Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DESAVARSIREA UNITATII NATIONALE A STATULUI ROMAN

istorie




DESĂVĀRsIREA UNITĂŢII NAŢIONALE A STATULUI ROMĀN

CONTEXTUL INTERN SI INTERNAŢIONAL.




UNIREA BASARABIEI, BUCOVINEI SI TRANSILVANIEI CU ROMĀNIA - ACT
CU CARACTER DEMOCRATIC SI PLEBISCITAR.

IMPORTANŢA ISTORICA A MARII UNIRII DIN 1918.

Contextul intern si international, intrarea Romāniei īn razboiul mondial, īn vara anului 1916, alaturi de Antanta, a urmarit realizarea deplinei unitati nationale prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei si Bucovinei, stravechi teritorii locuite de romāni. Luptele din anii 1916-1917 au pus īn lumina, cu multa putere, durabilitatea sentimentului national si convingerea ca se apropia ziua īnfaptuirii marelui act al unirii tuturor romānilor.

īn ciuda impunerii pacii umilitoare de la Bucuresti din 1918, si a prezentei trupelor straine pe o mare parte a teritoriului national, Romānia, redusa teritorial la Moldova, prin retragerea armatei si autoritatilor, continua sa existe ca stat de sine statator. īn conditiile īn care, īn 1918, pe fronturile de lupta Puterile Centrale īnregistrau īnfrāngeri categorice, imperiile multinationale, si īn primul rānd Austro-Ungaria, s-au prabusit sub actiunea unui avānt revo 19419b117t lutionar de proportii, popoarele aflate sub dominatie straina dorind sa-si decida singure soarta. Paralel cu lupta politico-diplomatica si militara a Romāniei pentru supravietuire, s-a desfasurat lupta romānilor din provinciile aflate sub stapānire straina pentru libertate nationala. Acestia au hotarāt, īntr-un cadru democratic reprezentat de adunarile populare si printr-o consultare larga a maselor populare, sa se uneasca cu Ţara. Deplasarea armatei romāne īn provincii s-a facut doar la chemarea organelor reprezentative ale populatiei romānesti si numai atunci cānd hotarārea unanim aprobata a populatiei majoritare a fost pusa īn pericol de vreo posibila interventie armata straina. Se īncheia, astfel, un proces legic prin care romānii s-au reunit īn limitele unuia si aceluiasi stat national.

Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romānia - act cu caracter democratic si plebiscitar, prima provincie care s-a unit cu pa-tria-mama >a fost Basarabia. Aceasta a survenit pe fondul dezmembrarii Imperiului Rus, odata cu proclamarea, principiului autodeterminarii pāna la despartirea de statul multinational īn care au fost īnglobate. īn 1917 s-a constituit īn provincie Partidul National Moldovean, ce a coordonat miscarea de eliberare "ationala. īn acelasi an a aparut, la Chisinau, ziarul "CuvāntMoldovenesc".

Cu prilejul Congresului ostasilor moldoveni de la Chisinau, din 25 septembrie/8 octombrie 1917, s-a constituit un organ reprezentativ numit Sfatul tarii. Ca for coordonator al sau a fost format Consiliul Directorilor. Acesta a


Fetesti Calarasi     Cefnavoda

Constanta


Silistra

Salcie

Rascoale taranesti



Satu Mare      dv s Baia Mare CPnic

Suceava 1

Cāmpulung

riamanzi Botosani

C|X Cāmpul

ffiRodna   Moldov
Lapus X

J   Carei

mese "    Falticeni

Marghita sjm|    ,

Silvaniei   Nasaud pascanj ,;ŢārSu

t nAigi8

Reghin Targu Mures

Oradea

Huedin

>    Piatra Neamt '
Toplita -.*>       Roman

N Bicazv

ZalaU DeiBeclean Bistrita    ' n lasi

c

.XI.1918

Turda

Cāmpia Turzii

Blaj Medias

Salonta

L,

Beius

fāntāna     Nucet


/bantana        Cāmpeni

:i.i9i8

i        AraQl -.

V.        P1918 ofJ Deva

31X191s MiSISorastie

Timisoara Lu9 i

1.XI.1918 Caransebes

Resita . ' Cāmpulung

«f    OravitaBai/deArama T11; 31063 curtea cāmpinaU
J1.XU918      y Targu Jiu de Arges \|\ Ploiesti .

L        Mehadia Pitesti       Ţārgoviste '

BELGRAD

"L. Orsova Tumu Severjn

\j r3 Dragasani <w /';'<?

"tCraiova

s                BUCUREsTI

Caracal

Alexandria Turnu Magurele

Nicopole N

Oltenita

Giurgiu v      \_

Rusciuc

Turtucaia

..v.

1918 Rascoale ale soldatilor romāni din armata Austro-Ungara

F

Manifestari ale maselor pentru unire
Comitetul executiv al P N R proclama dreptul la
Oradea autodeterminare

C3Demonstratu penlru Dace

oti      1 XI Consilii militare r

Sediul Constituim Natic

Lansarea mamfestuiui lui Amos Fi an

Tiraspol

irghe

Tribuna

«SSīfOtJiOI MUfKH

UNIREA

i     ... -Or ' «Be «f« M«f»f Ţirli.tSmi T«k$.        fīef t tenul -Mmīku»iu -La J >

Ziarul "Tribuna", din 30 martie 1918, despre unirea Basarabiei cu Romānia

anuntat autonomia Basarabiei. Presedinte al sau a fost ales loan Inculet. īn conditiile primejdiei reprezentate de pretentiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut si Nistru si folosindu-se de prevederile Declaratiei drepturilor popoarelor din Rusia, īn decembrie 1917 s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca. Tulburarile provocate de bolsevici īn Moldova, īn conditiile destramarii unitatilor militare ruse o data cu lovitura de stat bolsevica din 25 octombrie/7 noiembrie 1917, pericolul īntreruperii legaturilor īntre gu­vernul de la lasi si serviciile romānesti dislocate, prin refugiu, īn sudul Rusiei, au creat noi agitatii īn Basarabia. Consiliul Directorilor a cerut sprijinul armatei romāne, care a patruns, īn aceste conditii, īn provincie. La 13/26 ianuarīe 1918, guvernul Rusiei sovietice a īntrerupt, prin urmare, relatiile diplomatice cu Romānia.

īn ianuarie 1918 si-a proclamat independenta Ucraina. Complet izolata, Republica Moldoveneasca si-a proclamat, la rāndul sau, la 4 februarie 1918, independenta. La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul tarii, care cuprindea reprezen­tanti ai tuturor nationalitatilor - 138 deputati - a adoptat, cu majoritate de voturi, hotarārea sasarabie/'de a se uni cu Romānia.

Desfasurarea primei conflagratii mondiale a adāncit si criza de structura a regimului dualist austro-ungar si a impus rezolvarea situatiei provinciilor locuite de catre romāni, si anume, Bucovina si Transilvania. Bucovina a fost teatru de razboi, numerosi tineri fiind īnrolati īn armata austro-ungara, ceea ce a agravat suferintele locuitorilor sai. Totodata, ea a constituit un subiect al planurilor Vienei īn īncercarea de reorganizare a Imperiului pe baze federale. Lupta nationala s-a radicalizat īn provincie, īn conditiile īnfrāngerilor suferite de Puterile Centrale.


umerosi ostasi romāni din fosta armata austro-ungara, cazuti prizonieri īn usia, s-au īnrolat īn detasamentele de voluntari care sustineau lupta pentru litate nationala. La 27 mai/8 iunie 1917 a sosit la lasi primul detasament de jluntari transilvaneni si bucovineni.

Situatia romānilor din Bucovina s-a īnrautatit īn toamna anului 1918 cānd ustro-Ungaria, practic, se prabusise. Se vehicula teza anexarii de catre absburgi, ca o ultima solutie de salvare, a Bucovinei la Galitia, īn timp ce craina ridica pretentii de stapānire asupra provinciei romānesti si ameninta cu terventia armata. Din initiativa lui Sextil Puscariu si lancu Flondor, s-a jnvoca't, īn aceste conditii, la 14/27 octombrie 1918, o Adunare a sprezentantilor populatiei romānesti din provincie. Aceasta a decis unirea ucovinei cu teritoriile locuite de romāni, din Austro-Ungaria, acum, practic rabusita. S-a ales un Comitet Executiv si un Consiliu National. Lider politic a ist ales lancu Flondor. Populatia romāneasca si-a manifestat astfel, libera de rice ingerinta, vointa de a se uni cu Ţara. Interventia trupelor ucrainene l-a eterminat īnsa pe Flondor sa ceara sprijinul armatei romāne.

īn atari īmprejurari, a avut loc la Cernauti, la 15/28 noiembrie 1918, ".ongresul General al Bucovinei, si anume, al reprezentantilor romānilor, olonezilor, germanilor, rutenilor. Romānii constituiau marea majoritate a articipantilor. La propunerea lui lancu Flondor, care a prezidat lucrarile :ongresului, s-a votat, cu o majoritate zdrobitoare, "unirea neconditionata, entru vecie a Bucovinei īn vechile ei hotare cu regatul Romāniei". teprezentantri celorlalte populatii au recunoscut si acceptat hotarārea jmānilor.

Ziarul "Glasul Bucovinei", din 29 noiembrie 1918, despre unirea Bucovinei cu Romānia

Qlasul Bucovinei

*» * -;

Cm mal mare



IfcWKto* «hi mMtfMut m**m Mult*-* Kbmi.i.

i. Ni»t«r.


īn Transilvania, lupta pentru realizarea unirii cu patria-mama a tins sa se radicalizeze o data cu debutul primei conflagratii mondiale. Contactele cu cercurile oficiale de la Bucuresti s-au intensificat, iar Liga pentru unitatea politica a tuturor romānilor a desfasurat o vie activitate īn sprijinul idealului national. Intrarea trupelor romāne īn Transilvania, īn vara lui 1916, a fost salutata cu entuziasm de catre romāni. Numerosi tineri au cautat sa se īnroleze īn armata romāna. Dupa retragerea unitatilor militare, urmare a necesitatilor campaniei de la sudul Dunarii, autoritatile maghiare au dezlantuit o campanie de reprimare a miscarii nationale romānesti. S-au facut rechizitii, internari īn lagare, s-a trecut la arestarea unor lideri politici, a fost suspendata presa romāneasca, au fost īnchise si desfiintate scoli confesionale si elementare ale romānilor. Multi romāni au fost īnrolati cu forta īn armata austro-ungara. īn aceste conditii grele au avut loc, īn ciuda interdictiilor pronuntate de guvernul Tisza, actiuni sociale si de protest, īntre 1916 si 1918, pe Valea Jiului, la Cluj, Oradea, Brasov, Timisoara, īn conditiile īnfrāngerilor de pe front si a adāncirii crizei dualismului austro-ungar s-au produs, la finele anului 1917 si īn 1918, demonstratii de strada si agitatii īn unitatile militare. La 1 octombrie 1917 a reaparut ziarul "Adevarul". īn ianuarie si īn iunie 1918 au avut loc, īn īntreg Imperiul, puternice greve generale.

īn acelasi timp, s-a desfasurat īn strainatate, pe diferite cai, o vasta propaganda pentru sustinerea cauzei unitatii tuturor romānilor, deoarece mai existau, īnca, multi oameni politici occidentali, īn S.U.A. si Marea Britanie, care cereau mentinerea Austro-Ungariei. Au actionat īn acest sens, īn Franta, Anglia, S.U.A., Italia, Suedia, īntre altii, Take lonescu, Simion Māndrescu, loan Ursu, Constantin Angelescu, Vasile Lucaciu, V. Stoica. S-au publicat articole de presa si carti, au avut loc conferinte si manifestatii, s-au facut interventii īn parlamente, s-au obtinut audiente pe lānga mari oameni politici. La 8 aprilie 1918 a avut loc la Roma, Congresul popoarelor asuprite din Imperiul Austro-Ungar, la care au participat din partea romānilor Simion Māndrescu, dr. Nicolae Lupu, D. Draghicescu, G.G. Mironescu. S-a, decis, astfel, continuarea luptei comune a popoarelor asuprite din dubla monarhie. La 3 octombrie 1918 s-a constituit la Paris, sub presedintia lui Take lonescu, Consiliul National al Unitatii Romānesti, care publica ziarul "La Roumanie".

īn toamna anului 1918, īn conditiile prabusirii structurilor puterii imperiale, s-a desfasurat īn Transilvania un puternic proces revolutionar, cu colaborarea tuturor fortelor sociale reprezentānd populatia romāneasca. si-a reluat, astfel, activitatea Partidul National Romān. Comitetul sau executiv reunit la Oradea a adoptat, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, o declaratie ce proclama "independenta natiunii romāne" din cadrul dublei monarhii. īn acelasi timp, au fost reluate si intensificate contactele cu Partidul Social Democrat. La 3/16 octombrie 1918, īmparatul Caro//a facut ultima īncercare de a salva monarhia aflata īn plina dezagregare. El a lansat manifestul "Catre popoare/e mele credincioase", īn care propunea federalizarea Austro-Ungariei. Drept raspuns, deputatul romān Alexandru Vaida-Voevqd a citit īn parlamentul maghiar Declaratia de independenta a populatiei romānesti din Transilvania S du desfasurat, de asemenea, numeroase actiuni pentru pace, pentru respectarea drepturilor si libertatilor democratice, pentru realizarea unirii cu Romānia.

Treptat, puterea locala a fost preluata de Consiliile romānesti, denumite Sfaturi] care au dispus de sprijinul militar al populatiei romānesti prin intermediul


larzilor romānesti. Ele au organizat rezistenta īmpotriva oricaror provocari ale jstelor autoritati maghiare. La 30 octombrie/12 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul National Romān Central (C.N.R.) din care au facut parte sase sprezentanti ai Partidului National Romān - Teodor Mihaly, Vasile Goldis, Aurel ''Iad, Alexandru Vaida-Voevod, stefan Cicio-Pop, A. Lazar-s\ sase ai Partidului locial Democrat - loan Flueras, Basil Surdu, losif Renoiu, Tiron A/bani, Enea Jrapini, losif Jumanca. El a avut sediul la Arad si a devenit organul central al jptei romānilor pentru unire.

Ulterior, el a luat denumirea de Marele Sfat al Natiunii din Transilvania si Ingaria. La 9/22 noiembrie. 1918, Consiliul National Romān Centrala anuntat uvernul de la Budapesta ca a preluat puterea deplina īn Transilvania. īntre 13-5 noiembrie 1918 au avut loc, la Arad, tratative īntre reprezentantii Consiliului /ationa/s'i cei ai guvernului Tisza. Ele au esuat īnsa datorita pozitiei reticente a elegatiei conduse de Kārolyi. Trecāndu-se la preluarea puterii administrative si olitice locale īn Transilvania, s-a hotarāt sa se supuna aprobarii populare documentele unitatii nationale īn cadrul unei mari adunari, la Alba-lulia.

Adunarea nationala de la Alba-lulia a avut loc la 18 noiembrie/1 decembrie 918. Ea a reunit peste 1 228 delegati alesi si peste 100 000 oameni veniti din >ate colturile Transilvaniei pentru a consfinti, īn mod liber de orice constrāngere, otarārea de unire cu patria-mama. Adunarea a fost deschisa de Gheorghe Pop e Basesti. īntr-o atmosfera de puternic entuziasm popular, prin glasul lui Vasile Goldis, Marea Adunare Nationala a proclamat unirea "acelor romāni si a tuturor ?ritorii/or locuite de dānsii cu Romānia". Rezolutia Unirii prevedea īnfaptuirea

Marea Adunare Nationala, din 1 Decembrie 1918, de la Alba-lulia

>8

r

luliu Maniu

Vasile Goldis

unui regim democratic īn Romānia. A doua zi s-au ales organele provizorii ale puterii de stat, si anume, Marele Sfat National care a jucat rol de for legislativ, condus de Gheorghe Pop de Basesti, si Consiliul Dirigent, prezidat de luliu Maniu si format din 15 membri. Actul de la Alba-lulia a consfintit pe vecie, prin votul maselor, īnfaptuirea Marii Uniri.

Editia speciala a ziarului «Alba lulia », din 20 noiembrie/3 decembrie 1918

1LH-IULIJ

Organ al proclamarii unitatii nationale.

Unirea Jtomāmbr din Transilvania» ījārlat si Ungureasca cu Romānia,

Uniri* yetstā āt JtiunarH) Jfsffmafā 4in

mtiMUĪS » t ,twuf Kununllti' <*«» TtM-

***.*»■ "■*..

IV *M .«ini


Delegatia venita din Transilvania sa predea regelui Ferdinand actul marii unirii din 1918

Unirea a fost salutata si recunoscuta de nationalitatile din Transilvania. La 8 nuarie 1919, Comitetul Central Sasesc a recunoscut, la Medias, actul de la decembrie 1918. īn acelasi sens, s-au pronuntat reprezentantii populatiei evreiesti īnuarie 1919), Congresul svabilor de la Timisoara (august 1919), Consiliul National 'agh/ar de la Tārgu Mures. Pozitia cercurilor democratice maghiare fusese «primata īnca de la finele anului 1918. īntr-un manifest din 3 noiembrie 1918 se Jblinia ca: "Fata de natiunile surori nu avem nici o pretentie.- si noi ne consideram o apune reīnnoita, o forta acum eliberata pe ruinele monarhiei. Ne trezim usurati la īnstiinta faptului ca nu mai suntem fortati sa fim stālpii asupririi. Sa traim unul lānga 'tul īn pace...". Refuzul autoritatilor maghiare de a recunoaste īnsa hotarārea de lire a romānilor si Consiliul DĪrigent, permanentele amenintari proferate de Bela un la adresa Romāniei reīntregite, ca si atacurile armatei maghiare īmpotriva imanilor din Transilvania, au impus participarea armatei romāne la campania din 919. Dupa o ofensiva īn Transilvania si pe Tisa, īn august 1919, armata romāna, ifrāngānd fortele maghiare, a patruns īn Budapesta.


Trupele romāne la Budapesta, īn 1919

iV.if.i,<-<ni<> lit.-ff.-» . Airtff «n-.ir un Unirea din 1918 īntr-un singur

stat a tuturor romānilor s-a realizat, asadar, ca expresie a vointei populare īntr-un context favorabil. Tratatele de pace din 1919-1920 au recunoscut de jure o situatie deja existenta, rod al actiunii romānilor īnsisi. S-a creat astfel- un cadru favorabil dezvoltarii societatii romānesti, intrata īntr-o noua etapa a evolutiei sale.

Marea Unire din 1918 a īncununat aspiratiile de veacuri ale romānilor de a vietui īntr-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor fortelor si categoriilor sociale interne. De asemenea, au contribuit la edificarea ei o generatie importanta de oameni politici precum: regele Ferdinand, Ionel Bratianu, luliu Maniu, Ion Nistor, Take lonescu, Ion Inculet, Nicolae lorga si multi altii. īn noul cadru istoric de dupa anul 1918 s-a accelerat ritmul de dezvoltare si modernizare al societatii romānesti, ceea ce a conferit trainicie statului national. Suprafata tarii a sporit de la 137 000 km2 la 295 049 km2, populatia de la'7 250 000 locuitori, īnainte de 1918, la 18 052 896 locuitori, la recensamāntul din 1930. Au marcat cresteri importante, īntre altele, suprafata arabila-de la 6,6 milioane ha la 14,6 milioane ha, suprafata acoperita cu paduri - de la 2,5 milioane ha la 7,3 milioane ha, reteaua cailor ferate - de la 4300 km la 11 000 km. A avut loc integrarea deplina, social-economica §\ politica, a noilor teritorii unite cu patria-mama, un progres economic real si eficient, aplicarea unui program democratic de propasire a tarii.

Modificarea fundamentala a structurii institutionale si economice, dupa reformele din 1921-1923, s-a tradus prin largirea masiva a cadrului vietii social-politice, mutatii īn ceea ce priveste echilibrul social de forte. S-a faurit,īn acelasi timp, o lume a contrastelor, Tn care taranimea, ce reprezenta majoritatea Populatiei, traia relativ greu,      mai ales din gospodariile proprii, iar Bucurestiul


Arcul de triumf din Bucuresti

devenit "Micul Paris", principala capitala din sud-estul Europei, un oras idem, aliniat standardelor urbanismului international.

īntr-un cadru general de evolutie a īntregii societati au aparut si fenomene <i, precum coruptia, arivismul si, foarte rar, violenta, au avut loc conflicte 'dale. Degradarea pozitiilor forteior conducatoare a facut loc manifestarilor de trema stānga si dreapta īn societate, cu efecte, din perspectiva istorica, igative. Pe plan international, Romānia s-a afirmat ca un factor cu initiativa olomatica, cu o conduita exemplara, īn sensul mentinerii pacii si securitatii iropene, contra politicii de revizuire a tratatelor de pace, a oricarui atentat la Iresa statu-quo-u\u\ teritorial. īn noile conditii internationale din deceniul al itrulea al secolului nostru, marcate de ascensiunea fascismului, a tendintei itre autoritarism, promovata de regele Caro/ al II, Romānia Mare s-a īzmembrat, īn vara anului 1940, sub loviturile de forta ale puterilor totalitare, īmocratia facānd loc regimurilor totalitare.

Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romānia, la 27 martiel9 aprilie 1918

"īn numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţarii declara:

Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), īn hotarele dintre Prut, Nistru, Dunare, area Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechei oldove,

īn puterea dreptului istoric si a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor,

de azi īnainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa Romānia. Aceasta unire se face pe urmatoarele baze:

1. Sfatul Ţarii actual ramāne mai departe pentru rezolvarea si realizarea reformei agrare dupa nevoile si cererile norodului; aceste hotarāri se vor recunoaste de Guvernul Romān; 2. Basarabia īsi pastreaza autonomia provinciala, avānd un Sfat al Ţarii (Dieta), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct si secret, ca un organ īmplinitor si administratia proprie; 3. Competenta Sfatului Ţarii este: a) Votarea bugetelor locale; b) Controlul tuturor organelor zemstvelor si oraselor; c) Numirea tuturor functionarilor administratiei locale, pnn Organul sau īmplinitor, iar functionarii īnalti sunt īntariti de Guvern; 4. Recrutarea Armatei se va face īn principiu pe baze teritoriale;

Legile īn vigoare si organizatia locala (zemstve si orase) ramān īn putere si vor putea fi schimbate
de Parlamentul Romān, numai dupa ce vor lua parte la lucrarile minoritatilor din Basarabia;

Respectul drepturilor minoritatilor din Basarabia; 7. Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intra īn
Consiliul de Ministri Romān, acum desemnati de actualul Sfat al Ţarii, iar pe viitor luati din sānul
reprezentantilor Basarabiei din Parlamentul Romān; 8. Basarabia va trimite īn Parlamentul Romān
un numar de reprezentanti proportional cu populatia, alesi pe baza votului universal, egal, secret si
direct; 9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste si sate, orase, zemstve si Parlament, se vor
face pe baza votului universal, egal, secret si direct; 10. Libertatea personala, libertatea tiparului, a
cuvāntului, a credintei, a adunarilor si toate libertatile obstei vor fi garantate prin Constitutie..."

Declaratia de Unire a Bucovinei cu Romānia, la 1928 noiembrie 1918

"Congresul General al Bucovinei īntrunit azi, joi īn 15/28 noiembrie 1918 īn sala sinodala din Cernauti, considera ca: de la fundarea Principatelor Romāne, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei si Cernautilor, a facut pururea parte din Moldova, care īn jurul ei s-a īnchegat ca stat; ca īn cuprinsul hotarelor acestei tari se gaseste vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnitele domnesti de la Radauti, Putna si Sucevita, precum si multe alte urme si amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca fii acestei tari, umar la umar cu fratii lor din Moldova si sub conducerea acelorasi domnitori au aparat de-a lungul veacurilor fiinta neamului lor īmpotriva tuturor īncalcarilor din afara si a cotropirei pagāne; ca īn 1774 prin viclesug Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei habsburgilor; ca 144 de ani poporul bucovinean a īndurat suferintele unei acārmuiri straine, care īi nesocotea drepturile nationale si care prin strāmbatati si persecutii cauta sa-si īnstraineze firea si sa-l īnvrajbeasca cu celelalte neamuri cu cari el voieste sa traiasca ca frate; ca īn scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca niste mucenici pe toate cāmpurile de bataie din Europa sub steag strain pentru mentinerea, slava si marirea asupritorilor lor si ca ei drept rasplata aveau sa īndure micsorarea drepturilor mostenite, isgonirea limbei lor din viata publica, din scoala si chiar din biserica; ca īn acelasi timp poporul bastinas a fost īmpiedicat sistematic de a se folosi de bogatiile si izvoarele de cāstig ale acestei tari, si despoiat īn mare parte de vechea sa mostenire; dara ca cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nadejdea ca ceasul māntuirii, asteptat cu atāta dor si suferinta va sosi, si ca mostenirea lor strabuna, taiata prin granite nelegiuite, se va reīntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui stefan, si ca au nutrit vecinie credinta ca marele vis al neamului se va īnfaptui prin unirea tuturor tarilor romāne dintre Nistru si Tisa īntr-un stat national unitar; constata ca ceasul acesta mare a supat!

Astazi, cānd dupa sfortari si jertfe uriase din partea Romāniei si a puternicilor si nobililor ei
aliati s-a īntronat īn lume principiile de drept si umanitate pentru toate neamurile si cānd īn urma
loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungara s-a zguduit din temeliile ei si s-a prabusit, si toate
neamurile īndatusate īn cuprinsul ei si-au cāstigat dreptul de libera hotarāre de sine, cel dintāiu gānd
al Bucovinei desrobite se īndreapta caire regatul Romāniei, de care īntotdeauna am legat nadejdea
desrobirii noastre. ,

Drept aceea

Noi,

Congresul general al Bucovinei,

īntrupānd suprema putere a tarii si fiind investit singur cu puterile legiuitoare,

īn numele Suveranitatii nationale,

Hotarām:

Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei īn vechile ei hotare pāna la Ceremus, Colacin si Nistru, cu regatul Romāniei".


Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba-lulia de la 18 noiembneU decembrie 1918

I ADUNAREA NAŢIONALĂ A TUTUROR ROMĀNILOR DIN TRANSILVANIA BANAT SI FARA UNGUREASCĂ adunati prin reprezentantii lor īndreptatiti la Alba-lulia īn 1 DECEMBRIE 1918 DECRETEAZĂ UNIREA ACELOR ROMĀNI SI A TUTUROR TERITORIILOR LOCUITE DE 5ĀNsII CU ROMĀNIA Adunarea Nationala proclama īndeosebi dreptul inalienabil al natiunii omāne la īntreg Banatul cuprins īntre rāurile Mures Tisa si Dunare

II    ADUNAREA NAŢIONALĂ rezerva teritoriilor sus indicate autonomie provizorie pāna la
ntrunirea Constituantei aleasa pe baza votului universal

IIIīn legatura cu aceasta, ca principii fundamentale la alcatuirea noului stat romān Adunarea
vlationala proclama urmatoarele

Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare

Fiecare popor se va instrui administra si judeca īn limba sa proprie prin indivizi din sānul sau i fiecare popor va primi drept de reprezentare īn corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii īn jroportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc

Egala īndreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din

stat

īnfaptuirea desavārsita a unui regim curat democratic pe toate terenurile vietn publice
y/otul obstesc direct egal secret pe comune īn mod proportional pentru ambele sexe īn vārsta de
21 de am, la reprezentarea īn comune judete ori parlament

Desavārsita libertate de presa asociere si īntrunire libera propaganda a tuturor gāndurilor
Dmenesti

Reforma agrara radicala

Se va face conscnerea tuturor proprietatilor īn special a proprietatilor mari īn baza acestei sonscneri desfiintānd fidel comisurile īn temeiul dreptului de a micsora dupa trebuinta latifundiile i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator pasune padure) cel putin atāt cāt o poate munci el cu familia lui Principiul conducator al acestei politici agrare este pe de o parte promovarea nivelam sociale pe de alta parte potentarea productiunn

Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje care sunt legiferate īn
cele mai avansate state industriale din apus

IVAdunarea nationala da expresie vointei sale ca congresul de pace sa īnfaptuiasca comu­
nitatea natiunilor libere īn asa chip ca dreptatea si libertatea sa fie asigurate pentru toate natiunile
mari si mici deopotriva iar īn viitor sa se elimine razboiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor
internationale

V Romānii adunati īn aceasta Adunare nationala saluta pe fratn lor din Bucovina scapati de
|ugul monarhiei austro-ungare si umti cu tara-mama Romānia

VIAdunarea Nationala saluta cu iubire si entuziasm liberarea natiunilor subjugate pāna aci
īn monarhia austro-ungara anume natiunile ceho-slovaca austro-germana, jugoslava, polona si
ruteana, si hotaraste ca acest salut sa se aduca la cunostinta tuturor acelor natiuni

VII Adunarea Nationala cu smerenie se īnchina īnaintea memoriei acelor bravi romāni care
īn acest razboi si-au varsat sāngele pentru īnfaptuirea idealului nostru murind pentru libertatea si
unitatea Natiunii Romāne

VIII Adunarea Nationala da expresie multumim si admiratiunn sale tuturor puterilor aliate
care, prin stralucitele lupte purtate cu cerbicie īmpotriva unui dusman pregatit de multe decenii
pentru razboi au scapat civihzatiunea din ghearele barbariei

IX Pentru conducerea mai departe a afacerilor natiunii romāne din Transilvania   Banat
si Tara Ungureasca, Adunarea Nationala hotaraste instituirea unui Mare Sfat National Romān
care va avea toata īndreptatirea sa reprezinte Natiunea Romāna, oricānd si pretutindeni
fata de toate natiunile lumii si sa ia toate dispozitiunile pe care le va afla necesare īn interesul
natiunii

TEMĂ

Prezentati īmprejurarile unim Basarabiei cu Romānia īn anul 1918

Ce rol a jucat Bucovina īn anul 1918 īn planurile Habsburgilor?

Ilustrati caracterul plebiscitar al unim Transilvaniei cu Romānia, īn anul 1918

Care a fost semnificatia istorica a Marii Uniri'











Document Info


Accesari: 4722
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )