de oii criminala,
porneste la asalt, împotriva unei ordini slahilite. celalalt este
constrâns la rezistenta, daca nu ia forma unei noi dogme, dosyna
politica în cazul de fata
,y/ daca nu înlocuieste cuvintele de aparam
lipsite de forta si Icqc pnn strigatul razboinic al unui atac curajos
.y/
hruial. De aceea când unii. în mod deosebit ministrii asa-zisi nationali
din posturile burgheze sau centail bavarez, adreseaza miscani noastre
reprosul perfid ca lucreaza pentru o revolutie, noi nu putem da decât un
raspuns acestei conceptii politice de doua parale: desigur, noi încercam
sa recâstigam ceai ce voi. în criminala voastra prostie, ati lasat sa va
scape. Ati contribuit, pnn manevrele voastre de samsan parlamentan. Ia
târârea natiunii spre prapastie; clar noi. pnn stabilirea unei noi conceptii
filosofice si pnn neclintita si fanatica aparare a pnncipiilor sale. vom
construi pentm popor treptele pe care el sa urce într-o zi din nou catre
templul libertatii.

Astfel, prima noastra gn|a. la vremea fondam miscani noastre.
era sa veghem mereu ca o trupa fonnata din soldati cu o convingere
admirabila sa nu devina o asociatie care sa tâvonzeze interesele
parlamentare.

Pnma dintre masurile preventive a fost crearea unui program
care. în mod sistematic, accentua pnn însasi amploarea lor. tendintele
de natura sa tina la distanta mintile debile si meschine ale partidelor
politice de astazi. Câta dreptate avusesem când am apreciat ca necesare
telun atât de bine conturate pentru programul nostru, si aceasta se poate
întelege usor vazând spectacolul fatalei slabiciuni care a condus la
prabusirea Germaniei.

Cunoasterea acestor fapte vrea sa conduca la o noua conceptie
de spre stat. conceptie care. la rândul ei. constituie o parte esentiala a
conceptiei noastre noi despre lume.


Conceptul "Volkisch"

M-am explicat deja, în primul volum, asupra cuvântului vol-
kisch,
atunci când a trebuit sa arat ca, de fapt, acest termen nu are o
semnificatie suficient de exacta pentru a putea face din el baza unei
comuniuni de actiuni si de lupta. Tot ce se poale imagina a fi mai
diferit prin esenta sa se grupea/a a/i sub pavilionul cuvântului
vdtkisch. De aceea, înainte de a trece la problemele si scopurile
Partidului Muncitoresc German National-Socialist as vrea sa precizez
sensul cuvântului
volkisch, legaturile pe care le are cu miscarea noastra.

Termenul volkisch apare insuficient de clar definit, el putând
fi interpretat în diverse feluri si în practica poate servi unor între-
buintari la fel de numeroase, ca si cuvântul "religios".

Aproape ca nu putem sa-i atribuim acestui calificativ un sens
absolut exact, fie ca este vorba de definitia teoretica sau de folosirea
sa uzuala. Termenul "religios" nu poate fi pus decât în legatura cu o
forma bine determinata de realizari care îi suni proprii.

Este o foarte frumoasa apreciere si cel mai ades justificata,
alunei când natura unui om este caracterizata ca "profund reli-
gioasa". Fara îndoiala, unii vor fi satisfacuti de o apreciere atât de
universala ; pentru câtiva chiar ea poale sa evoce, într-un fel mai clar
sau mai putin clar o anume stare sufleteasca. Dar, marea masa nu se
compune numai din filosofi si sfinti. O asemenea idee religioasa
foarie generala nu va face cel mai adesea decât sa dea fiecaruia
libertatea sa de gândire si de actiune. Ea nu va fi deloc mobilul unor
actiuni, asa cum se întâmpla cu sentimeii'ul religios profund, în
momentul în care o dogma precisa capata forma în lumea nedeter-
minata a metafizicii pure. Cu siguranta, aceasta dogma nu este un
scop "în sine", ci un mijloc ; dar un mijloc absolut necesar pentru
atingerea scopului. Acest scop nu este totusi exclusiv ideal: dimpo-
triva, în fond el este eminamente practic. Trebuie sa-ti dai seama ca
idealurile cele mai înalte raspund într-adevar unor nevoi vitale
profunde ; tot asa cum canoanele frumusetii celei mai desavârsite
decurg logic, în ultima instanta, din utilitatea lor.

Asa cum ajuta la înaltarea omului deasupra unei vieti animale
si tihnite, tot asa credinta contribuie la întarirea si asigurarea
existentei sale: sa i se ia omenirii de azi principiile religioase, întarite
de educatie, care suni în fapt principii de moralitate si de moravuri
sanatoase ; sa fie suprimata aceasta educatie religioasa fara sa fie
înlocuita cu ceva echivalent si vom vedea rezultatul sub forma unei
puternice zguduiri a bazelor propriei noastre exisiente. Se poate, deci,
pune în axioma principiul conform caruia nu numai omul traieste
pentru a servi idealul cel mai înaltator, dar si ca acest ideal consti-

9 De la sentimentul religios la devotamentul indiscutabil  

tuie, la rândul sau o conditie a existentei omului Astfel, cercul se
închide

în chip firesc, în definitia foarte generala a cuvântului ..religios"
sunt cuprinse notiuni si convingeri fundamentale, de exemplu acelea
de nemurire a sufletului, viata vesnica, existenta unor fiinte supe-
rioare etc.

Dar toate aceste judecati, oricâta forta de convingere ar exercita
asupra individului. ramân supuse examenului sau critic si unor
alternative de acceptare sau de refuz, pâna în ziua în care credinta
apodictica capata putere de lege asupra sentimentului si ratiunii.
Credinta este instrumentul care deschide calea si croieste drum
recunoasterii conceptiilor religioase fundamentale.

Fara o dogma precisa, religiozitatea cu miile ei de forme prost
definite, nu numai ca ar fi lipsita de valoare pentru viata omeneasca, dar.
în plus. ar contribui neîndoielnic la degradarea generala.

La fel stau lucrurile în cazul cuvântului volkisch. ca si în privinta
termenului "religios" si el contine diverse notiuni fundamentale. Dar.
desi sunt de cea mai mare importanta, ele apar sub o forma atât de prost
definita, încât nu se vor ridica deasupra valorii unei simple opinii
admise, atâta vreme cât nu vor fi privite ca principii fundamentale în
cadrul unui partid politic. Caci realizarea
unui ideal teoretic si a
consecintelor sale logice rezulta într-o tot atât de mica masura din

simplul fapt sau sentiment al unei vointe interioare a omului încît
cucerirea nu provine din aspiratia universala spre aceasta stare.
Nu, numai atunci când elanul ideal catre independenta primeste o
organizare de lupta si o putere militara, numai atunci arzatoarea

dorinta a unui popor poate sa se schimbe într-o realitate mareata.

O opinie filosofica se poate dovedi de mii de ori corecta si poate viza
numai binele omenirii, ea va fi fara valoarea practica pentru viata
unuipopor, Atîta timp cît aceste principii nu au  devenit stindardul de
lupta a vreunei miscari politice. La rândul sau aceasta miscare va
ramâne un simplu partid atâta vreme cît actiunea sa nu a condus la
victoria ideilor sale. iar dogmele de partid nu au devenit pentru popor
legi de baza ale comunitatii sale.

Dar. când o conceptie abstracta cu caracter general trebuie
sa serveasca de baza pentm o evolutie viitoare, atunci prima conditie
este sa se faca lumina deplina asupra naturii si a influentei sale.
Numai pe o asemenea baza se poate crai o miscare curc-si
gaseste forta necesara pentru lupta în unitatea convingerilor sale.
Iar un program politic se constmieste numai pornind de la concepte
generale, tot asa cum un sistem filosofic trebuie sa se sprijine pe o

Sentimentul rasist

dogma politica. Aceasta nu trebuie sa tinteasca un scop inaccesibil
si sa se consacre numai ideilor, ci sa tina seama si de mijloacele de
lupta care exista si pe care le poate pune în miscare pentru victoria
lor. Conceptiei spirituale adevarate în planul teoretic, care apartine
celui care a trasat programul sa-1 impuna, trebuie sa i se adauge
stiinta practica a omului politic.

Astfel, din nefericire, un ideal etern, pentru a servi de stea
calauzitoare a umanitatii, trebuie sa accepte slabiciunile acestei
umanitati pentru a nu esua înca de la pornire din cauza imper-
fectiunilor omenesti. Aceluia care a avut revelatia, trebuie asociat
cineva care cunoaste sufletul poporului, care va extrage din dome-
niul adevarului etern si al idealului ceea ce este accesibil muritorilor
de rând si îi va da o forma.

Aceasta transmutatie a unui sistem filosofic adevarat în pla-
nul ideal, într-o comuniune politica de credinta si de lupta clar
definite, organizata rigid, însufletita de o credinta unica si de o unica
vointa, aceasta este problema esentiala. Toate sansele de victorie se
sprijina în întregime pe solutionarea, în chip fericit, a acestei
probleme. si numai atunci din aceasta armata de milioane de oameni,
care cu totii sunt mai mult sau mai putin patrunsi de aceste
adevaruri, unii ajungând chiar pâna la o întelegere partiala a lor, un
barbat trebuie sa apara dintre ei si el trebuie sa fie însufletit de o
putere de apostol. Din ideile nebuloase ale marelui public, el extrage
principii si forme, având taria unor stânci de granit, conduce lupta
pentru adevarul unic pe care aceste adevaruri îl contin pâna când,
din valurile agitate ale lumii libere a ideilor, iese la suprafata stânca
neclintita a uniunii celor care împartasesc aceeasi credinta si vointa.

Dintr-un unghi de vedere universal, necesitatea justifica dreptul
de a actiona în acest fel; succesul justifica dreptul individului.


Daca încercam sa extragem din cuvântul volkisch sensul sau
cel mai adânc, vom ajunge la urmatoarea constatare :

Conceptia filosofica a zilelor noastre consta, în general, din
punct de vedere politic, în a atribui statului însusi o forta creatoare
si civilizatoare.

Dar, el nu ar mai avea ce face cu conditiile prealabile despre
rasa ; statul ar rezulta mai curând din necesitati economice, sau, în
cel mai bun caz, din jocul fortelor politice. Aceasta conceptie fun-
damentala conduce în mod logic la o ignorare a fortelor primitive
legate de rasa si la subestimarea valorii individului. Cel care neaga
deosebirea dintre rase în ce priveste aptitudinea lor de a da nastere

11 Profesiunea credintei politice

la civilizatii, se înseala inevitabil si atunci când judeca indivizii. Ideea
acceptarii egalitatii raselor atrage dupa sine o judecare
asemanatoare a popoarelor si oamenilor, însusi marxismul in-
ternational nu este decât transformarea facuta de evreul Karl Marx
a unei conceptii filosofice deja existente într-o doctrina politica
precisa. Fara aceasta otravire prealabila, succesul politic extraordi-
nar al acestei doctrine nu ar fi fost posibil. Karl Marx a fost însa
singurul, în mocirla unei lumi descompuse, care a recunoscut, cu acea
siguranta specifica privirii unui profet, materiile cele mai toxice posibil;
el le-a luat în stapânire si asemenea unui initiat în magia neagra, le-a
folosit în doze masive pentru a nimici existenta independenta a
natiunilor din aceasta lume. Toate acestea, desigur, în folosul rasei sale.

Astfel, doctrina marxista este, în rezumat, esenta însasi a
sistemului filosofic general valabil în prezent. Din aceasta cauza,
deja, orice lupta a ceea ce se numeste lume burgheza împotriva sa
este imposibila si chiar ridicola, fiindca aceasta lume burgheza este
îmbibata cu aceste otravuri mai mult ca oricând si omagiaza o
conceptie filosofica care, în linii mari, nu se deosebeste de conceptia
marxista decât prin nuante sau chestiuni legale de persoane. Lumea
burgheaza este marxista, dar crede ca este posibila dominarea unor
grupuri delimitate de oameni (burghezia), în timp ce marxismul
frizeaza în mod deliberat readucerea acestei lumi în stapânirea
evreilor.

Dimpotriva, conceptia "rasista"1 face loc valorii diferitelor
rase primitive ale omenirii, în principiu, ea nu vede în stat decât un
scop si acesta este mentinerea existentei raselor umane, Ea nu crede
deloc în
egalitatea lor dar, le recunoaste în schimb si valoarea si
diversitatea lor, mai mult sau mai putin ridicata.

Aceasta cunoastere îi confera obligatia, conform vointei eterne
care guverneaza aceasta lume, de a favoriza victoria celui mai bun si
celui mai puternic, de a cere supunerea celor slabi si a celor rai.
Ea aduce, astfel, un omagiu principiului aristocratic al naturii si crede
în valoarea acestei legi pâna la treapta inferioara a scarii fiintelor
omenesti. Ea îsi da seama nu nurnai de diferenta de valori a raselor,
dar si de diversitatea de valori a indivizilor, în multime i se dezvaluie
valoarea persoanei si, prin aceasta, ea actioneaza ca o putere organiza-
toare în prezenta unui marxism distrugator. Ea crede necesar sa dea

<nota>

1. Vom traduce aici si vom traduce si de-acum înainte, în principiu, volldsch
prin rasist.

</nota>

Marxismul contra rasei si personalitatii

omenirii un ideal, caci aceasta i se pare a fi prima conditie a existentei
acestei omcnin Dar nu poate recunoaste dreptul la existenta a unei etici
oarecare atunci când aceasta repre/inta un jxricol pontai supravietuirea
rasei care apara o etica mai înalta; caci. în aceasta lume. în care rasele
s-au încrucisat si care a fost invadata de urmasii negrilor, toate
conceptiile umane despre frumusete si noblete, ca si toate sperantele
într-un viitor ideal al omenirii ar fi pierdute ix-ntai totdeauna.

Cultura si civilizatia umana sunt pe acest continent indisolubil
legate de existenta arianului Disparitia sau împutinarea sa ar tace sa
coboare pe acest pamânt valurile întunecate ale unei epoci de barbarie.
Dar. subminarea existentei civilizatiei omenesti, prin exterminarea
acelor care o detin, apare ca cui mai oribila cnnia. Acela care
îndrazneste sa ridice mâna asupra imaginii însasi a Domnului, în forma
sa cea mai înalta, îl jigneste pe Creator si contribuie la pierderea
paradisului.

Conceptia rasista raspunde vointei cele mai profunde a naturii,
atunci când ea restabileste liberul joc al tortelor care trebuie sa conduca
la progres prin selectie Intr-o /.i. în acest fel. o omenire mai buna. care a
cucerit aceasta lume. \a
\edca deschizându-i-se în mod liber toate
domeniile de activitate

Simtim cu totii ca într-un viitor îndepartat oamenii vor fî
conthmtati cu probleme
pe aire numai un popor de stapâni, de cai mai
înalta clas;! \a ti chemat sa le re/olve. el dispunând de tcxite mijloacele

si resursele lumii întregi.

i -.<-'.

liste de la sine înteles ai o examinare atât de generala a
continutului abstract al unei conceptii filosofice rasiste poate duce la cele
mai felurite interpretari. De fapt. toate tinei'ele noastre croatii politice se
prcvalca/â de unul sau altul din punctele noastre.

Kxistcnta lor simultana do\edeste tocmai diversitatea conceptii-
lor. Astfel, filosofici marxiste, condusa de o organizatie centralizata, i se
opune o adunatura de conceptii pe care le putem judcai chiar de pe
acum prai putin eficiente în tata frontului strâns al dusmanului. Nu poti
obtine victorii cu arme atât de slabe

Numai atunci când se \a opune conceptiei filosofice inter-
nationaliste condusa din punct de vedere politic de marxismul
organizat frontul unic al unei conceptii filosofice rasiste, care s-o
combata cu aceeasi torta. \a fi în masura sa iasa victorios eternul
adevar

Dar, pentru a organiza punerea în aplicare a unei conceptii

13 Favorizarea liberului joc al fortelor, întarirea partidului filosofice, este indispensabil ca. mai întâi, sa punem bazele unei
definitii clare a ei: principiile fundamentale ale partidului reprezitna
pentru im /Kirlid politic în formati' ceea ce reprezinta dogmele pentru
credinta. \a Irehi/i. deci. sa se a.siguiv conceptiei rasiste un instrument
de lupta toi la fel cum organizatia de partid marxista deschide cale
libera internationalismului.

Acesta este scopul urmarit de Partidul nationalist-socialist
german. A fixa pentru partid doctrina rasista este conditia prealabila a
succesului conceptiilor rasiste. Cea mai buna dovada este data indirect
chiar de adversarii acestei regrupari a partidului Tot ei sunt cei care nu
mai ostenesc sa afirme ca aceste conceptii rasiste nu sunt deloc apanajul
unuia singur, ci. dimpotnvâ. ele stau amortite sau ..traiesc în sufletul a
milioane de oameni
pe care numai Dumnezeu îi poate sti; ei bine. acestia
nu au decât sa verifice, ai sa vada. ca prezenta efectiva a acestor
conceptii nu a putut niciodata sa se opuna cu nimic triumfului
conceptiilor adverse, aparate de un partid politic clasic

Daca lucrurile ar fi stat altfel, poporul german ar fi. trebuit
negresit sa ti obtinut, pâna acum 525b15f . o victorie uriasa si nu s-ar mai afla
acum pe marginea prapastiei. Ceai ce a asigurat succesul conceptiilor
intema-tionaliste este apararea lor de catre un partid organizat în
sectiuni de asalt
(Siurmahteilung: S.A.). Daca conceptiile opuse au
pierit, acaista s-a întâmplat numai fiindca nu a existat un front de
aparare unic

Am considerat, deci. ca era de datoria mea sa desprind, din
substanta bogata si fara fonna a unei conceptii filosofice generale, ideile
esentiale si sa le dau o forma mai mult sau mai putin dogmatica Astfel,
curatite de ceea ce era de pnsos si clarificate, ele vor putea gmpa pe acei
oameni care vor voi sa le dea ascultare. Altfel spus; Partidul national
socialist al muncitorilor germani extrage caracteristicile esentiale ale
unei conceptii rasiste asupra universului si face din ea. tinând cont de
realitatile practice ale epocii, de materialul uman si de slabiciunile sale.
un ansamblu doctrina! politic, aire pune. de acum înainte, el însusi
'bazele triumfului final al acestei conceptii filosofice, printr-o organizare
cît se poate de riguroasa a maselor largi de oameni.


Capitolul II

<titlu>Statul

începând cu anii 1920 si 1921, unele cercuri, ramasite ale
acestei lumi burgheze a caror domnie este acum sfârsita, reprosau
constant tânarului nostru partid faptul ca a luat pozitie împotriva
formei actuale de stat: iar batausii platiti, aflati în serviciul partidelor
politice de toate culorile trageau de aici concluzia ca este permis sa
duci. prin toate mijloacele posibile, o lupta de exterminare a acestor
tineri suparatori, promotori ai unei noi conceptii despre lume. La
drept vorbind, toata lumea se ferea sa recunoasca ca burghezia
actuala este incapabila sa conceapa o notiune coerenta sub denumi-
rea de stat, cuvânt pentru care nu exista si nu poate exista o definitie
coerenta. si cel mai adeseori, cei care sunt titularii catedrelor din
învatamântul nostru superior oficial vorbesc în calitate de profesori
de drept public, care trebuie sa gaseasca mai ales explicatii si inter-
pretari ce justifica existenta mai mult sau mai putin fericita a guver-
nelor care le asigura pâinea. Cu cât un stat este constituit în mod
ilogic, cu atât mai conlu/e, mai artificiale si mai de neînteles sun,t
definitiile care se dau pentru a justifica ratiunea existentei sale. Ce
putea sa spuna, de exemplu, altadata, un profesor de la Universitatea
imperiala si regala despre semnificatia si scopurile unui stat, într-o
tara a carei constitutie politica era monstrul cel mai diform al
secolului douazeci ? Grea sarcina daca ne gândim ca, în zilele
noastre, un profesor de drept public este mai putin fortat sa spuna
adevarul si mai mult obligat sa serveasca unui scop precis. Acest scop
este apararea cu orice pret a existentei monstruosul.



loading...











Document Info


Accesari: 3357
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )