ISTORIE Istoria antica a romanilor 2
TRUE/FALSE
1. Reprezentantii Scolii ardelene au sustinut, cu naivitate si buna credinta teza "extirparii" dacilor de catre romani cu scopul acreditarii opiniei ca romanii ar fi de origine pur latina.
2. Sustinatorii teorii roesleniene au exacerbat in mod tendentios teza "exterminarii" dacilor de catre romani, prin aceasta ei urmarind negarea romanizarii si in consecinta formarii poporului roman in spatiul sau firesc.
3. Romanizarea intregii Dacii a inlesnit raspandirea crestinismului aici iar acesta a intarit romanismul nord - dunarean.
4. Structura sociala din Dacia romana era in general analoaga cu cea din restul Imperiului.
5. In Dacia romana marii proprietari si sclavii apar in numar redus fata de alte provincii.
6. In Dacia romana au fost adorate divinitati greco - romane, orientale, occidentale si traco - dacice.
7. Arta provinciala din Dacia s-a de 424f57e zvoltat in legatura cu nevoile vietii economico - sociale.
8. Abandonarea provinciei Dacia s-a facut in conditiile intensificarii invaziilor barbare la Dunarea de jos.
9. Parasirea Daciei de catre Imperiu a fost insotita de evacuarea intregii populatii.
10. Arheologic, dacoromanii din sec. V - VII d. Hr. sunt documentati prin culturile Hansca - Botosana - Costisa (din Moldova), Ipotesti - Ciurelu - Candesti (din Muntenia si Oltenia) si Bratei - Taga - Moresti (din Transilvania).
11. La baza etnogenezii romanilor sta populatia daco - romana care in evolutia ei in spatiul carpato - dunarean a asimilat unele elemente alogene infiltrate aici.
12. Dintre numeroasele asezari rurale si urbane depistate arheologic in Dacia, destul de putine sunt cunoscute cu numele lor antic:
13. Numeric, toponimele romane (cunoscute) din provincia Dacia le depasesc pe cele de origine dacica.
14. In scolile romane de grad elementar (ludii litterari) se invata cititul, scrisul, socotitul si memorarea.
15. Invatarea scrierii latine in provincia Dacia este semnalata de descoperirea aici a unor:
- monumente figurate infatisand copii cu condei in mana si ghiozdan
- instrumente sau materiale de scris
- inscriptii redand stangaci sau repetat alfabetul latin
- inscriptii cu litere cursive (scriptura cursiva)
- o inscriptie cu marturisirea am avut ocazia sa scriu
16. Indicii privind invatarea sau cunoasterea literaturii clasice de catre unele persoane din Dacia ni le ofera:
- o inscriptie care afirma ca evenimentele din razboiul troian dupa Homer se invata
- mozaicurile in care apar scenele judecata lui Paris si Priam implorand pe Ahile
- cateva epitafe scrise in hexametri
- un epitaf care incepe cu primele trei cuvinte dintr-un vers a lui Vergilius
- unele versuri inspirate din realitatea inconjuratoare
17. Cele mai impozante realizari arhitecturale (cu caracter civil, religios si militar) din Dacia au fost:
- forurile, amfiteatrele, termele, castrele si alte fortificatii militare (cu ziduri si turnuri), templele si alte constructii sacre, un palat al Augustalilor (aedes Augustalium la Sarmizegetusa)
18. In ansamblu constructiile monumentale din Dacia respecta regulile si canoanele arhitecturii romane.
19. O ramura reprezentativa a artei provincial - romane a constituit-o si in Dacia sculptura cu caracter profan si religios, redata in piatra sau bronz, sub forma de statui, busturi si reliefuri.
20. Reliefurile de cult sau votive si cele funerare (altare, aedicule, stele, coronamente, baze, medalioane) sunt cele mai numeroase si variate lucrari de arta plastica.
21. In general, exceptand putine statui cu incontestabile calitati artistice (reprezentand figuri de imparati, demnitari, divinitati), arta sculpturala din Dacia romana se infatisaza destul de modesta si naiva ca executie si conceptie, fara a fi insa total lipsita de un grad de originalitate si valoare artistica.
22. Urme de pictura si nume de pictori sunt extrem de rar intalnite in Dacia romana.
23. Arta mozaicului (opera musiva) lipseste din Dacia si Moesia.
24. In ansamblu, arta provinciala din Dacia imbina influenta curentului italic si a stilurilor din provinciile dunarene si apusene cu cele venite din sudul tracic si grecesc sau si din orientul microasiatic si egiptean, prezentand astfel o nota de originalitate si interes sporit.
25. Principalele divinitati adorate in provincia Dacia au fost cele romane, urmate de cele vechi italice, grecesti, orientale etc.
26. Zeitatile din panteonul roman atestate in Dacia sunt: Jupiter, Junona, Minerva, Saturnus, Mars, Silvanus, Diana, Fortuna, Venus, Ceres, Vesta, Neptun, Vulcanus etc.
27. Perpetuarea in provincia Dacia a unor divinitati si credinte de origine traco-dacica este postulata prin fenomenele interpretatio Romana (atestat la celti si germani) si sincretism religios.
28. In Dacia crestinismul a patruns intre sec II-III d. Hr. si s-a raspandit intre sec IV-VI d. Hr.
29. Urmele unor basilici paleocrestine din sec IV-VI d. Hr. sunt atestate in nordul Dunarii la Drobeta Turnul-Severin, Slaveni, Celei, Moigrad si Bratei.
30. Obiectele paleocrestine descoperite in Dacia nord-dunareana constau din: candelabre, vase liturgice, lingurite euharistice, prescurnicere, diferite opaite si alte vase cu simboluri crestine, pandantive in forma de cruce si tipare de turnat cruciulite pectorale, pietre de inel, cercei, aplici, fibule, catarame si alte piese cu simboluri paleo-crestine.
MULTIPLE CHOICE
1. Care dintre legiunile incartiruite in Dacia a ramas aici in tot timpul stapanirii romane (106 - 275 d.Hr.) ?
a. Legio I Adiutrix
b. Legio IIII Flavia
c. Legio XIII Gemina
d. Legio V Macedonica
2. Alaturi de legiuni, in Dacia si Moesia au stationat ca trupe auxiliare:
a. cohorte
b. ale
c. numeri
d. cohorte, ale, numeri
3. Ce ii unea pe toti colonistii stabiliti in Dacia si Moesia?
a. originea
b. conditia economico - sociala si juridica
c. limba si civilizatia latina
4. Existenta autohtonilor in provinciile romane Dacia si Moesia este dovedita de:
a. continuarea riturilor si ritualurilor funerare traditional geto - dacice
b. perpetuarea onomasticii dacice (toponime, hidronime, antroponime etnomime,
etc.)
c. trupele auxiliare recrutate in armata romana din randul tinerilor daci;
d. prezenta in vocabularul limbii romane a unui numar de aproape 200 cuvinte principale (tip) si vreo 1500 derivate (de la acestea) de origine traco - dacica.
e. descoperirea diverselor produse de factura dacica, continuarea riturilor si ritualurilor funerare traditional geto - dacice, perpetuarea onomasticii dacice, trupele auxiliare recrutate in armata romana din randul tinerilor daci, prezenta in
vocabularul limbii romane a unui numar apreciabil de cuvinte de origine traco - dacica.
5. Factorii principali de romanizare a Daciei si Moesiei au fost
a. militarii si colonistii
b. organizarea administrativ - politica si urbanizarea
c. raspandirea limbii, artei si cultelor romane
d. prezenta (masiva in mediul rural) si receptivitatea autohtonilor
e. militarii, colonistii, organizarea administrativ - politica, urbanizarea, viata social - economica de tip roman, raspandirea limbii, artei si cultelor romane, prezenta si receptivitatea autohtonilor daci
6. Un proces (mai lent) de romanizare l-au cunoscut treptat dacii liberi prin:
a. multiple si indelungate contacte cu lumea romana sau daco-romana limitrofa
b. teritoriul lor incadrat in "spatiul strategic" (de siguranta) si in "granitele de civilizatie" ale imperiului roman
c. puterea mare de iradiere si influentare a civilizatiei si limbii latine
d. receptivitatea remarcabila a dacilor fata de acestea
e. multiple si indelungate contacte cu lumea romana sau daco-romana limitrofa, teritoriul lor incadrat in "spatiul strategic" (de siguranta) si in "granitele de civilizatie" ale imperiului roman, puterea mare de iradiere si influentare a civilizatiei si limbii latine, receptivitatea remarcabila a dacilor fata de acestea
7. Care dintre ramurile economiei Daciei romane s-au dezvoltat mai mult?
a. agricultura
b. cresterea animalelor
c. exploatarea zacamintelor subsolului
d. mestesugurile prelucratoare
8. Raspandirea limbii si scrierii latine in Dacia romana este atestata de:
a. descoperiri arheologice
b. izvoare epigrafice
c. descoperiri arheologice, izvoare epigrafice
9. Majoritatea toponimelor si hidronimelor cunoscute din provincia Dacia erau:
a. de origine dacica
b. de origine romana
c. de alta origine
10. Cele mai frecvente materiale arheologice de factura dacica descoperite in Dacia romana sunt:
a. vasele ceramice
b. uneltele si armele
c. podoabele si piesele de port
11. Cele mai specifice produse autohtone din asezarile si necropolele Daciei romane sunt:
a. ceramica lucrata la roata
b. ceramica lucrata cu mana
c. piesele metalice (unelte, arme, podoabe, monede)
12. In toate asezarile investigate in fostele provincii Dacia si Moesia predomina materialele arheologice:
a. de factura romana
b. de factura dacica
13. Arderea mortilor pe un rug comun, depunerea resturilor cinerare (cenusa, oscioare, ofrande) intr-o urna (cu sau fara capac) si ingroparea acesteia-reprezinta ritualul funerar frecvent intalnit in provincia Dacia la:
a. autohtonii daci
b. colonistii romani
14. Armata a reprezentat un factor important de romanizare a Daciei (si Moesiei) prin:
a. numarul apreciabil si distribuirea in provincii (inclusiv in zonele periferice de granita) a militarilor
b. recrutarea in armata romana (in unitati auxiliare si mai rar in legiuni sau garzi pretoriene) a tinerilor daci
c. invatarea de catre dacii incorporati in armata a limbii sau si a scrierii latine (fenomen atestat epigrafic in unele castre din Dacia)
d. ramanerea veteranilor in aceste provincii dupa lasarea lor la vatra, improprietarirea si obtinerea cetateniei romane
e. numarul important si raspandirea militarilor romani in cuprinsul provinciilor, stagiul militar indelungat, recrutarea dacilor in armata romana, insusirea de catre acestia a limbii sau si scrierii latine, obtinerea cetateniei romane si stabilirea veteranilor aici
15. Centrele cele mai propice de invatare a limbii si scrierii latine in Dacia au fost:
a. satele (pagi si vici)
b. orasele si castrele
16. Avem dovezi indirecte ca in Dacia au existat:
a. scoli elementare conduse de un magister
b. scoli secundare conduse de un grammaticus
17. Dintre ramurile artei romane din Dacia, cea mai monumentala se prezinta:
a. arhitectura
b. sculptura
c. pictura
18. Cele mai variate date privind continuitatea daco-romanilor la nord de Dunare dupa retragerea aureliana ni le ofera:
a. izvoarele arheologice
b. izvoarele scrise
c. izvoare lingvistice
19. Raspandirea crestinismului (in limba latina) in sec IV-VI d.Hr la daco- romani este atestata arheologic pe teritoriul:
a. fostei provincii Dacia
b. fostei Dacii libere
c. intregii Dacii nord-dunarene si al provinciilor sud-dunarene (Moesia Prima si Secunda, Dacia Ripensis si Mediterania, Sczthia Minor)
20. In Dacia nord-Dunareana din secolul IV-VII d. Hr. S-au perpetuat riturile si ritualuri funerare de origine:
a. dacica
b. romana
c. dacica si romana
21. Populatiile migratoare care s-au infiltrat in spatiul carpato-balcanic sunt atestate de izvoare:
a. scrise
b. arheologice
c. scrise si arheologice
22. In sec. IV-VI d.Hr. daco - romanii au venit in contact cu urmatoarele populatii migratoare:
a. goti, huni si gepizi
b. avari si slavi
23. Dacia romana creata de Traian in 106 d.Hr. era o provincie de tip:
a. imperial
b. senatorial
24. Dacia traiana avea in frunte un guvernator (legatus Augusti pro praetore)de rang:
a. consular
b. pretorian
25. Imparatul Hadrian a impartit Dacia in:
a. doua provincii
b. trei provincii
26. Care dintre provinciile organizate de Hadrian avea in frunte un legatus Augusti pro praetore de rang pretorian:
a. Dacia Superior
b. Dacia Inferior
c. Dacia Porolissensis
27. Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis si Dacia Malvensis au fost puse sub comanda unui guvernator de rang consular (care purta titlul de legatus Augusti pro praetore trium Daciarum) de imparatul:
a. Antoninus Pius
b. Marcus Aurelius
28. Din surse literare si epigrafice aflam ca in Dacia romana au venit colonisti din:
a. Italia
b. toate provinciile Imperiului roman
29. Diplome militare consemneaza stationarea in Moesia si Dacia romana a mai multor:
a. legiuni
b. trupe auxiliare
c. legiuni si trupe auxiliare
30. Orasele Napoca, Apulum I, Apulum II, Potaissa, Malva si Romula au avut rang de:
a. municipium
b. colonia
c. municipium si colonia
31. Orasele Dierna, Porolissum, Tibiscum si probabil Ampelum si Sucidava au avut titlul de:
a. municipium
b. colonia
32. Singurul oras din Dacia care a primit inca de la intemeiere titlul de colonia a fost:
a. Apulum
b. Ulpia Traiana Augusta Dacica
33. Colonia Ulpia Oescus si municipiile Durostorum, Novae, Noviodunum, Troemis si Tropaeum Traiani se aflau in provincia:
a. Moesia Superior
b. Moesia Inferior
34. Limba oficiala si de intelegere intre autohtoni si colonisti in provinciile Dacia si Moesia a fost:
a. latina
b. traco-daciaca
35. Pausanias si cateva inscriptii consemneaza expeditia militara intreprinsa la 170 d. Hr. Pana in S Greciei (la Elusis) de:
a. dacii costoboci
b. dacii carpi
c. dacii mari
36. Numele regelui costoboc Pieporus, a sotiei sale Zia si a nepotilor acestora (Drilgisa si Natoporus) sunt inregistrate in:
a. Istoria Romana a lui Dio Cassius
b. o inscriptie funerara descoperita la Roma
37. Mai multi imparati romani incepand cu Filip Arabul si terminand cu Constantin cel Mare si-au luat (in urma unor razboaie victorioase) epitetul de:
a. Carpicus Maximus
b. Dacicus Maximus
38. Cultura arheologica atribuita dacilor costoboci poarta numele de:
a. Lipita
b. Santana-Arad
39. Cultura arheologica atribuita dacilor carpi poarta numele de:
a. Poienesti
b. Santana de Mures
40. Majoritatea divinitatilor atestate in provincia Dacia erau de origine:
a. greco-romana
b. orientala
c. traco-dacica
41. Tablitele cerate scrise in latina cu litere cursive (scriptura cursiva) au fost descoperite in galeria unei mine de aur din Dacia la:
a. Ampelum (Zlatna)
b. Alburnos Maior (Rosia Montana)
42. Abandonarea provinciei Dacia s-a produs in vremea Imparatului:
a. Gallienus
b. Aurelianus
43. Din motive strategico-militare, statul roman a retras din provincia Dacia:
a. armata
b. administratia
c. toata populatia
d. armata, administratia, putina populatie
44. Revenirea stapanirii romane la nord de Dunare (pe un teritoriu cuprins intre Dunare si Brazda lui Novac, incepand din Banat si pana in Basarabia) a avut loc in vremea imparatilor:
a. Constantin cel Mare
b. Justinianus
c. Constantin cel Mare si Justinianus
45. Continuitatea populatiei daco-romane in sec. IV-VII d. Hr pe teritoriul fostei Daciei romane si Daciei libere este atestata de izvoarele:
a. arheologice
b. numismatice
c. epigrafice
d. literare
e. arheologice si scrise
46. Cele mai bogate si variate date despre existenta populatiei daco-romane in Dacia post-aureliana ni le ofera izvoarele:
a. arheologice
b. scrise
47. Relatiile Imperiului cu Dacia nord - dunareana in sec IV-VII d.Hr. au contribuit la:
a. raspandirea aici a crestinismului in limba latina
b. intarirea romanitatii nord-dunarene
c. extinderea crestinismului si consolidarea romanitatii in spatiul carpato-dunarean
48. Crucea, chrismonul, mielul, pestele, porumbelul, cocosul, paunul, arborele vietii, bunul pastor, corabia lui Iona si monstrul marin reprezentate pe diferite obiecte descoperite in Dacia reprezinta simboluri:
a. paleocrestine
b. pagane
49. Vandalii, gotii si gepizii au fost populatii migratoare de origine:
a. iraniana
b. germana
50. Din cele peste 3000 de inscriptii provenite din Dacia romana, in majoritate covarsitoare sunt scrise in limba:
a. latina
b. greaca
RASPUNSURI
A: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30.
F: 9, 13, 23
MC: 1c, 2c, 3c, 4e, 5e, 6e, 7c, 8c, 9a, 10a, 11b, 12a, 13a, 14e, 15b, 16a, 17a, 18a, 19c, 20c, 21c, 22a, 23a, 24b, 25b, 26a, 27b, 28b, 29a, 30c, 31a, 32b, 33b, 34a, 35a, 36b, 37a, 38a, 39a, 40a, 41b, 42b, 43d, 44c, 45e, 46a, 47c, 48a, 49b, 50a.
|
