Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Curtea de Justitie

istorie




Curtea de Justitie


Curtea de Justitie a Uniunii Europene este institutia comunitara care are rolul de a asigura interpretarea si aplicarea dreptului comunitar.




Tratatul din 25 martie 1957 a stabilit o Curte unica pentru CEE si CEEA si unificarea ei cu aceea a CECO.

Articolul 189 din Tratatul asupra Comunitatilor Europene precizeaza instrumentele legale comunitare: reglementari, directive, decizii, recomandari si opinii. O reglementare are o aplicare directa, generala în întregul sau de catre statele membre. Directiva permite oricarui Stat Membru sa aleaga forma si metoda de aplicare. Decizia trebuia aplicata integral, iar recomandarile si opiniile nu au forta de obligativitate. Compozitia Curtii de Justitie este precizata în articolele 225-245 din Tratatul asupra Comunitatii Europene. Initial, numarul lor era limitat la sase, dar având-se în vedere expansiunea Comunitatilor si cresterea numarului de cauze, el a fost marit periodic.Curtea are 15 judecatori, câte unu pentru fiecare tara membra. Ei sunt numiti de comun acord cu Statele Membre fara implicarea Parlamentului. Potrivit Tratatelor, judecatorii sunt alesi din rândul acelor persoane a caror independenta este mai presus de orice îndoiala, poseda calificarile cerute pentru numirea în cele mai înalte functii juridice, au o competenta recunoscuta. Judecatorii nu pot sa detina vreo functie politica ori administrativa în afara celor didactice si de cercetare.

Judecatorii îsi aleg Presedintele prin vot pentru o perioada de trei ani. La expirarea acestui termen el poate sa fie reales. Presedintele conduce activitatea juridica si administratia Curtii, prezideaza dezbaterile cauzei si deliberarile. De asemenea el îndeplineste si atributii executive legate de buna administrare a justitiei cum ar tabilirea termenelor pentru interventii sau a datelor la care va începe procedura orala, acordarea unor prioritati pentru unele cauze în împrejurari speciale.

Articolul 228.6 si art. 234 TCE se refera la rolul Curtii în observarea respectarii de catre statele membre si institutiile comunitare a obligatiilor ce le revin din acordurile internationale la care sunt parti precum si la rolul Curtii în garantarea compatibilitatii dintre normele comunitare si eventualele conventii internationale încheiate de un stat membru înainte de a adera la UE.

În ceea ce priveste dreptul intern al statelor membre, Curtea de Justitie garanteaza ca institutiile comunitare urmaresc, în anumite situatii, normele de drept intern. Datorita diversitatii legislatiilor nationale pot aparea probleme atunci când se produc aplicari diferite ale dreptului comunitar. Curtea trebuie sa vegheze ca acest lucru sa nu se întâmple.

Curtea este ajutata de un corp de noua avocati a caror sarcina este aceea de a prezenta judecatorilor o opinie asupra cazurilor analizate. Avocatii generali sunt numiti pentru o perioada de sase ani. O data la trei ani are loc o înlocuire partiala. Judecatorii se întâlnesc în dispunerea completa a Curtii sau în Camere de trei, cinci ori sapte. Numarul este impar pentru a permite luarea uni decizii cu majoritate în cazul în care exista diferente de opinie între judecatori.

Atasata Curtii de Justitie, Curtea de Prima Instanta a fost creata în virtutea articolului 235 (ex-168a) introdus ca amendament prin Actul Unic European. Un asemenea corp a fost propus de Curtea Europeana de Justitie în 1978 pentru a reduce cantitatea excesiva de munca. Curtea de Prima Instanta este compusa din 15 membri, are jurisdictie pentru anumite clase de actiuni care pot fi marite ca numar prin decizia unanima a Consiliului. În ciuda dezacordului exprimat de Baroul European, Consiliul din Aprilie 1999 a amendat baza legala a Curtii de Prima Instanta considerând ca aceasta poate lua decizii prin participarea unui singur judecator în cazuri reduse la dispute între functionari superiori din institutii, legalitatea actelor care afecteaza persoane juridice, arbitrajul contractelor încheiate de catre Comunitate.

Pe lânga Curte functioneaza un grefier si un grefier asistent, numiti de Curte pentru un mandat de sase ani, exercitând functii de administrare financiara si contabila.



Secretariatul juridic cuprinde secretari juristi competenti, desemnati pe lânga fiecare judecator si avocat general spre a-i asista în pregatirea cauzelor. Ei sunt numiti în general pentru trei ani si în numar de câte trei pentru fiecare judecator sau avocat general.

În mod obisnuit Curtea se întruneste în plen pentru dezbaterea cauzelor, dar ea poate sa constituie camere, fiecare cu un numar de trei, cinci sau sapte judecatori, în functie de importanta litigiilor. Presedintii Camerelor sunt numiti pentru un an. Camerele întreprind cercetari prealabile asupra tuturor cauzelor aflate pe rolul Curtii si vor decide asupra cererilor privind sprijin pentru asistenta juridica atunci când una din parti nu are mijloace suficiente spre a face fata costurilor sau atunci când apar divergente în legatura cu recuperarea cheltuielilor de judecata. Curtea poate încredinta unei Camere orice cauza, în masura în care dificultatea ori importanta acesteia ori împrejurari speciale nu sunt de o asemenea natura încât sa faca necesara o decizie a Curtii în sedinta plenara.

Curtea poate sa actioneze ca o curte administrativa pentru Comunitatii pentru a proteja subiectii de drept ( statele membre ) precum si persoane. Apoi, poate actiona ca o curte constitutionala, atunci când, la cererea Consiliului a Comisiei sau a unui stat membru, formuleaza un aviz în legatura cu compatibilitatea unui acord încheiat între Comunitate si unul sau mai multe state ori organizatii internationale cu Tratatul. Totodata, Curtea de Justitie poate actiona ca o curte internationala, avându-se în vedere competenta de reglementare. Curtea actioneaza si ca instanta de recurs prin competenta de a decide asupra recursurilor introduse împotriva hotarârilor Curtii de prima instanta.

Curtea de justitie si tribunalele nationale au competente bine delimitate. Curtea nu se poate pronunta în sensul de a interpreta legile sau reglementarile nationale atunci când solutioneaza o cerere pentru o hotarâre preliminara.

Daca un stat membru a adoptat acte în legatura cu care Comisia a solicitat interventia Curtii, aceasta nu va putea sa anuleze actele respective întrucât acesta ar constitui o ingerinta în activitatea jurisdictionala interna, necompatibila cu dispozitiile Tratatelor. Ea poate numai sa constate o neîndeplinire a obligatiilor de catre statul respectiv cu consecinta ca acesta trebuie sa ia masurile pe care le comporta TUE.

Complexitatea si profunzimea procesului de integrare europeana precum si cresterea cazurilor înaintate Curtii, de la 145 în 1990 la peste o mie în 1998, impune elaborarea unor proiecte de reforma a Curtii Europene de Justitie si, în sens mai larg, a functionarii uniforme ale normelor de drept


Intrebari


Care este compozitia Curtii de Justitie ?

Explicati diferenta dintre Curtea de Justitie si Curtea de Prima Instanta;












Document Info


Accesari: 1714
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )