Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























DESCOPERIRILE OLANDEZILOR IN AUSTRALIA SI OCEANIA

istorie




DESCOPERIRILE OLANDEZILOR ĪN AUSTRALIA sI OCEANIA

DESCOPERIRILE FĂCUTE ĪN AUSTRALIA ĪNAINTE DE TASMAN




De īndata ce au debarcat īn lava si īn alte cīteva insule din Indo­nezia, olandezii au īnceput sa caute noi cai de la capul Bunei Sperante spre aceste insule. Drumurile lor se aflau mult mai la sud decīt ale por­tughezilor, deoarece la īnceputul secolului al XVII-lea portughezii mai stapīneau o serie de puncte de sprijin īn partea de nord a oceanului In­dian. Olandezii foloseau vīnturile permanente dinspre vest care bateau la latitudinile sudice relativ mari īn oceanul Indian si cīnd ajungeau Pina la meridianul pe care, dupa socoteala lor, se afla lava de vest, co­teau spre nord..

lati Circulīnd īn oceanul Indian spre rasarit, īntre paralelele de 20 si 30°
jj ur,lne sudica, olandezii se apropiau foarte des de tarmurile apusene
" ontinentului sudic", iar uneori le vedeau si chiar le vizitau, dar
T acoun desert aproape lipsit de viata si triburi aflate pe o
inte extrem ^e īnapoiata de civilizatie. Totusi, aceasta coasta prezenta
apa P61^1"11 olandezi, caci numai aici īsi puteau reīnnoi rezervele de
sar s* a ^ aceea, Compania olandeza a Indiilor de est socotea nece-
dic. īne^P^reze tarmurile dinspre oceanul Indian ale Continentului su-
-Or> Pam"ara ?e aceasta; ^a spera sa gaseasca acolo, mai aproape de ecua-
sa Poata 1?*Ur* ma* n1T0886 si cu o populatie mai densa, ai caror locuitori
3lt d« transformati īn sclavi. '

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Un factor important īn descoperirea de catre olandezi a Aus care īn secolul al XVII-lea a īnceput sa fie denumita Noua Olanda si tendinta de a gasi locuri bogate īn perle, zacaminte de aur sa Sst mante, precum si noi regiuni unde sa se poata cumpara miroden"

La īnceputul secolului al XVII-lea, Noua Guinee, situata dest 1
aproape de lava, era considerata drept o parte a continentului s h-^6
Primele stiri despre descoperirea Australiei de catre olandezi se 1 Cl
tocmai de īncercarea de a explora Noua Guinee, ale carei tarmuri 6^
dice - dupa cum am aratat - erau cunoscute portughezilor si sr> n?r~
Iilor. P«no-

In noiembrie 1605 a fost trimis din Bantam (lava de vest) spre co r nentul sudic pe o corabie a companiei - "Duyfken" ("Porumbita") *"" Villem Janszoon, care a intrat īn istoria descoperirilor sub numele n~^ scurtat al tatalui sau Jansz. El a īnaintat de-a lungul tarmului sudic Noii Guinee, fara sa observe intrarea dinspre vest īn strīmtoarea Torr Apoi, mergīnd de-a lungul tarmului descoperit de el, care, dupa cum stim acum, reprezenta marginea de nord-vest a peninsulei Cape York din Australia, a patruns spre miazazi pīna la aproximativ 14° latitudine sudica. Dupa ce, la 6 iunie 1606, a ajuns la un cap pe care 1-a denumit Keerweer (Turnagain - "Cotitura"), Jansz a fost nevoit sa se īntoarca

Relatarile lui Jansz au confirmat parerea ca Noua Guinee ar fi o peninsula nordica a continentului sudic care se īntinde, poate, pīna la "Polul Antarctic". Fireste, olandezii nu puteau sti ca tot īn 1606 spa­niolul Torres a dovedit prin calatoria sa ca Noua Guinee este o insula uriasa.

La 10 ani dupa calatoria lui Jansz, pe drumul spre Batavia sau b īnapoiere, capitanii olandezi au īnceput sa descopere una dupa alta - Ia date si īn regiuni diferite - portiuni mari de pe litoralul nordic, vestic si sudic al Noii Olande.

In 1616, corabia "Eendracht" a descoperit coasta Eendracht īntre 23 si 26°5' latitudine sudica. Printr-o īntīmplare fericita, dupa 80 de ani (īn 1697) un capitan olandez - Vlaming - a gasit pe tarmul golfului Shark (Rechinului) un stīlp, iar sub el o farfurie de cositor pe care erau gravate data descoperirii, numele vasului ("Eendracht") si numele capita­nului. Era Dirk Hartog, al carui nume a fost dat insulei situate la sud e golful Shark.

īn 1618, marinari olandezi de pe corabia "Zeewolf" ("Lup de mare I au debarcat pe tarmul Australiei īn dreptul paralelei de 21°20' latl dine sudica.

In 1619, doi capitani olandezi Frederik Houtman si Iakob corabiile "Dordrecht" si "Amsterdam" au descoperit o portiune de pe ralul Australiei de vest (coasta Edel), īntre 27° si 32°30' latitudine su si peninsula Edel. Aceiasi capitani au descoperit stāncile Houtman dreptul paralelei de 20°46' latitudine sudica.

DESCOPERIRILE OLANDEZILOR ĪN AUSTRALIA sI OCEANIA


y.     . *. .ipsrrti cnte de olandez) nainte de Tasm

(_CW^te ut: -' t vi

Co.istelc cercrfatp PT T dw)a oar n I62S C^ste neexplwat*1

Desfasurarea! descoperirii Australiei, īnainte de Tasman.

īn 1622, capitanul necunoscut al corabiei "Leeuwin" a descoperit
extremitatea de sud-vest a Australiei (Capul Leeuwin).
d 9n°^* Ce ° cora^ie engleza s-a lovit de stīnci īn dreptul paralelei
.e ^ latitudine sudica, directorii Companiei olandeze a Indiilor de est
cau11"    Seama ce primejdie poate sa ameninte vasele companiei din
za ca apele oceanului Indian de līnga tarmurile Australiei apusene
^6 ^ td
l

pu^n studiate. S-a hotarīt sa se exploreze zona din oceanul ta l

I

Ind"       -^6 pu^n studiate. S-a hotarīt sa se exploreze zona din oceanul 5qo ,n S1tuata la sud de lava, aproximativ pīna īn dreptul paralelei de

corāry p

sudie sub comanda lui Jan Carstensz. El a īnaintat de-a lungul tarmului

pe "■ ^umee pīna la iesirea apuseana din strīmtoarea Torres,

tltUdi sudica- In 1623 au fost trimise din Batavia spre sud doua

i

pe ca j    "■ ^umee pīna la iesirea apuseana din strīmtoarea Torres, lui Ja         asemenea n-a observat-o, a cotit spre sud si, urmīnd drumul g 1 SZ       a ^un§ul coastei apusene a peninsulei Cape York, a ajuns a Paralela de 17° 8' latitudine sudica, trecīnd de gurile unui rīu, 1-a dat numele de Staaten (astazi Gilbert River). Pilotul principal


EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Polinesieni (desen de Tasman).

al acestei expeditii a īntocmit o harta a regiunii explorate. Printre al­tele, intrarea apuseana īn strīmtoarea Torres este indicata ca golf. Cu prilejul unei debarcari pe coasta, īn conditii ce nu s-au lamurit, multi marinari olandezi au fost ucisi.

In ianuarie 1627, Peter Nuyts a descoperit tarmul suddc al Australiei pīna la insula Saint Francis din arhipelagul Nuyts, situata īn dreptul me­ridianului de 133° longitudine estica, līnga coasta de nord-est a Marelui golf australian.

Aproape īn acelasi timp cu Nuyts, capitanul Frans Tissen a ajuns de asemenea pīna la tarmul rasaritean al Marelui golf australian, īnain-tīnd ceva mai la sud de arhipelagul Nuyts.

īn 1628, acelasi Nuyts a descoperit īn nord-vestul Australiei, īn drep­tul paralelei de 20° latitudine sudica Ţara lui De Witte (denumire care nu s-a pastrat pe hartile moderne).

Mai ramasese un mare gol pe coasta Australiei de vest, īntre 7~r*
Eendracht si Edel. Pe aceasta portiune, īn dreptul paralelei de 28 *a
tudine sudica, a naufragiat īn iunie 1629, īn apropiere de stīncile^**?
man, corabia comandata de capitanul olandez Frans Pelsart. Debarcm
continent, el a explorat fara sa vrea o portiune īnca necunoscuta a c
tei si a īmplinit astfel acest gol. je

In 1636, Gerrit Tomaszoon Paol a plecat cu doua corabii din inSUctul Banda (Moluce) spre tarmul sudic al Noii Guinee si a ajuns īn Pu

DESCOPERIRILE OLANDEZILOR IN AUSTRALIA sI OCEANIA

", au fost ucisi niste marinari din echipajul lui Jan Carstensz. unde ī" ■ marinari de ai sai au fost de asemenea ucisi. Comanda a! paol si trel guStorul Peters. El a descoperit Ţarile Arnhem si Van Diemen reluat-° n ^araielei de 12° latitudine sudica, iar pe drumul de īnapo-|jin dreptu 1P Bancja a descoperit insulele Tanimbar situate la 8° lati-ire spre ^ ā ^ i^\° longitudine estica, la est-nord-est de Timor.

ne suai       ^uru\ anului 1640 olandezii cunosteau, desi nu prea exact, Asadar, i ^ ^ ^^ olanda (Australia): la nord - Ţara Arnhem1 urmatoare^ ^^ ^ peninsulei Cape York; tot tarmul apusean al Aus-si coasta . ma^atea de vest a litoralului sudic al continentului, pe care

ca Noua Olanda este o uriasa peninsula nord-vestica a

V^rede

tinentului sudic īnca nestudiat, care ar umple emisfera sudica, penin-C°la ce se īntinde de la nord-est spre sud-vest, din Noua Guinee2 pīna la tarmul descoperit de Nuyts si Tissen.

PRIMA EXPEDIŢIE A LUI TASMAN: DESCOPERIREA ŢĂRII

LUI VAN DIEMEN, A NOII ZELANDE sI A INSULELOR

DIN OCEANIA TROPICALĂ

Dupa expeditia lui Quast, īn care Abel Tasman si-a cīstigat renu-mele de navigator stralucit, Van Diemen 1-a trimis īn 1642 cu doua corabii, din Batavia spre insula Mauriciu. De acolo ei trebuia sa īncerce sa ocoleasca pe la sud, la latitudini cīt mai mari, Noua Olanda si sā se īntoarca la Batavia, trecīnd prin arhipelagul Solomon. Totodata, Tasman trebuia sa exploreze drumul cel mai comod din India spre Chile si, īn masura posibilitatilor, sa cerceteze bogatiile tarilor de pe continentul sudic pe care le va vizita. Potrivit unei legende, Van Diemen i-a dat lui Tasman īnsarcinari atīt de grele si i-a pus la dispozitie doua corabii vechi, aproape putrede, pentru ca acesta, pilot sarac, īndraznise sa ceara mīna Mariei, fiica lui, desi tatal ei era nici mai mult nici mai putin decīt guvernatorul general al Indiilor de est olandeze! Dupa cīt **e pare, aceasta legenda se bazeaza pe faptul ca Tasmarī a dat numele Mariei Van Diemen extremitatii nordice a pamīntului pe care 1-a luat drept marele continent sudic.



La 8 octombrie 1642, Tasman a plecat din insula Mauriciu spre sud, apoi a pornit spre est, mentinīndu-se īn zona dintre 44° si 49° latitudine

lca- La 19 noiembrie el a socotit ca a īnaintat cu 3° spre rasarit de brj10 unc*e aīunsese Nuyts. Atunci a cotit spre nord-est si la 24 noiem-r^a- descoPerit īn dreptul paralelei de 42° 25' latitudine sudica un Du " lnalt Pe care 1-a numit Ţara lui Van Diemen (astazi Tasmania). a ocol'?6 a ^na^n*at de~a lungul extremitatii sudice a acestui pamīnt si ~°> el a descoperit un golf mare (Storm), a mai mers de-a lungul

nordic al peninsulei Arnhemland. "Soitul Cam ^       ^n acea epoca legau Noua Guinee de continentul sudic, la rasarit do

J88

EPOCA MAĪULOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

Coaste {sau insule) descoperite de Tasman

Co&ste descoperite tnalnte de Tssman
ps care et le cunostea
Coaste descoperite Īnainte ele

Tasman, pe care el nu te cunostea Insute deācopsrite Īnainte de Tasman^

Prima calatorie A doua Giiātorie

Prima si a doua expeditie a lui Tasman.

castei spre nord pīna la paralela de 42°, iar de acolo a cotit iarasi, la decembrie, spre rasarit. El nu stia daca a descoperit o insula sau o eninsula din sudul Noii Olande si timp de un secol si jumatate Ţara ii Van Diemen era considerata peninsula, pīna s-a descoperit strīmtoarea ass care o desparte de continent.

Dupa o calatorie de noua zile spre rasarit, Tasman a descoperit la
i decembrie 1*642, īn dreptul paralelei de 42° latitudine sudica, o coasta
ihlta - capul Foulwind al insulei sudice a Noii Zelande. Tasman a luat
scatul descoperit de el drept o continuare a "Ţarii Statelor" descoperita
? Le Maire si Schouten; cu alte cuvinte, el a luat Noua Zelanda drept
parte a continentului sudic. De la capul Foulwind, Tasman a cotit
>re nord-est si a pornit īn directia tarmurilor noului pamīnt. In dreptul
tralelei de 40°30' latitudine sudica el a intrat īntr-un golf unde insularii
xaori) au ucis trei marinari olandezi care se aflau īntr-o barca. Potn"
t afirmatiilor lui Tasman, olandezii nu le dadusera nici un motiv pen"
x aceasta crima. Navigatorul, mīhnit, a numit acest port "golful u
isilor" (astazi Golden Bay, adica golful de Aur). ^ te

Tasman a trecut īn apropiere de intrarea īn strīmtoarea care desp° sula sudica a Noii Zelande de insula nordica, dar a luat-o drept    ^ ilf. Inaintīnd mai departe spre nord de-a lungul coastei apusen ^ narii Statelor" (insula nordica a Noii Zelande), Tasman a ajuns ia

DESCOPERIRILE OLANDEZILOR IN AUSTRALIA sI OCEANIA

Ifi43 la extremitatea nordica a acestui pamīnt, pe care a denu-"ie 1 . yiaria Van Diemen (34°5" latitudine sudica). El a iesit īn mit'0 ca^nUiui īntre acest cap si insulele Three Kings (Trei Regi), īn de 34° latitudine sudica.

ijiasmarr a cotit spre nord-est īn cautarea unor "insule ale vizitate de Le Maire si Schouten, a trecut la 19 ianuarie pe (jenumita insula "Pasarilor tropicale" si īn ziua urmatoare

līngs o fe 1643) a ajuns īn arhipelagul Tonga (astazi insulele Priete-(2° ia gj a dat insulelor descoperite de dīnsul, poate pentru a doua n nume olandeze care s-au mentinut pe harti pīna si īn secolul al viX-lea: Middelburg (Eua), Amsterdam (Tongatabu) si Rotterdam (No-ka) Olandezii au ramas pīna la 1 februarie līnga insulele Tonga, si me līnga insula Nomuka, unde s-au aprovizionat cu apa. In aceasta an Tasman a pornit spre nord-vest, īn directia lavei. Fara sa se opreasca undeva mai multa vreme, el a trecut, īntre 19 si 16° latitudine sudica, printr-un "roi" de recife, atoli si insule mici, iar la 6 februarie a ajuns la extremitatea rasariteana a unei insule mari (la 16°5' latitudine sudica, 180° longitudine estica). Tasman a descoperit grupul rasaritean al arhi­pelagului Figi, īmpreuna cu insula Vanua Levu, a doua ca marime din īntregul arhipelag, si, judecind dupa harta sa, a vazut si insula princi­pala a acestui urias arhipelag din Polinezia tropicala - Viti Levu.

Dincolo de arhipelagul Figi, dupa ce a atins paralela de 5° latitudine sudica, Tasman a cotit direct spre vest. De-a lungul acestei paralele, el a trecut, la 22 martie, la nord de insulele Solomon, visate atīt de el, cīt si de Van Diemen, īn apropiere de atolul Ontong lava (Lord Howe). La 1 aprilie el s-a apropiat de Noua Irlanda, a ocolit-o pe la nord si a ajuns (potrivit unei versiuni) pīna la Noua Britanie, dar a socotit ca ambele insule sīnt parti din Noua Guinee. La 15 iunie Tasman a sosit la Batavia.

Marea expeditie a lui Tasman a dovedit nu numai ca Noua Olanda

nu este o parte a continentului antarctic, dar ca nici nu este situata īn

apropierea acestuia. Pentru contemporanii lui Tasman a ramas īnsa

nerezolvata o problema foarte importanta, si anume, ce reprezinta Noua

anda - cel mai nou continent a carui existenta a dovedit-o marele

avigator: un arhipelag gigantic sau un continent unic? si daca este un

°ntinent, care sīnt contururile lui?

Xy upa descoperirile facute de Cook si Boss la hotarul dintre secolele
din 1r~ a ^evenit evident ca īn timpul extraordinarei sale calatorii

mj 1643, Tasman n-a atins īn general adevarata Australie si nici

(Tasm nu s~a apropiat de ea, ca Ţara lui Van Diemen este o insula fealiz"1- ^oua Guinee este de asemenea o insula si ca una din marile lor" tj11 a*6 *u* Tasman a fost totodata si o mare greseala: "Ţara State-eS:O*r'*t^ ^e e* nu era Continentul sudic, ci o insula (Noua Ze- nu o singura insula, ci una dubla.

EPOCA MARILOR DESCOPERIRI GEOGRAFICE

- Cera'm    I;V«7r^--^^. i.le Banda

if.Ta'rajnt'elegerii 1628,' .'.'.V. \\\\\7<&SK\ .''.;>

y-. .o-'f."a:.n.'d'.'A*.*.:.'.■.■.'...'.".'.'...'...'..■/

lai Leeuwih 1622'."..'.'."

pŢara lui Nuyts 1627

Harta lui Tasman (schita).

A DOUA EXPEDIŢIE A LUI TASMAN: NOUA OLANDĂ - CONTINENT UNIC

Indiferent care au fost relatiile personale dintre guvernatorul gene-si simplul capitan, Van Diemen a apreciat just, atīt marile realizari, si erorile expeditiei īncheiate. El a dat ordin sa se echipeze alte trei abii, sub comanda lui Tasman, pentru a se stabili daca Noua Olanda ī un continent unic, iar pentru aceasta sa se verifice daca īn dreptul tului Carpentaria nu exista vreo strīmtoare care duce spre sud, catre ■a lui Van Diemen. īn 1644, cele trei vase comandate de Tasman au t din Batavia si au pornit spre rasarit. In legatura cu aceasta expe-e nu s-au pastrat decīt doua documente: scrisoarea lui Van Dieoien re directorul Companiei olandeze a Indiilor de est si o harta īntocmita Abel Tasman si de pilotul sau principal, Frans Visscher, participa1" ambele expeditii.

Din harta reiese ca vasele lui Tasman au navigat de-a lungul W~ lui de sud-vest al Noii Guinee pīna la golful Carpentaria, au ocolis sta rasariteana a acestuia si, pentru prima oara, coasta sudica si aP .

na. La nord-est de golf, cei doi marinari, desi foarte experiment u observat intrarea īn strīmtoarea Torres, probabil din cauza banf recife de corali care o/ascund. Aproximativ īn dreptul paralelei

CALATORI "DIN EUROPA OCCIDENTALA IN ASIA sI AFRICA

dine sudica, īn apropiere de locul unde se afla strīmtoarea,
Yi° latit ^ gQ^ ^. Scrie: "apa dulce" (fara īndoiala, un rīu din
este indic York). Coasta sudica a golfului este indicata printr-6

pSninsula ua; prin urmare, aceasta expeditie a dovedit ca din golful linie con wu exista nici o trecere spre sud catre Marele golf australian Carpf aljtara iui Van Diemen. Līnga tarmul de sud-vest al golfului ^ īrLr'ia se afla a doua inscriptie "apa dulce" - probabil gura mare-^Roper. Līnga coasta de nord-vest este indicata noua insula des-Groote Eylandt (insula Mare), denumire care s-a pastrat pīna īn transcriptie olandeza.

"o realizare de cea mai mare importanta a fost si faptul ca Tasman . Visscher au explorat si au īnsemnat pe o harta exacta pentru acea me litoralul Australiei de nord si de vest, pe o distanta uriasa, īntre T^ra Arnhem de līnga golful Carpentaria si Ţara Eendracht, adica apro-mativ de la 12° latitudine sudica si 137° longitudine estica, pīnā la 23°45' latitudine sudica si 113°5' longitudine estica. Aceasta expeditie, -p care multi autori o considera neizbutita, a īnsemnat pe harta, daca socotim si golful Carpentaria, aproape 3500 km din linia de coasta si a dovedit ca toate pammturile descoperite de olandezi (īn afara de Ţara Van Diemen) sīnt parti ale unui continent unic - Noua Olanda.

Expeditia s-a īntors la Batavia īn acelasi an (1644). Despre soarta ulterioara a lui Abel Tasman nu se stie nimic, īn afara de faptul ca a murit īn 1659. Jurnalul pe care 1-a tinut īn timpul calatoriei a fost publicat pentru prima oara abia dupa 200 de ani (1860) sub titlul: "Jur­nalul lui Abel Janszoon Tasman. Calatoria din 1642 spre Pamīntul sudic necunoscut".











Document Info


Accesari: 2580
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )