Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























HABITAT SI POPULAŢIE, STRUCTURI, EXISTENŢA COTIDIANĂ, IMIGRĂRI

istorie




HABITAT SI POPULA IE, STRUCTURI, EXISTEN A COTIDIAN , IMIGR RI




RILE ROM NE N PRIMII ANI Al SECOLULUI AL XIX-LEA.

HABITATUL SI POPULA IA.

CARACTERUL PREVALENT RURAL AL HABITATULUI.

AsEZ RI CU CARACTER URBAN SI SEMIURBAN.

STRUCTURA ETNIC A POPULA IEI.

DATE PRIVIND STRUCTURA CONFESIONAL A LOCUITORILOR SPA IULUI,
CARPATO-OANUBIANO-PONTIC.

STRUCTURA SOCIAL A POPULApEI ROM NEsTI.

Ţarile Rom ne n primii ani ai secolului al XIX-lea. n primele decenii ale secolului al XIX-lea, istoria oamenilor pam ntului de la Dunare, Pont si Carpati marcheaza n dezvoltarea sa, o nsemnata etapa a habitatului uman, ndeosebi a celui urban. Acesta este, de altfel, rezultatul principal al cresterii demografice din secolul al XVII-lea-al XVIII-lea, al progresului economic si al mobilitatii sociale, al cursului politic promovat de regimul austriac si de cel otomano-fanariot, prin reformele administrative, fiscale, sociale, culturale si religioase specifice despotismului luminat". La nceputul secolului al XIX-lea nsa, progresul general al societatii rom nesti resimte si influentele negative ale unor factori externi. Ne g ndim, n primul r nd, la invaziile repetate ale armatelor straine.

n iarna 1801/1802, trupele pasei de Vidin, Pasvan Oglu, prada Oltenia. Craiova este arsa, Manaf Ibrahim, aghiotantul pasei amintite, distruge Tg. Jiu. Panica provocata n r ndurile populatiei locale este cvasigenerala nsusi M/hai sutu, aflat la a treia domnie n ara Rom neasca ultima n anii 1801-1802, paraseste tronul. Ca urmare, timp de c teva luni, domnul Moldovei, Alexandru sutu ndeplineste si functia de caimacam pentru principatul de la sud de Milcov. n aceasta perioada, numeroase familii de mari boieri, de la miazazi de Carpati - Br ncoveanu, C mpineanu, Dudescu, Ghica, Obedeanu, stirbei s.a. - trecusera muntii, refugiindu-se la Sibiu si Brasov. Din ultimul centru urban mentionat, reprezentantii lor se adreseaza lui Napoleon Bonaparte, solicit nd protectie mpotriva t lhariilor turcesti".

Demersurile ulterioare ale diplomatilor francezi aduc numai o scurta perioada de liniste,relativa n C mpia Dunarii. Prin hatiseriful de la Gulhanei i septembrie 1802), Poarta reconfirma privilegiile" cuprinse n firmanele din 1774,

si 1791- Este stabilit regimul obligatiilor materiale ale Valahiei" si Moldovei fata de Imperiul Otoman, fiind exclusa orice alta cerere de bani din partea curtii suzerane. Totodata, este recunoscuta autonomia celor doua tari carpato-duna-ne, imixtiunile otomane n treburile lor interne fiind, de asemenea, interzise. Durata domniei este fixata la sapte ani. Anterior expirarii acestui termen, mazilirea domnilor este conditionata de acordul comun al Rusiei si Portii. n acest context, nu mai surprinde faptul ca, imediat, noii domni de la Bucu­resti - Constantin Ipsilanti (1802-1806, 1807) - si lasi - Alexandru Moruzi (1802-1806, 1807) - adopta o politica filo-rusa. Ei nemultumesc, astfel, pe primul mparat al francezilor, care l convinge pe sultan sa-i ndeparteze din scaun (12 august 1806). arul Alexandru I (1801-1825) invoca ncalcarea hatiserifului sus-mentionat si ordona trupelor ruse sa invadeze Moldova, apoi Tara Rom neasca

Razboiul ruso-otoman (1806-1812) desfasurat pe teritoriul locuit de rom ni, provoaca acestora mari pierderi umane si materiale. Mai mult, desi la nceput anuntase ca actioneaza pentru apararea religiei si drepturilor rom nilor, Curtea de la Sankt-Petersburg pretinde, totusi, anexarea Principatelor invadate. Presati de Napoleon I, care declanseaza campania din Rusia, diplomatii lui Alexandru I ncheie pace cu otomanii (Bucuresti, 16 mai 1812) multumindu-se numai cu ncorporarea unei parti din Moldova. Este vorba despre regiunea dintre Nistru si Prut (Basarabia), pam nt rom nesc pe care B.P. Hasdeu l defineste a fi cu picioarele muiate n Marea Neagra si cu fruntea umbrita de codrii Bucovinei".

Noul rapt teritorial este urmat de schimbari demografice. Pe l nga miscarile traditionale ale populatiei autohtone, respectiv emigrari n zone mai putin expuse asupririi sociale si nationale, au loc imigrari repetate, colonizari initiate de catre autoritatile de ocupatie. Alogenii si cele c teva sute de asezari ntemeiate de acestia nu pot schimba nsa ponderea evidenta a rom nilor n ansamblul locuitorilor spatiului carpato-danubiano-pontic. Bastinasii īsi pastreaza obiceiurile, continuitatea caracteriz ndu-le ntreaga lor existenta cotidiana Este rezultatul firesc al adaptarii la complexitatea conditiilor de viata oferite de teritoriul locuit (habitatul). n consecinta, se impune sa cunoastem structurile acestui habitat si pe cele ale populatiei.

n - ; Pentru primele doua decenii ale secolului

al XIX-lea exista mai multe izvoare de demografie istorica: inventare (catagrafii) eparhiale, recensaminte (conscriptii) fiscale, schite statistice s.a. Multe dintre acestea nsa au un caracter regional si se refera adesea, numai a familiile contribuabile. Datele continute sunt, asadar, incomplete. Totusi, Pe temeiul lor, putem cunoaste cu aproximatie structura etnica, confesionala si sociala a locuitorilor, repartizarea acestora pe orase, t rguri, sate. Cu rezervele de rigoare trebuie privit si urmatorul tablou sinoptic privind sezarile rurale, semiurbane si urbane din- spatiul carpato-danubia­no-pontic, p na la 1821:







entitatea * istoriC6-geogbaf(ca

>

STRUCTURA HABITATULUI

TOTAL AsEZ RI

din care.

t rguri si orase _, asezari rurale s


numar


numar


* BANAT BASARABIA BUCOVINA CRIsANA DOBROGEA MARAMUREs MOLDOVA TRANSILVANIA ARA ROM NEASC









TOTAL GENERAL






Din cele aproape 9 500 asezari

atestate documentar n perioada care ne intereseaza, peste 97% reprezinta sate. Acest procent denota caracterul prevalent rural al habitatului din spatiul carpato-danubiano-pontic. O asemenea trasatura se explica prin faptui ca economia nsasi are un pronuntat caracter agrar.

Procentul asezarilor rurale difera nsa de la o entitate istorico-geografica la alta. Astfel, media pe ntreg spatiul amintit este depasita de procentul nregistrat n cele cinci cercuri administrative din comitatul Bihor, cele doua sangeacuri dobrogene (Silistra si Tulcea), n cele 17 judete din Muntenia, unde numarul asezarilor rurale fireste ntre anii 1815-1821, n cele 16 tinuturi din Moldova dintre Prut si Carpati si n Bucovina. Spre 1826, numarul asezarilor rurale scade n Transilvania.

Datele aceluiasi tablou sinoptic

confirma si cresterea diferentiata a numarului t rgurilor. Procentele cele mai semnificative sunt, n aceasta privinta, cele din Banat si Maramures. Diferentieri exista nsa chiar ntre subdiviziunile administrative ale acestor doua entitati istorico-geografice.

Astfel, n comitatul Arad documentele confirma existenta unui singur oras liber regesc", dar si un numar de t rguri mai mare cu zece, dec t cel al asezarilor cu caracter semiurban din comitatele Timis si Torontal, luate la un loc, unde sunt atestate trei orase. De asemenea, n comitatul satmar, integrat Maramuresului nca din timpul Dragosestilor, exista - la nceputul secolului al XIX-lea doua orase libere regesti" si un oras liber minier". n schimb, comitatul care poarta numele amintitei entitati istorico-geografice nordice, Maramures are numai cinci orase-t rguri".

n comitatul Alba de Jos sunt atestate patru orase si zece t rguri, dar n comitatur Alba de Sus lipsesc asemenea structuri ale habitatului. Numai t rguri, fara orase, figureaza n izvoare demografice referitoare la comitatele Caras< Chioar, Crasna, Hunedoara si Zarand, la scaunul Aries n judetul Ialomita ori la cazatele Ostrovsi Mangalia-. n Basarabia, un izvor cartografic din 1817 confirm3 existenta a 17 t rguri si 5 cetati.

Numarul csl mai mare de orase (11, dintre care sise regesti si cinci orase-municipii)- se nregistreaza, pe Pam ntul Craiesc" respectiv scaunele jOrastie, Sebes, Miercurea Sibiu, Nocrich, Medias, Cincu, Sighisoara, Rupea, districtele Brasov si Bistrita. mpreuna cu t rgurile, centrele urbane reprezinta n zona respectiva, putin peste 8% din numarul total al asezarilor (276, din care 253 "sate). Procente peste media continentala, de la acea data nt lnim nsa numai n districtul Brasov (16,66%) si n scaunul Medias

Se constata ca numarul t rgurilor este mai mare dec t cel al oraselor. Ambele tipuri de habitat sunt depasite numeric, coplesite chiar, de habitatul rural. Gradul redus de urbanizare, ca fenomen demografic petrecut pe aceste meleaguri - anterior anului 1821 - permite desprinderea clara a functiilor orasului. Fara ndoiala, acesta reflecta dezvoltarea mestesugurilor si co­mertului. Exista, totodata, elemente care denota o intensa activitate agricola ndeosebi horticola (floricola, legumicola, pomicola si viticola, precum si una pastorala

Printre vii si frumoase gradini", admirate de un conte francez n toate

'orasele strabatute, de la Timisoara si p na la Bucuresti, adaposturi pentru vite,

pentru oi, au n preajma ateliere metalurgice, manufacturi de postav, h rtie,

sticla, salpetru, potasa,- piele, bere, var, ceara etc; sedii ale breslelor si

companiilor comerciale sunt situate n preajma pietelor centrale, printre edificii

ecleziastice sau laice, de traditie medievala ori baroc, si case taranesti (una

chiar n centrul capitalei Ţarii Rom nesti, l nga Manastirea Sf. Sava). La lasi, din

cele sase mii de case, despre care scrie un calator strain, numai trei sute sunt

construite din piatra; printre ele, numai tre bai publice.

Pe masura ce va fi promovata o viata intelectuala tot mai bogata si o estetica arhitecturala proprie, se va ajunge la o structurare valorica a spatiului urban. Deocamdata, orasele - si unele t rguri - dob ndesc numai un statut administrativ (resedinte de cazale, comitate, districte, judete, sangeacuri, scaune, tinuturi s.a.m.d.). Din punct de vedere juridic, unele orase si t rguri au statut de asezari libere; altele, cum vom vedea, lupta nsa pentru emancipare de sub stap nirea marilor proprietari funciari. De asemenea.orasele si t rgurile se deosebesc ntre ele si prin numarul de locuitori. Majoritatea lor cov rsitoare, inclusiv Cernauti (5 743 locuitori n 1810), Satu Mare (8 370) si Timisoara (8 480), au sub zece mii de locuitori (cifra tipica pentru Europa Apuseana). Peste aceasta cifra ntre 10.000 si 20.000 de locuitori au orasele Cluj (circa 13.000), Sibiu si Brasov (ultimul depasind 18.000 de locuitori, la 1820). O populatie mai mare de 20.000 de locuitori avea orasul lasi, n timp ce orasul Bucuresti depasise deja 30.000 de locuitori.

Cresterea numarului locuitorilor oraselor reda mai convingator procesul de urbanizare. Fata de procentul asezarilor neagricole din Moldova (1,72%), unaoara, indicele concentrarii populatiei n orasele si t rgurile Principatului respectiv este superior (9,11% n 1803).'



Exista statistici care redau numarul

siht- ri r conform structurii etnice a locuitorilor, lata, spre exemplu, o asemenea statistica pentru Banat, la cumpana dintre veacurile al XVIII-lea si e


m

Asezarile dupa structurile etnice

Rom nesti

Rom no-s rbesti

S rbesti

S rbo-germane

Rom no-s rbo-germane

Procentul din totalul asezarilor banatene






Din cele aratate rezulta ca n Banat, circa 3/4 din localitati cuprindeau populatie rom neasca

Semnificativa este, n aceeasi ordine de idei, si structura gospodariilor din Basarabia, n anul 1817, potrivit careia, din totalul de 96 528 gospodarii basarabene, luate n calcul, cele rom nesti reprezentau, asadar, peste 94%.


Gospodariile dupa structura etnica a membrilor lor

Moldovenesti" (rom nesti)

Evreiesti

Grecesti

Armenesti

Bulgaresti si gagauze

Numarul






Sa retinem ca, anterior, n Bucovina existau urmatoarele procente privind numarul familiilor dupa structura lor etnica: familii de rom ni - 77,3%; ruteni si alti ucrainieni, din Imperiul Habsburgic-15,8%; evrei-3,7%; tigani-2%; armeni - 0,4%; alte nationalitati - 0,8%.

n cele 16 tinuturi din Moldova sunt atestati, n 1820, aproximativ 700 000 de locuitori rom ni. Pentru anul urmator, populatia din ara Rom neasca este estimata la aproape 1 800 000 de locuitori.

Pentru Dobrogea, datele sunt incomplete. Cele referitoare la rom ni, de exemplu, provin numai din c teva cazale (Tulcea, Isaccea, Macin, Babadag, H rsova si Mangalia), unde sunt atestati n numar de aproape 18 000. Alaturi de rom ni traiesc turco-tatari ( n numar aproximativ egal cu cel al rom nilor), bulgari, cazaci si greci (c teva mii fiecare grup etnic), tigani, evrei, si armeni ntre 800 si 400 de suflete, fiecare). Sa retinem nsa faptul ca n Dobrogea, datorita pastoritului transhumant, locuiesc anual ntre 2 900 si 5 000 de mocani, veniti cu oile din Moldova, Transilvania si ara Rom neasca

mpreuna cu locuitorii de acelasi neam din Banat, rom nii din Transilvania, Crisana si Maramures, totalizeaza, la nceputul secolului al XIX-lea, peste 2 200 000 de locuitori. Astfel, ponderea rom nilor, n ansamblul populatiei spatiului carpato-danubiano-pontic, este urmatoarea:


TERITORIILE

TOTAL LOCUITORI

DIN CARE ROM NI

Moldova si ara Rom neasca Banat, Transilvania, Crisana si Maramures Bucovina, Basarabia si Dobrogea


2.575.020
2.202.542"
.

TOTAL GENERAL



Cifra atestata n perioada istorica imediat urmatoare.


Un numar nsemnat de locuitori rom ni este atestat, totodata n Mace-

nia Pe vaile Timocului si Maritei sau la est de Nistru; de asemenea, n Galitia

Slovacia, de unde, printr-un proces asemanator de emigrare, locuitori de alte

5' .. se vor ndrepta spre spatiul istorico-geografic rom nesc. mpreuna cu cei

ste 5.4 milioane de locuitori autohtoni, alogenii se vor integra unei vieti

P ijtjco-nationale complexe, dar nu lipsita de contradictii generate de dominatia

? rtial, cnjar ocupatia) imperiilor absolute vecine.

Date privind structura confesionala a locuitorilor spatiului carpato-da ubian i-pontic. Majoritatea cov rsitoare a populatiei de la Dunarea de Jos, Pont si Carpati apartine, n continuare, confesiunii traditionale, respectiv cea a credinciosilor crestini ortodocsi. Acestia sunt ndeosebi rom ni, a- caror viata religioasa este coordonata de Mitropolia Ungro-Vlahiei si de Mitropolia Moldovei, n 1821, este ntemeiata Mitropolia Basarabiei, n frunte cu Gavriil Banu-lescu-Bodoni (1746-1821). De sub autoritatea Mitropolitului Moldovei au fost scosi, anterior, si rom nii ortodocsi din Bucovina. Episcopia acestora, cu re­sedinta la Cernauti, mpreuna cu cele sase protopopiate ale sale ( ntre care cele ale Ceremusului, Nistrului, Sucevei), mpreuna cu ortodocsi din Banat (rom ni si s rbi), Crisana, Maramures si Transilvania (rom ni, n majoritatea lor, si greci) sunt trecuti n subordinea Scaunului mitropolitan de la Karlowitz. La Sibiu se mentine numai o Episcopie Ortodoxa. Mitropolia Ortodoxa care functiona la Alba-lulia fusese desfiintata cu prilejul Uniatiei, c nd o parte dintre rom nii ar­deleni, pentru a obtine egala ndreptatire n fata legilor, devenisera greco-catolici.

ntr-un izvor demografic publicat la Sibiu, referitor la anii 1786-1833, se arata ca mai numerosi sunt adeptii religiei greco-neunite", respectiv ai Bisericii Ortodoxe careia i apartine aproape trei cincimi dintre rom ni si tigani si apoi toti grecii. Numarul acestora poate, desigur, sa se ridice la 800 000 de suflete, daca nu si mai mult". Celelalte 2/5 ale populatiei rom nesti si locuitori apartin nd diferitelor grupuri etnice crestine din Transilvania alcatuiesc adeptii confesiunii greco-catolice (uniti cu Biserica Romei), care nregistreaza sporul numarului (...) cel mai important (...) datorita trecerii unor comune ntregi" la aceasta religie.



Dupa numarul adeptilor, n Transilvania urmeaza religia evanghelico-lu-therana, de care "tin, cu putine exceptii, sasii (..) circa 250 000 de suflete", la care se adauga "si c teva comunitati ungare de aceasta religie". C t priveste religia romano-catolica, aceasta are, n interiorul arcului carpatic, la nceputul secolului al XIX-lea, 18 081 de adepti, cu deosebire maghiari si secui. Tot n scaunele secuiesti, dar si n comitatele Alba de Jos, Cluj etc, īsi au credinciosii celelalte doua religii reformate: calvina si unitariana (sunt atestati 140 043 unitarieni). Potrivit aceluiasi izvor, religia mozaica are aproximativ 3 000 de prozeliti dintre evreii ce traiesc risipiti prin Transilvania".

Comunitati de catolici si mozaici sunt prezente, totodata n Moldova si n c vina; armenii īsi organizeaza temeinic institutiile religioase n Basarabia.

Majoritatea confesiunilor amintite exista si n Dobrogea primelor doua decenii

e Veacului al XIX-lea. n plus, remarcam coreligionarii ortodocsi de rit vechi,

Prezentati de cazacii crosoviti sau lipovenii colonizati ntre Dunare si Marea

agr . De asemenea, c teva mii de musulmani, ndeosebi bosniaci si arnauti de

9lr|e slava, renegati", vin sa ntregeasca acest tablou al vietii religioase.

Structura sociala a populatiei rom f Izvoarele de demografie istorica ofera date semnificative si n legatura cu structura sociala a populatiei rom nesti din primele doua decenii ale secolului ai XIX-lea. Spre exemplu, redam n tabelul de mai jos procentele care revin principalelor grupuri sociale n cadrul celor peste doua milioane de rom ni din Transilvania, Banat, Crisana si Marafnures


Ţarani dependent'

Ţarani liberi

Oraseni

Mica nobilime

Intelectuali






n diferite regiuni nsa, procentele oscileaza, mai putin ori mai mult, fata de cifrele medii mai sus-mentionate. Spre exemplu, pe Pam ntul Craiesc, ele se reprezinta astfel:

tarani liberi

tarani dependenti

-oraseni

n ara Rom neasca si Moldova, taranii clacasi reprezinta cu putin peste

70%, iar cei biberi (mosnenii, razesii) aproape 30%. Ultima cifra este confirmata de repartitia proprietatii funciare dintre Carpati si Nistru, mai precis de structura satelor mentionate n recensam ntul fiscal din 1803 (impropiu denumit Condica liuzilor):


Sate domnesti

Sate manastiresti

Sate boieresti

Sate razasesti





Pentru cunoasterea locului n viata sociala a diferitelor categorii de locuitori, semnificativa este si urmatoarea structura a familiilor rom nesti din Bucovina: 4


Boieri

Mazili

Razesti

Fete bisericesti

Slujbasi publici

Mestesugari si negustori

Ţarani iobagi








HISTORISCHE BESCHREIBUND (1780) despre locuitorii Bucovinei, religia si limba obsteasca a regiunii.

...locuitorii cei mai vechi ai Bucovinei sunt deopotriva cu locuitorii din Moldova turceasca descendenti din coloniile valahe sau vechi romane. n timpurile precedente ei primira o puternica sporire de coreligionari grecesti, refugiati din Transilvania. Catre sus-numitii vechi locuitori s-au mai atasat multi din tarile vecine, care, refugiindu-se ici-colo, s-au asezat aici. De aceea nt lnesti n tara multe familii unguresti, transilvanene, armenesti, dar mai cu seama evreiesti. Limba obsteasca a tarii este limba moldoveneasca ce se compune dintr-o latineasca stricata

J.A DEMJAN, statistic/an austriac, despre structura etnica a populatiei Transilvaniei la nceputul secolului al XIX-lea (1804).

ntre natiunile mai vechi, rom nii ocupa necontestat n privinta numarului, locul cel dint i. ". .or se poate aprecia pe drept la 4/7 din ntreaga populatie. nmultirea populatiei rom nesti e TlailJdsproportinat de mare fata de cea secuiasca, maghiara si saseasca nc t oriunde traieste at t de aceia' |e ja locul ndata. Ei sunt rasp nditi n ntreaga tara pe de o parte n grupuri rom nu ntregjme satele sau jumatate din populatia acestora, pe de alta parte la marginea asezarilor unguresti, secuiesti st sasesti.(...)"










Document Info


Accesari: 1829
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )