Contextul european
postbelic
Sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial ne ofera
tabloul european al unui continent confruntat cu o mare
instabilitate politica asociata cu tensiuni soc 23423w2223x iale dificil de
gestionat. Desi în termeni materiali si umani, consecintele
acestui razboi erau dintre cele mai grave pentru întreaga omenire, Europa
era victima principala a acestora. Numarul total de victime era
estimat la aproape patruzeci de milioane, din care mai
mult de jumatate erau civili. Ca urmare a diverselor deportari
si expulzari în 1945 existau aproape douazeci de milioane de
persoane care asteptau sa fie repatriate. Persecutiile
religioase, politice si rasiale precum si deportarile în
masa în lagare de munca si concentrare au alimentat
sentimentele de ura dintre popoarele Europei si au adus grave
atingeri fundamentelor morale si spirituale ale civilizatiei vestice.
În
acest context, ideea unificarii europene a reaprins dezbaterile din cadrul
miscarilor pro-europene si a celor federaliste. Ele au constituit un Comitet
International pentru coordonarea miscarilor în vederea
promovarii unitatii europene în 1947, iar în urma Congresului de
la Haga din mai 1948 a aparut Miscarea europeana, preocupata de gasirea unor solutii
durabile problemelor care se impuneau în mod frecvent în dezbaterile economice,
sociale si morale din acele momente. Chestiunile economice vizau refacerea
activitatilor industriale în mod deosebit, iar cele politice
cautau sa reliefeze factorii care puteau preveni potentialele
conflicte din Europa. Conflictele de interese dintre noile
puteri mondiale au dus la instalarea unui climat de suspiciune si
teama pentru o lunga perioada în relatiile
internationale.