Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ADOLF HITLER MIsCAREA NAŢIONAL - SOCIALISTĂ

istorie




ADOLF HITLER

<titlu>MEIN KAMPF

LUPTA MEA</titlu>

Volumul II




MIsCAREA NAŢIONAL - SOCIALISTĂ

EDITURA BELADI

Coperta. Petre Pop

Redactor TEOFIL CRAIOVEANU
Tehnoredactare computerizata: EBOS SOFT S.R,L.

I. S. B. N. 973-96555-1-3


Capitolul I

<titlu>Opinie filosofica si partid

Pe data de 24 februarie 1920 a avut loc primul miting īnsemnat
al tinerei noastre miscari. In sala de festivitati. Hofbraus. īn Mtinchcn.
ce le douazeci si cinci de puncte ale programului nostru au tbst expuse
īn fata unei multimi de aproape doua mu de oameni si fiecare din aceste
puncte s-a bucurat de o aprobare entuziasta. Astfel, au fost prezentate,
pentru īntāia oara īn fata publicului, principiile si directivele luptei ce
unna sa ne elibereze de un adevarat talmes-balmes de idei si opinii
perimate, cu tendinte confuze si chiar daunatoare Era necesar ca īn
aceasta lume burgheza, lasa si trāndava, sa se manifeste o forta noua
care sa se īmpotriveasca triumfului valului marxist, pentru a opri īn
ultimul moment amil destinului.

Era evident ca noua miscare nu putea spera sa dobāndeasca
importanta si torta, deopotriva necesare acestei lupte uriase, decāt claca
ar reusi de la bun īnceput sa trezeasca īn sufletul aderentilor sai
convingerea sfānta ca viata politica nu ar primi numai o formula
electorala noua. dar si ca ea s-ar afla īn fata unei conceptii filosofice noi
de o īnsemnatate fundamentala.

Este nevoie sa ne imaginam acea adunatura de idei vrednica de
mila care serveste, de obicei, la acea munca de māntuiala ce este
denumita ..program al unui partid . apoi cum. din cānd īn cānd, acesta
este dichisit si migalit. Trebuie mai ales sa privesti cu foarte mare atentie
mobiIutile comisiilor de redactarea a programelor burgheze pentru a
putea pretui la justa lor valoare acele progenitun programatice; o unica
grija determinata, fara īndoiala, fie stabilirea unui nou program, de
modificarea celui dinainte: grija pentru rezultatul alegerilor electorale
viitoare,.

īndata ce se naste banuiala īn mintile acestor artisti parla-
mentau ca poporul cel cumsecade vrea sa se revolte si sa se
descotoroseasca de hamurile vechii canite al partidelor, ei se apuca
imediat sa-i vopseasca din nou oistea. Atunci intervin cititorii īn stele
si astrologii partidelor. "oameni cu experienta" si "expertii", de cele mai

Comisiile programului burghez

multe ori, parlamentari vechi, īn stare sa-si aminteasca cazuri simi-
lare din "vremea bogata īn īnvataminte a uceniciei lor politice" ;
cazuri īn care rabdarea greu pusa la īncercare a maselor rupsese
sleaurile ; ei simt cum, din nou, o amenintare asemanatoare da
tārcoale atelajului lor. Atunci recurg la vechile metode, instituie o
"comisie", īsi apleaca atent urechea la vorbele multimii, vānea/a
articolele din presa si adulmeca īndelung pentru a putea alia cam
ce-ar putea fi pe placul scumpului public larg, ce nu-i place si ce
spera. Orice grup profesional, orice categorie de salariati sunt su-
puse unui studiu foarte minutios si dorintele lor cele mai intime sunt
atent cercetate. Atunci, pāna si "solutiile"' periculoasei opo/itii devin,
brusc, bune pentru o examinare serioasa si, de altfel, de cele mai
multe ori, aceste rezerve de comori de stiinta ale vechilor partide se
dovedesc total vrednice de mila spre marea surprindere a celor ce
le-au descoperit si propagat.

si comisiile se reunesc, trec la revizuirea vechiului program
(si acesti domni īsi schimba convingerile asa cum īsi schimba soldatii
camasa īn timpul campaniei, adica numai atunci cānd ultima s-a
facut bucati).

Ei nascocesc un program nou īn care fiecaruia i se da ce i se
cuvine de drept. Ţaranului i se garanteaza protectia agriculturii ;
industriasului protectia produselor sale ; consumatorului protectia
a ceea ce cumpara ; retributiile īnvatatorilor sunt marite, cele ale
pensionarilor si salariatilor sunt īmbunatatite, iar statului īi revine
īn mare masura obligatia sa creeze o situatie orfanilor si vaduvelor,
negotul trebuie favorizat, tarifele trebuie micsorate si chiar impo-
zitele trebuie sa fie, daca nu īn īntregime, cel putin īn mare parte
suprimate. Adeseori se īntāmpla sa fie trecuta cu vederea vreo
corporatie sau sa nu fie cunoscuta vreo cerere eu mare trecere īn
popor. Atunci, īn mare graba, se mai adauga petice pāna cānd se
socotesc īndreptatite sa spere ca armata micilor burghezi "de
mijloc", cāt si a sotiilor lor au fost din nou potolita si pe deplin
satisfacuta si, astfel, refacuti, ei pot īncepe, cu credinta īn Dumnezeu
si īn neclintita prostie a cetateanului alegator, lupta pentru "re-
forma" statului, asa cum este ea numita.

Cānd ziua alegerilor a trecut si parlamentarii si-au tinut si
uiiirm. uir. icuniunile lor populare pentru o perioada de cinci ani, ei
trec de la acest dresaj al gloatei la īnfaptuirea īndatoririlor lor cele
mai īnalte si cele mai placute.

Comisia de redactare a programului este dizolvata, iar lup ia
pentru o forma noua a mersului lucrurilor īmbraca forma luptei

5 Viata reprezentantului poporului

pentru pāinea cea de toate zilele : adica, pentru un deputat, indem-
nizatiajarlamentara.

In fiecare dimineata, M, reprezentant al poporului, se
īndreapta spre "casa-cea-mare" si daca nu intra chiar īnlauntrul ei,
cel putin ajunge īn antecamera unde se afla listele de prezenta, īn
slujba poporului, īsi īnscrie numele pe lista si primeste rasplata
meritata, si anume o mica indemnizatie parlamentara pentru efor-
turile sale neīntrerupte si istovitoare.

Dupa patru ani sau īn cursul unor saptamāni decisive, cānd
pericolul dizolvarii corporatiilor parlamentare devine din ce īn ce
mai amenintator, o pornire nestavilita si navalnica īi cuprinde pe
acesti domni. Asa cum larvei īi este dat sa se schimbe īn carabus, la
fel si aceste crisalide parlamentare parasesc marele falanster si-si iau
zborul, purtati de aripile lor noi catre dragul popor. Ei vorbesc din
nou īn fata alegatorilor lor, le povestesc despre munca lor colosala
si despre īncapatānarea rau intentionata a celorlalti ; adeseori,
nepriceputa multime de alegatori, īn locul unei aprobari īncarcata
de recunostinta, le azvīrle īn fata cuvinte dusmanoase.

Atunci cīnd aceasta nerecunostinta a poporului ajunge la un
anumit grad nu exista decāt un remediu : trebuie īnviorata acea
parte stralucitoare a partidului: programul partidului are nevoie de
īmbunatatiri.

Reapare comisia si īnselaciunea reīncepe ca si mai īnainte.
Dat fiind prostia tare ca stīnca a omenirii nici nu trebuie sa te arati
mirat de rezultat.

Sub īndrumarea presei lor, orbita de noul si seducatorul
program, turma care īsi da votul "burghezilor",cāt si cea care voteaza
cu proletarii, se īntoarce īn staulul comun si īl alege din nou pe cel
care l-a īnselat.

Īn acest fel, omul popular si candidat al clasei muncitoare
redevine omida parlamentara. El continua sa se hraneasca pe craca
vietii publice, devine mai gras si mai mare si īn patru ani se trans-
forma din nou īnlr-un fluture stralucitor.

Nimic nu este mai deprimant decāt sa observi aceste uneltiri
īn prozaica lor realitate si sa fii obligat sa asisti la aceasta īnselatorie
mereu reīnnoita. Cu un asemenea fond de decadere intelectuala nu
poti gasi, īntr-adevar, īn tabara burgheza, acea forta necesara pentru
a purta lupta īmpotriva fortei organizate a marxismului.

De altfel, acesti domni nici nu se gāndesc īn mod serios s-o
faca. Oricāt de marginiti si de prosti, asa cum trebuie sa recunoastem
ca sunt acesti sarlatani parlamentari de rasa alba, nu putem admite

Marxismul si principiile democratice

ca ei se gāndesc serios sa intre īn lupta, prin mijlocirea unei democratii
occidentale, īmpotriva teoriilor marxiste

Intr-adevar. pentru aceasta teorie, īntregul sistem democratic nu
este. īn cel mai bun caz. decāt un mijloc īn atingerea scopurilor sale; ea
īl foloseste pentru a-si paraliza adversarul si pentru a avea teren liber. si
atunci cānd o parte a marxismului īncearca, acum. si de-alttel īntr-un
mod foarte abil. sa dea iluzia atasamentului sau trainic la principiile
democratice este bine sa nu uitam ca īn momentul decisiv acestor domni
nu le-ar pasa nici cāt negru sub unghie de o hotarāre a majoritatii
conforme conceptiei occidentale despre democratie.

In acele momente, cānd parlamentam burghezi vedeau īn
monumentala prostie a numarului preponderent garantia securitatii tarii,
marxismul, cu o trupa de vagabonzi din cartiere rau famate, de
dezertori, de benzi de partide si de literati evrei, a pus māna dintr-un foc
pe putere, dānd o palma rasunatoare chiar aceleasi democrati. De aceea,
ar trebui sa ai credulitatea unuia din samanii parlamentan ai democratiei
noastre burgheze pentru a-ti putea imagina ca brutala hotarāre a
profitorilor sau a sustinatorilor acestei ciume mondiale ar putea fi
vreodata īmblānzita cu tbmuilele exorciste ale vietii parlamentare
occidentale

Marxismul va merge māna īn māna cu democratia atāta timp cāt
nu va reusi sa-si cāstige de partea sa bunavointa spiritului national pe
care 1-a destinat pieirii unnanndu-si. pe cai ocolite, si proiectele sak
distrugatoare. Dar daca astazi, el ar ajunge la corn ingerea ca īn cazanul
vrajitoarelor democratiei noastre parlamentare s-ar putea baisc manevra
dupa bunul sau plac. macar de-ar fi vorba numai de coipul legislativ, o
majoritate care sa atace serios marxismul, atunci locul de presti-
digitatie parlamentara ar lua sfārsit ca pnn farmec. .Portdrapelele
internationalei rosii ar adresa atunci un apel īnflacarat maselor populare.
īn loc sa invoce constiinta democratica si lupta ai" fi deplasata dintr-o
data. din aerul statut al salilor de sedinte parlamentare, īn uzine si pe
strada Astfel, democratia ar fi lichidata pe loc; si ceea ce subtilitatea de
gāndire a acestor apostoli populan nu a putut realiza, ar reusi s-o faca la
iuteala, cu rapiditatea unui fulger, clestele si ciocanele de forja ale
maselor proletare surexcitate; ca īn toamna anului i 91 S. ele ar arata,
īntr-un mod izbitor, lumii burgheze cāt de lipsit de sens este sa te
gāndesti ca poti opn cucenrea mondiala evreiasca cu mijloace de care
dispune democratia occidentala.

Asa cum am mai spus. trebuie sa ai o minte naiva pentru ca
sa te legi singur, pus fata īn fata cu un astfel de partener, prin niste

7 -Lupta conceptiilor filosofice

reguli care nu sunt pentru ei decāt niste simple bluff-uri sau care nu-i
servesc decāt lui si care vor fi azvārlite peste bord de īndata ce nu īi vor
mai aduce avantaje.

īn toate partidele burgheze, lupta politica se rezuma, de fapt. la o
disputa pentru cātev a locuri īn Parlament, lupta īn care principiile sunt.
la nevoie, aruncate peste bord ca un balast, iar programele lor se resimt
din aceasta cauza si la fel se resimte propna lor putere. Le lipseste aceea
puternica atractie magnetica care nu se poate exercita asupra maselor
decāt prin influenta marilor idei. aceea forta de convingere, singura care
da o īncredere absoluta īn principiile sale si hotarārea fanatica le tace sa
triumfe.
Dar. m momentul īn care umil ctm [xirlide. īnarmat cu toate
armele unei conceptii filosofice, fie ea de-o mie de oii criminala,
porneste la asalt, īmpotriva unei ordini slahilite. celalalt este
constrāns la rezistenta, daca nu ia forma unei noi dogme, dosyna
politica īn cazul de fata
,y/ daca nu īnlocuieste cuvintele de aparam
lipsite de forta si Icqc pnn strigatul razboinic al unui atac curajos
.y/
hruial. De aceea cānd unii. īn mod deosebit ministrii asa-zisi nationali
din posturile burgheze sau centail bavarez, adreseaza miscani noastre
reprosul perfid ca lucreaza pentru o revolutie, noi nu putem da decāt un
raspuns acestei conceptii politice de doua parale: desigur, noi īncercam
sa recāstigam ceai ce voi. īn criminala voastra prostie, ati lasat sa va
scape. Ati contribuit, pnn manevrele voastre de samsan parlamentan. Ia
tārārea natiunii spre prapastie; clar noi. pnn stabilirea unei noi conceptii
filosofice si pnn neclintita si fanatica aparare a pnncipiilor sale. vom
construi pentm popor treptele pe care el sa urce īntr-o zi din nou catre
templul libertatii.

Astfel, prima noastra gn|a. la vremea fondam miscani noastre.
era sa veghem mereu ca o trupa fonnata din soldati cu o convingere
admirabila sa nu devina o asociatie care sa tāvonzeze interesele
parlamentare.

Pnma dintre masurile preventive a fost crearea unui program
care. īn mod sistematic, accentua pnn īnsasi amploarea lor. tendintele
de natura sa tina la distanta mintile debile si meschine ale partidelor
politice de astazi. Cāta dreptate avusesem cānd am apreciat ca necesare
telun atāt de bine conturate pentru programul nostru, si aceasta se poate
īntelege usor vazānd spectacolul fatalei slabiciuni care a condus la
prabusirea Germaniei.

Cunoasterea acestor fapte vrea sa conduca la o noua conceptie
de spre stat. conceptie care. la rāndul ei. constituie o parte esentiala a
conceptiei noastre noi despre lume.


Conceptul "Volkisch"

M-am explicat deja, īn primul volum, asupra cuvāntului vol-
kisch,
atunci cānd a trebuit sa arat ca, de fapt, acest termen nu are o
semnificatie suficient de exacta pentru a putea face din el baza unei
comuniuni de actiuni si de lupta. Tot ce se poale imagina a fi mai
diferit prin esenta sa se grupea/a a/i sub pavilionul cuvāntului
vdtkisch. De aceea, īnainte de a trece la problemele si scopurile
Partidului Muncitoresc German National-Socialist as vrea sa precizez
sensul cuvāntului
volkisch, legaturile pe care le are cu miscarea noastra.

Termenul volkisch apare insuficient de clar definit, el putānd
fi interpretat īn diverse feluri si īn practica poate servi unor īntre-
buintari la fel de numeroase, ca si cuvāntul "religios".

Aproape ca nu putem sa-i atribuim acestui calificativ un sens
absolut exact, fie ca este vorba de definitia teoretica sau de folosirea
sa uzuala. Termenul "religios" nu poate fi pus decāt īn legatura cu o
forma bine determinata de realizari care īi suni proprii.

Este o foarte frumoasa apreciere si cel mai ades justificata,
alunei cānd natura unui om este caracterizata ca "profund reli-
gioasa". Fara īndoiala, unii vor fi satisfacuti de o apreciere atāt de
universala ; pentru cātiva chiar ea poale sa evoce, īntr-un fel mai clar
sau mai putin clar o anume stare sufleteasca. Dar, marea masa nu se
compune numai din filosofi si sfinti. O asemenea idee religioasa
foarie generala nu va face cel mai adesea decāt sa dea fiecaruia
libertatea sa de gāndire si de actiune. Ea nu va fi deloc mobilul unor
actiuni, asa cum se īntāmpla cu sentimeii'ul religios profund, īn
momentul īn care o dogma precisa capata forma īn lumea nedeter-
minata a metafizicii pure. Cu siguranta, aceasta dogma nu este un
scop "īn sine", ci un mijloc ; dar un mijloc absolut necesar pentru
atingerea scopului. Acest scop nu este totusi exclusiv ideal: dimpo-
triva, īn fond el este eminamente practic. Trebuie sa-ti dai seama ca
idealurile cele mai īnalte raspund īntr-adevar unor nevoi vitale
profunde ; tot asa cum canoanele frumusetii celei mai desavārsite
decurg logic, īn ultima instanta, din utilitatea lor.

Asa cum ajuta la īnaltarea omului deasupra unei vieti animale
si tihnite, tot asa credinta contribuie la īntarirea si asigurarea
existentei sale: sa i se ia omenirii de azi principiile religioase, īntarite
de educatie, care suni īn fapt principii de moralitate si de moravuri
sanatoase ; sa fie suprimata aceasta educatie religioasa fara sa fie
īnlocuita cu ceva echivalent si vom vedea rezultatul sub forma unei
puternice zguduiri a bazelor propriei noastre exisiente. Se poate, deci,
pune īn axioma principiul conform caruia nu numai omul traieste
pentru a servi idealul cel mai īnaltator, dar si ca acest ideal consti-

9 De la sentimentul religios la devotamentul indiscutabil  

tuie, la rāndul sau o conditie a existentei omului Astfel, cercul se
īnchide

īn chip firesc, īn definitia foarte generala a cuvāntului ..religios"
sunt cuprinse notiuni si convingeri fundamentale, de exemplu acelea
de nemurire a sufletului, viata vesnica, existenta unor fiinte supe-
rioare etc.

Dar toate aceste judecati, oricāta forta de convingere ar exercita
asupra individului. ramān supuse examenului sau critic si unor
alternative de acceptare sau de refuz, pāna īn ziua īn care credinta
apodictica capata putere de lege asupra sentimentului si ratiunii.
Credinta este instrumentul care deschide calea si croieste drum
recunoasterii conceptiilor religioase fundamentale.

Fara o dogma precisa, religiozitatea cu miile ei de forme prost
definite, nu numai ca ar fi lipsita de valoare pentru viata omeneasca, dar.
īn plus. ar contribui neīndoielnic la degradarea generala.

La fel stau lucrurile īn cazul cuvāntului volkisch. ca si īn privinta
termenului "religios" si el contine diverse notiuni fundamentale. Dar.
desi sunt de cea mai mare importanta, ele apar sub o forma atāt de prost
definita, īncāt nu se vor ridica deasupra valorii unei simple opinii
admise, atāta vreme cāt nu vor fi privite ca principii fundamentale īn
cadrul unui partid politic. Caci realizarea
unui ideal teoretic si a
consecintelor sale logice rezulta īntr-o tot atāt de mica masura din

simplul fapt sau sentiment al unei vointe interioare a omului īncīt
cucerirea nu provine din aspiratia universala spre aceasta stare.
Nu, numai atunci cānd elanul ideal catre independenta primeste o
organizare de lupta si o putere militara, numai atunci arzatoarea

dorinta a unui popor poate sa se schimbe īntr-o realitate mareata.

O opinie filosofica se poate dovedi de mii de ori corecta si poate viza
numai binele omenirii, ea va fi fara valoarea practica pentru viata
unuipopor, Atīta timp cīt aceste principii nu au  devenit stindardul de
lupta a vreunei miscari politice. La rāndul sau aceasta miscare va
ramāne un simplu partid atāta vreme cīt actiunea sa nu a condus la
victoria ideilor sale. iar dogmele de partid nu au devenit pentru popor
legi de baza ale comunitatii sale.

Dar. cānd o conceptie abstracta cu caracter general trebuie
sa serveasca de baza pentm o evolutie viitoare, atunci prima conditie
este sa se faca lumina deplina asupra naturii si a influentei sale.
Numai pe o asemenea baza se poate crai o miscare curc-si
gaseste forta necesara pentru lupta īn unitatea convingerilor sale.
Iar un program politic se constmieste numai pornind de la concepte
generale, tot asa cum un sistem filosofic trebuie sa se sprijine pe o

Sentimentul rasist

dogma politica. Aceasta nu trebuie sa tinteasca un scop inaccesibil
si sa se consacre numai ideilor, ci sa tina seama si de mijloacele de
lupta care exista si pe care le poate pune īn miscare pentru victoria
lor. Conceptiei spirituale adevarate īn planul teoretic, care apartine
celui care a trasat programul sa-1 impuna, trebuie sa i se adauge
stiinta practica a omului politic.

Astfel, din nefericire, un ideal etern, pentru a servi de stea
calauzitoare a umanitatii, trebuie sa accepte slabiciunile acestei
umanitati pentru a nu esua īnca de la pornire din cauza imper-
fectiunilor omenesti. Aceluia care a avut revelatia, trebuie asociat
cineva care cunoaste sufletul poporului, care va extrage din dome-
niul adevarului etern si al idealului ceea ce este accesibil muritorilor
de rānd si īi va da o forma.

Aceasta transmutatie a unui sistem filosofic adevarat īn pla-
nul ideal, īntr-o comuniune politica de credinta si de lupta clar
definite, organizata rigid, īnsufletita de o credinta unica si de o unica
vointa, aceasta este problema esentiala. Toate sansele de victorie se
sprijina īn īntregime pe solutionarea, īn chip fericit, a acestei
probleme. si numai atunci din aceasta armata de milioane de oameni,
care cu totii sunt mai mult sau mai putin patrunsi de aceste
adevaruri, unii ajungānd chiar pāna la o īntelegere partiala a lor, un
barbat trebuie sa apara dintre ei si el trebuie sa fie īnsufletit de o
putere de apostol. Din ideile nebuloase ale marelui public, el extrage
principii si forme, avānd taria unor stānci de granit, conduce lupta
pentru adevarul unic pe care aceste adevaruri īl contin pāna cānd,
din valurile agitate ale lumii libere a ideilor, iese la suprafata stānca
neclintita a uniunii celor care īmpartasesc aceeasi credinta si vointa.

Dintr-un unghi de vedere universal, necesitatea justifica dreptul
de a actiona īn acest fel; succesul justifica dreptul individului.


Daca īncercam sa extragem din cuvāntul volkisch sensul sau
cel mai adānc, vom ajunge la urmatoarea constatare :

Conceptia filosofica a zilelor noastre consta, īn general, din
punct de vedere politic, īn a atribui statului īnsusi o forta creatoare
si civilizatoare.

Dar, el nu ar mai avea ce face cu conditiile prealabile despre
rasa ; statul ar rezulta mai curānd din necesitati economice, sau, īn
cel mai bun caz, din jocul fortelor politice. Aceasta conceptie fun-
damentala conduce īn mod logic la o ignorare a fortelor primitive
legate de rasa si la subestimarea valorii individului. Cel care neaga
deosebirea dintre rase īn ce priveste aptitudinea lor de a da nastere

11 Profesiunea credintei politice

la civilizatii, se īnseala inevitabil si atunci cānd judeca indivizii. Ideea
acceptarii egalitatii raselor atrage dupa sine o judecare
asemanatoare a popoarelor si oamenilor, īnsusi marxismul in-
ternational nu este decāt transformarea facuta de evreul Karl Marx
a unei conceptii filosofice deja existente īntr-o doctrina politica
precisa. Fara aceasta otravire prealabila, succesul politic extraordi-
nar al acestei doctrine nu ar fi fost posibil. Karl Marx a fost īnsa
singurul, īn mocirla unei lumi descompuse, care a recunoscut, cu acea
siguranta specifica privirii unui profet, materiile cele mai toxice posibil;
el le-a luat īn stapānire si asemenea unui initiat īn magia neagra, le-a
folosit īn doze masive pentru a nimici existenta independenta a
natiunilor din aceasta lume. Toate acestea, desigur, īn folosul rasei sale.

Astfel, doctrina marxista este, īn rezumat, esenta īnsasi a
sistemului filosofic general valabil īn prezent. Din aceasta cauza,
deja, orice lupta a ceea ce se numeste lume burgheza īmpotriva sa
este imposibila si chiar ridicola, fiindca aceasta lume burgheza este
īmbibata cu aceste otravuri mai mult ca oricānd si omagiaza o
conceptie filosofica care, īn linii mari, nu se deosebeste de conceptia
marxista decāt prin nuante sau chestiuni legale de persoane. Lumea
burgheaza este marxista, dar crede ca este posibila dominarea unor
grupuri delimitate de oameni (burghezia), īn timp ce marxismul
frizeaza īn mod deliberat readucerea acestei lumi īn stapānirea
evreilor.

Dimpotriva, conceptia "rasista"1 face loc valorii diferitelor
rase primitive ale omenirii, īn principiu, ea nu vede īn stat decāt un
scop si acesta este mentinerea existentei raselor umane, Ea nu crede
deloc īn
egalitatea lor dar, le recunoaste īn schimb si valoarea si
diversitatea lor, mai mult sau mai putin ridicata.

Aceasta cunoastere īi confera obligatia, conform vointei eterne
care guverneaza aceasta lume, de a favoriza victoria celui mai bun si
celui mai puternic, de a cere supunerea celor slabi si a celor rai.
Ea aduce, astfel, un omagiu principiului aristocratic al naturii si crede
īn valoarea acestei legi pāna la treapta inferioara a scarii fiintelor
omenesti. Ea īsi da seama nu nurnai de diferenta de valori a raselor,
dar si de diversitatea de valori a indivizilor, īn multime i se dezvaluie
valoarea persoanei si, prin aceasta, ea actioneaza ca o putere organiza-
toare īn prezenta unui marxism distrugator. Ea crede necesar sa dea

<nota>

1. Vom traduce aici si vom traduce si de-acum īnainte, īn principiu, volldsch
prin rasist.

</nota>

Marxismul contra rasei si personalitatii

omenirii un ideal, caci aceasta i se pare a fi prima conditie a existentei
acestei omcnin Dar nu poate recunoaste dreptul la existenta a unei etici
oarecare atunci cānd aceasta repre/inta un jxricol pontai supravietuirea
rasei care apara o etica mai īnalta; caci. īn aceasta lume. īn care rasele
s-au īncrucisat si care a fost invadata de urmasii negrilor, toate
conceptiile umane despre frumusete si noblete, ca si toate sperantele
īntr-un viitor ideal al omenirii ar fi pierdute ix-ntai totdeauna.

Cultura si civilizatia umana sunt pe acest continent indisolubil
legate de existenta arianului Disparitia sau īmputinarea sa ar tace sa
coboare pe acest pamānt valurile īntunecate ale unei epoci de barbarie.
Dar. subminarea existentei civilizatiei omenesti, prin exterminarea
acelor care o detin, apare ca cui mai oribila cnnia. Acela care
īndrazneste sa ridice māna asupra imaginii īnsasi a Domnului, īn forma
sa cea mai īnalta, īl jigneste pe Creator si contribuie la pierderea
paradisului.

Conceptia rasista raspunde vointei cele mai profunde a naturii,
atunci cānd ea restabileste liberul joc al tortelor care trebuie sa conduca
la progres prin selectie Intr-o /.i. īn acest fel. o omenire mai buna. care a
cucerit aceasta lume. \a
\edca deschizāndu-i-se īn mod liber toate
domeniile de activitate

Simtim cu totii ca īntr-un viitor īndepartat oamenii vor fī
conthmtati cu probleme
pe aire numai un popor de stapāni, de cai mai
īnalta clas;! \a ti chemat sa le re/olve. el dispunānd de tcxite mijloacele

si resursele lumii īntregi.

i -.<-'.

liste de la sine īnteles ai o examinare atāt de generala a
continutului abstract al unei conceptii filosofice rasiste poate duce la cele
mai felurite interpretari. De fapt. toate tinei'ele noastre croatii politice se
prcvalca/ā de unul sau altul din punctele noastre.

Kxistcnta lor simultana do\edeste tocmai diversitatea conceptii-
lor. Astfel, filosofici marxiste, condusa de o organizatie centralizata, i se
opune o adunatura de conceptii pe care le putem judcai chiar de pe
acum prai putin eficiente īn tata frontului strāns al dusmanului. Nu poti
obtine victorii cu arme atāt de slabe

Numai atunci cānd se \a opune conceptiei filosofice inter-
nationaliste condusa din punct de vedere politic de marxismul
organizat frontul unic al unei conceptii filosofice rasiste, care s-o
combata cu aceeasi torta. \a fi īn masura sa iasa victorios eternul
adevar

Dar, pentru a organiza punerea īn aplicare a unei conceptii

13 Favorizarea liberului joc al fortelor, īntarirea partidului filosofice, este indispensabil ca. mai īntāi, sa punem bazele unei
definitii clare a ei: principiile fundamentale ale partidului reprezitna
pentru im /Kirlid politic īn formati' ceea ce reprezinta dogmele pentru
credinta. \a Irehi/i. deci. sa se a.siguiv conceptiei rasiste un instrument
de lupta toi la fel cum organizatia de partid marxista deschide cale
libera internationalismului.

Acesta este scopul urmarit de Partidul nationalist-socialist
german. A fixa pentru partid doctrina rasista este conditia prealabila a
succesului conceptiilor rasiste. Cea mai buna dovada este data indirect
chiar de adversarii acestei regrupari a partidului Tot ei sunt cei care nu
mai ostenesc sa afirme ca aceste conceptii rasiste nu sunt deloc apanajul
unuia singur, ci. dimpotnvā. ele stau amortite sau ..traiesc īn sufletul a
milioane de oameni
pe care numai Dumnezeu īi poate sti; ei bine. acestia
nu au decāt sa verifice, ai sa vada. ca prezenta efectiva a acestor
conceptii nu a putut niciodata sa se opuna cu nimic triumfului
conceptiilor adverse, aparate de un partid politic clasic

Daca lucrurile ar fi stat altfel, poporul german ar fi. trebuit
negresit sa ti obtinut, pāna acum 525b15f . o victorie uriasa si nu s-ar mai afla
acum pe marginea prapastiei. Ceai ce a asigurat succesul conceptiilor
intema-tionaliste este apararea lor de catre un partid organizat īn
sectiuni de asalt
(Siurmahteilung: S.A.). Daca conceptiile opuse au
pierit, acaista s-a īntāmplat numai fiindca nu a existat un front de
aparare unic

Am considerat, deci. ca era de datoria mea sa desprind, din
substanta bogata si fara fonna a unei conceptii filosofice generale, ideile
esentiale si sa le dau o forma mai mult sau mai putin dogmatica Astfel,
curatite de ceea ce era de pnsos si clarificate, ele vor putea gmpa pe acei
oameni care vor voi sa le dea ascultare. Altfel spus; Partidul national
socialist al muncitorilor germani extrage caracteristicile esentiale ale
unei conceptii rasiste asupra universului si face din ea. tinānd cont de
realitatile practice ale epocii, de materialul uman si de slabiciunile sale.
un ansamblu doctrina! politic, aire pune. de acum īnainte, el īnsusi
'bazele triumfului final al acestei conceptii filosofice, printr-o organizare
cīt se poate de riguroasa a maselor largi de oameni.


Capitolul II

<titlu>Statul

īncepānd cu anii 1920 si 1921, unele cercuri, ramasite ale
acestei lumi burgheze a caror domnie este acum sfārsita, reprosau
constant tānarului nostru partid faptul ca a luat pozitie īmpotriva
formei actuale de stat: iar batausii platiti, aflati īn serviciul partidelor
politice de toate culorile trageau de aici concluzia ca este permis sa
duci. prin toate mijloacele posibile, o lupta de exterminare a acestor
tineri suparatori, promotori ai unei noi conceptii despre lume. La
drept vorbind, toata lumea se ferea sa recunoasca ca burghezia
actuala este incapabila sa conceapa o notiune coerenta sub denumi-
rea de stat, cuvānt pentru care nu exista si nu poate exista o definitie
coerenta. si cel mai adeseori, cei care sunt titularii catedrelor din
īnvatamāntul nostru superior oficial vorbesc īn calitate de profesori
de drept public, care trebuie sa gaseasca mai ales explicatii si inter-
pretari ce justifica existenta mai mult sau mai putin fericita a guver-
nelor care le asigura pāinea. Cu cāt un stat este constituit īn mod
ilogic, cu atāt mai conlu/e, mai artificiale si mai de neīnteles sun,t
definitiile care se dau pentru a justifica ratiunea existentei sale. Ce
putea sa spuna, de exemplu, altadata, un profesor de la Universitatea
imperiala si regala despre semnificatia si scopurile unui stat, īntr-o
tara a carei constitutie politica era monstrul cel mai diform al
secolului douazeci ? Grea sarcina daca ne gāndim ca, īn zilele
noastre, un profesor de drept public este mai putin fortat sa spuna
adevarul si mai mult obligat sa serveasca unui scop precis. Acest scop
este apararea cu orice pret a existentei monstruosul.










Document Info


Accesari: 3629
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )