Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Evolutia demografica - orasul baile olanesti

istorie




EVOLUTIA DEMOGRAFICA - ORASUL BAILE OLANESTI


In abordarea cercetarilor privind intocmirea monografiei istorice a orasului Baile Olanesti am pornit pe trei directii principale:

- lucrari privind diferite aspecte ale istoriei localitatii sau referiri tangentiale la asemenea probleme;

- cercetarea documentelor istorice edite si inedite, cu referire directa la Baile Olanesti, adica statiunea si celelalte sapte localitati componente, aflate la arhive, biblioteci, muzee, particulari;

- culegerea de marturii orale de la diversi locuitori ai orasului.

Monografia istorica a orasului Baile Olanesti cred va avea mai multe utilitati:

- punct de plecare pentru alte lucrari privind orasul Baile Olanesti sub diferite aspecte (istoric, economic, social, cultural, religios);

- corectarea unor greseli aparute in unele lucrari care au facut referiri la istoria localitații, greseli datorate fie autorilor, fie tipografiilor;

- schimbarea opticii unor autoritati locale in diferte perioade, care prin functiile detinute aveau si au datoria sa organizeze zile aniversare, sa ingrijeasca monumentele religioase si culturale; astfel datorita interventiei mele directe s-au grabit reparatiile la bisericile de la Comanca, Sfantul Nicolae, Cormosesti, Valea de Case, Bradu, au fost inlocuiti pictorii care nu restaurau vechile picturi, ci pictau dupa fantezia lor.

Pentru a cinsti memoria inaintasilor am intervenit ca numele unor personalitati, nascute sau care au lucrat aici, sa fie date unor strazi, scoli, bibliotecii publice: doctorul Gheorghe Olanescu, Dumitru Badescu, doctorul Ion Puturianu, Stefan-Ionescu Cheianu.

Datorita indemnurilor mele, rudele mostenitoare ale lui Dumitru Badescu s-au ingrijit de refacerea mormintului acestui binefacator atat pentru localitate cat si pentru multi locuitori care au lucrat la el.

Informatiile culese vor servi, cred eu, la educatia patriotica a locuitorilor orasului, in special a elevilor, si in mod sigur le vor trezi curiozitatea, interesul dar si dorinta de a aduna diverse marturii despre oamenii locului (lucrari, carti postale, costume, obiecte de mobilier).

Din acest an am reusit sa sensibilizam autoritatile in a organiza anual, in jurul datei de 19 iulie (intr-un act din 19 iulie 1527 este amintita pentru prima data localitatea Olanesti), un complex de manifestari dedicat orasului.

Tot la sugestia mea se va organiza in statiune un muzeu al apelor minerale din Valcea, care va oferi informatii despre activitatea balneara atat din Baile Olanesti cat si din celelalte statiuni balneare valcene: Calimanesti-Caciulata-Cozia, Baile Govora si Ocnele Mari.

Numarul mare de informatii colectate din cele peste 600 de dosare cercetate in peste 30 de ani la Filiala Judeteana a Arhivelor Nationale, Muzeul Judetean Valcea, Biblioteca Judeteana, Episcopia Ramnicului si Arhivele Nationale Istorice Centrale din Bucuresti imi vor servi atat mie cat si altor cercetatori interesati pentru studierea unor aspecte din istoria localitatii sau pentru continuarea si aprofundarea cercetarilor facute de mine pana acum.

O recunoastere a importantei cercetarilor intreprinse de mine a venit din partea inginerului Ollanescu-Orendi Barbu, care traieste in Germania si este nepot al lui Ollanescu-Ascanio, acesta la randul lui fiind fiul unui Constantin Olanescu stabilit la Focsani. La sugestia mea si vazand starea generala in care se afla bisericile din Sambotin, Comanca, Valea de Case, Cormosesti si Olanesti Sat ori modul neacademic cum s-a refacut pictura la unele dintre aceste lacasuri de cult, inginerul Barbu Ollanescu s-a oferit sa ajute baneste refacerea lor.

O mare bucurie am avut atunci cand domnul Constantin Balan, prestigios medievist roman, a folosit in monumentala sa lucrare „Judetul istoric Valcea” informatii din lucrarile publicate de mine.

In capitolul I, intitulat „Cadrul natural”, m-am ocupat de aspecte privind asezarea, caile de acces, relieful, geologia, clima, hidrogeografia, solul, vegetatia, fauna si rezervatiile naturale; am scos in evidenta faptul ca accesul spre localitate se poate face usor, in statiune pot veni la odihna si tratament dar si in scop distractiv oameni de diferite varste si categorii sociale.

Capitolul II, intitulat „Cadrul Istoric”, abordeaza diferite aspecte din viata locuitorilor zonei. Vechimea atestata a unora din cele opt localitati componente ale orasului urca departe in timp, prima fiind atestata localitatea Cheia, intr-un document datat 3 mai 1502 de la voievodul Radu cel Mare. Si localitatea Olanesti are o vechime apreciabila, ea fiind amintita prima data intr-un act din 19 iulie 1527 al voievolului Radu de la Afumati. Sumarele cercetari arheologice intreprinse pe vremuri de Profesorul de Istorie Constantin Dragusin si de Preotul cercetator istoric Gheorghe I. Petre de la Govora Sat au dovedit ca istoria acestor locuri urca departe in timp, pana in Neolitic. Diferite documente istorice editate si aparute in diferite colectii de documente publicate de A. N. I. C. si Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (Documente privind Istoria Romaniei, Documenta Romaniae Historica, cele opt volume de Cataloage de documente), cele sapte volume de documente aflate la filiala judeteana Valcea a A. N. I. C. si publicate de Corneliu Tamas, Sergiu Purece, Petre Bardasu, Ion Soare, Ion Constantin Vasile ori alte culegeri de documente ne-au oferit multe informatii despre aspecte din viata si activitatea locuitorilor din zona.

Deoarece este un domeniu mai putin cercetat in tara dar mai ales in judetul Valcea in capitolul III m-am ocupat de diate / testamente / foi de imparteala / foi de zestre / danii / pomelnice. Doar cercetatorii Gheorghe Lazar, Toma G. Bulat si Stefan Andreescu au abordat mai pe larg testamentul lui Goran Olanescu. Renumitul istoric Aurelian Sacerdoteanu, valcean de origine, a studiat pomelnicele unor lacasuri religioase valcene, dintre care cele ale manastirilor Iezer, Bistrita, Govora si Dintr-un lemn ofera date interesante despre boierii Olanesti, despre alti locuitori sau istoricul unor biserici.

In capitolul IV m-am ocupat de genealogia boierilor Olanesti, care au trait nu numai in localitate, ci si la Ramnicu Valcea, Sambotin,Targu-Jiu, Craiova, Gaesti, Focsani, Bucuresti.

Prin cercetarile facute am ajuns la oncluzia ca este un neam de boiei olteni care au o continuitate neintrerupta de circa 500 de ani. Lucrarile si documntele cercetate au relevat ca, de-a lungul vremii, unii boieri Olanesti au ocupat mai ales functia de logofeti de cancelarie, dar au fost si skileri (sefi de vama), martori, juratori, masuratori de pamanturi, hotarnici, vornici, iar in perioada moderna unii reprezentanti au ajuns la inalte functii in stat – primari de localitati, subprefecti, ministri, sefi ai Camerei Deputatilor. Unii boieri Olanesti si-au creat, prin cumparari de pamanturi sau prin aliante familiale, intinse domenii, iar puterea lor economica a facut sa fie ctitorii bisericilor Sfantul Nicolae, Cormosesti si Valea de Case – din Olanesti Sat, Comanca, Sambotin ori sa ajute cu bani la repararea unor locasuri religioase.

In capitolul V am facut, pe scurt, un istoric al statiunii balneo-climaterice Baile Olanesti. Ca oricare localitate a avut momentele ei de glorie, dar si de decadere datorita vitregiilor istorice. Daca un document pierdut vorbea despre existenta izoarelor minerale de aici pe la 1760, de o activitate balneara sustinuta se poate vorbi abia din 1830 cand s-au facut primele analize chimice ale apelor minerale de catre Dr. Siller. Statiunea incepe sa fie cautata de bolnavi dupa ce a fost popularizata de Dr. Stefan Vasile Episcopescu in lucrarea „Apele metalice ale Romaniei Mari”, aparuta la Buzau in 1837. Prin casatoria cu Masinca Olanescu, cei doi soti ai ei, Alexandru Rujinski si Petre Munteanu, deveniti prin casatorie proprietari ai locurilor pe care se aflau izvoarele minerale si stabilimentele balneare, au cautat sa organizeze activitatea de tratament balnear pe baze moderne.

Consacrarea internationala a statiunii vine in 1873 cand la indemnul Dr. Davila proprietarul Petre Munteanu a trimis la Expozitia Internationala de la Viena butelii cu ape minerale. Dupa ce au fost analizate chimic, ele au fost distinse cu Medalia de Aur. La sfarsitul secolului al XIX-lea statiunea Baile Olanesti era printre cele mai renumite din tara. Dar inundatia catastrofala din 1895 a distrus toate cladirile balneare. Munca de refacere au intreprins-o Ing. Dumitru Badescu si Dr. Ion Putureanu. Neputand sa achite sumele mari de bani contractate pentru refacere, cei doi s-au vazut nevoiti sa vanda statiunea Bancii Marmorosch-Blank si Bancii de Scont. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale centrul activitatilor economico-sociale s-a mutat din Olanesti Sat la Olanesti Bai, localitate ce purta numele de Livadia. Precizez ca pe o perioada de peste 30 de ani comuna Olanesti Sat a fost sediul Subprefecturii Plaiului Cozia (1864-1895).

In perioada interbelica statiunea era frecventata mai ales de oamenii bogati. Aici au venit la tratament dar si la odihna diverse personalitati ale vietii noastre politice, culturale, religioase, militare. In august 1944 sovieticii au parasutat un grup de prizonieri legionari romani cu misiunea de a-l asasina pe maresalul Ion Antonescu.

Fostul Patriarh Justinian Marina, vazand ca in statiune nu exista biserica, a hotarat sa fie mutata aici Biserica lui Horea din Albac, aflata la mosia de la Florica a Bratienilor.

Pentru nomenclatura comunista s-a construit intr-un peisaj incantator Sanatoriul „1 Mai”. Sedusi de frumusetea locurilor, Nicolae si Elena Ceausescu au dispus construirea a 2 vile prezidentiale.

Si dupa lovitura de stat din decembrie 1989 statiunea este vizitata de conducatorii tarii. De aceea nu cred ca este gratuita afirmatia localnicilor dupa care „Baile Olanesti a fost statiunea preferata a dictatorilor romani Carol al II-lea, Ion Antonescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu”.

In capitolul al VI-lea am abordat diferite aspecte privind istoricul scolilor din localitate. Inca de la 1697 a existat la Olanesti o scoala cu predarea in limba slavona. Conform prevederilor Regulamentului Organic, in 1838 s-au deschis scoli intretinute de Stat la Olanesti si la Cheia.

De-a lungul vremii, la scolile din zona au functionat ca dascali fie cantareti de biserica, preoti, apoi invatatori si profesori calificati. Scolile din Olanesti au dat tarii multe generatii de elevi bine pregatiti, care s-au remarcat in activitatea profesionala, cultural-stiintifica, artistica si sportiva.

In capitolul VII am abordat aspecte privind activitatea bibliotecilor din localitate (Biblioteca Oraseneasca, bibliotecile scolare, bibliotecile medicale). Va ramane ca un sacrilegiu distrugerea bibliotecii medicale ce cuprindea peste 4.000 volume de la Societatea Olanesti S. A., datorita nepasarii patroanei Maria Tudor si a subordonatilor ei.

In capitolul VIII m-am ocupat, mai pe larg, de istoricul asezamintelor religioase din orasul Baile Olanesti. In aria sa de cuprindere intra cele 3 biserici din Olanesti Sat, biserica din Comanca, biserica din Tisa, biserica din Cheia, dar si minastirea Iezer si schiturile Bradu și Pahomie. Vechimea atestata de documente a unor asemenea locasuri merge departe in timp. Astfel minastirea Iezer este amintita prima data de un document al lui Radu cel Mare din 24 martie 1495. In studierea istoricului lor mi-au fost de mare ajutor cercetarile intreprinse de inaintasi, ca Pr. Dumitru Balasa, Aurelian Sacerdoteanu, Victor Bratulescu, Ion Vartosu, Ion Donat, Toma G. Bulat, Vasile Iorgulescu, Pr. Ilie Gh. Diaconescu, Arhimandrit Veniamin Micle Constantin Balan s. a.

Viata si activitatea unor personalitati care s-au nascut ori au activat in Baile Olanesti: Dr. Gheorghe Olanescu, Dr. Ion Putureanu, Inginer Dumitru Badescu, Constantin Pirvulescu si reprezentanti ai familiei Livezeanu,- au fost descrise in capitolul al IX-lea.

Am considerat ca pentru cinstirea memoriei acestor eroi este nesatisfacatoare doar existenta monumentului din Olanesti Sat, ridicat la 1925, si a unei troite in curtea bisericii Horia din statiune si de aceea am propus unor patroni locali sa ajute cu bani la ridicarea altor monumente comemorative. Dintre toti s-a dovedit receptiv doar Cazan Ion, care a promis ca se ve ocupa de ridicarea unui monument al eroilor la Cheia.

In capitolul XI m-am preocupat de diferite aspecte privind cadrul administrativ al orasului (suprafata, terenuri agricole, activitatea unor unitati economice si institutii). Dupa 1990 unii particulari au facut investitii serioase in construirea unor vile si minihoteluri pentru cazarea si tratamentul balnear al celor veniti la cura si tratament.

Ultimul capitol abordeaza aspecte privind evolutia demografica a celor 8 localitati componente ale orasului. Cele mai vechi date privind populatia asezarilor din zona le da Conscriptia Virmontiana din 1722. Urmeaza datele oferite de harta rusa din 1835 si de catagrafiile bisericesti. Dupa aparitia Legii comunale din 1 aprilie 1864 resedinta Plaiului Cozia a fost stabilita in comuna Olanesti. Populatia localitatii a crescut constant, in 1976 numara 5.131 de locuitori. Datorita intensei industrializari a municipiului Ramnicu Valcea, in special, multi localnici din Olanesti s-au mutat, astfel ca in 1977 numarul locuitorilor scazuse la 4.644 si este in continuare in scadere.

Datele prezentate in lucrare au cautat sa ofere o imagine de ansamblu privind aspecte si intamplari din istoricul localitatii Olanesti si a oamenilor din zona. Spatiul oferit de o teza de doctorat nu mi-a permis sa relev, in detaliu, o multime de aspecte care cred ca ar fi meritat si ele sa figureze in acesta lucrare.


















BIBLIOGRAFIE:


I. IZVOARE:


A. IZVOARE INEDITE


1. Arhiva Intreprinderii balneo–climaterice, dos. No.1, nepaginat; 3/1949, nepaginat 2. Arhiva



Scolii cu clasele I-VIII Olanesti: dosar 1903-1904, dosar 1927-1928

3. Arhivele Nationale Istorice Centrale (A. N. I. C.)

Fond Departamentul Ostasesc: dos. 44/1844

Fond Episcopia Ramnic: pachet XIV, XXXIV, LIX, LX-bis, LXV, LXXXV, CLVI

Fond Ministerul Agriculturii. Reforma agrara din 1864. Judetul Valcea, dos. 2.431

Fond Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice – Eroii Razboiului de Independenta. Tabela

de ostasii morti in razboiul din 1877-1878, Bucuresti, 1898

Fond Ministerul de Interne, Administrative, dos. 153/1860

Fond Manuscrise: mss 445, 447, 723

Fond Manastirea Hurezi, pachet XVI, XVII/15

Fond Mitropolia Bucuresti, pachet 29

Fond Mitropolia Tarii Romanesti, pachetul CLVIII/27, 28, 29, 30, 32, 33; pachetul XXIX/6;

pachet CDLXXIV

Fond Stabul Ostirii: dos. 1/1834 – ms. 761; 34/1835 – ms. 115

Fond Vornicia din Launtru, dos. 27/1832; 268/1832; 2.173/1839

4. Balasa Dumitru – Dictionarul Istoric al Olteniei (D. I. O. ) - manuscris

5. Dragusin Constantin: Rezultatele cercetarilor arheologice in Olanesti-Valcea. Comunicare

prezentata la Sesiunea stiintifica ,,150 de ani de activitate balneara la Olanesti’’, 13-14

decembrie 1980, Baile Olanesti

6. George Potra – Documente istorice privind orasul Baile Olanesti. Dosar nepaginat aflat la

Muzeul Judetean Valcea

7. Biblioteca Academiei Romane: Condica Episcopiei Ramnic; Eforia Spitatelor Civile –

Condica Berislavesti; ms. Rom. 2071

8. Directia Judeteana Craiova a Arhivelor Nationale: Col. Documente istorice, pachet

CLXXXVIII – ms. 4

9. Directia Judeteana Sibiu a Arhivelor Nationale: Fond Bruckenthal, dos. L. 1-5

10.Directia Judeteana Valcea a Arhivelor Nationale (D. J. V. A. N.)

Politia Orasului Ramnicu Valcea: dos. 1/1918

- H. H. Stahl, ,,Contributii la studiul satelor devalmase romanesti”, vol. I, Editura Academiei, Bucuresti, 1958, p. 36.

- C. Giurescu, ,,Material pentru istoria Olteniei supt austriaci”, Bucuresti, 1944, vol. II (1728 - 1732), p. 304 - 305.

- Arh. St. Sibiu, fond Bruckenthal, ds. L 1-5, f. 210.

- Constantin C. Giurescu, Principatele Romane la inceputul secolului XIX. Constatari istorice, geografice, economice si statistice pe temeiul hartii ruse din 1835, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1957, p. 177, 182, 284 -285.

- ,,Mitropolia Olteniei”, Anul XVII, nr. 7-8, iulie-august 1965, p. 639-663.

- Indicele comunelor Romaniei, Bucuresti, 1865, p. 91- Plaiul Cozia.

- Dimitrie Frundzescu, Dictionaru topograficu si statisticu alu Romaniei, Tipografia Statului, Bucuresti, 1872, p. 109, 128, 228, 268, 302, 328, 353, 486.

- Legea comunala a fost decretata si promulgata la 31 martie si, respective, 1 aprilie 1864 prin Decretul nr. 394; cf. ,,Codicele Romane”. Supliment, p. 99, 100, Editura 1873, p. 57, 58; Ioan M. Bujoreanu, Collectiune de legiuirile Romaniei vechi si noi, care s-au promulgat pana la finele anului 1870, Bucuresti, 1873, p. 884.

- C. Alessandrescu, Dictionar geografic al judetului Valcea, Tipografia si fonderia de litere Thoma Basilescu, Bucuresti, 1893, p. 87-89, 98, 187, 218, 257, 281. De remarcat ca la total comuna Olanesti se dau 1.459 locuitori, desi din insumarea datelor de la cele 4 sate si catune nu rezulta decat 1.453; exista deci o diferenta de 6 barbati.

- Recensamantul general al populatiei Romaniei, dec. 1899 (publicat probabil in 1906), p. 454.

- Situatiunea Judetului Valcea din anul 1898, Ramnicu Valcea, 1898, p. 9; motivul: marile distrugeri provocate la Olanesti de inundatia din iunie 1895.

- Situatiunea Judetului Valcea in 1908, Ramnicu Valcea, 1908, p. 5 si 71.

- Judetul Valcea in 1909. Raport al Prefectului P. N. Slavescu din 15 octombrie 1909, p. 6.

- Situatia Judetului Valcea pe anii 1910-1911. Raport al Prefectului Dr. Gh. Sabin din 15 octombrie 1911, p. 10, 43, 53.

- Dr. Sabin Manuila, Recensamantul general al populatiei Romaniei din 29 decembrie 1930. Vol. II – Neam, limba materna, religie, Bucuresti, 1938, p. 498.

- Indicatorul localitatilor din Romania - Recensamantul din 6.04.1941, Institutul Central de Statistica. Director:     Dr. Sabin Manuila. Bucuresti, Imprimeria Institutului Statistic, 1943, p. 114, 160, 204, 227, 286, 323, 377, 696.

- Recensamantul populatiei din 21 februarie 1956, p. 108; nota 8 de la p. 112; nota 176 de la p. 113; nota 177 - populatia pe sexe si stare civila; p. 212 - dupa nationalitate; p. 252 - dupa limba; p. 523 - familii.

- Caiet statistic al orasului Baile Olanesti, nr. 2, fara loc, editura, an.

- Anuarul statistic al Jud. Valcea, 1993, p. 40; in presa judeteana a aparut cifra de 4.779 locuitori; cf. ziarul ,,Curierul de Valcea’’ din 17 iunie 1992, p. 1-2.

- Departamentul pentru administratia publica locala.Judetele si orasele Romaniei in cifre si fapte. Vol. I/A – Orasele Romaniei, Bucuresti, 1995, p. 212.

- Directia Judeteana de Statistica Valcea, Rezultatele preliminare ale recensamantului populatiei si al locuintelor din 18 martie 2002 in Judetul Valcea.



loading...











Document Info


Accesari: 7509
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )