Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Structura si repartitia teritoriala a domeniului Craiovestilor

istorie




Structura si repartitia teritoriala a domeniului Craiovestilor

Potrivit informatiilor analizate în capitolul precedent, domeniul Craiovestilor cuprindea 133 stapâniri sigure (la care se mai adauga un numar de stapâniri probabile). Din cele 133 stapâniri sigure am vazut ca, pentru 20, documentele nu ne îngaduie sa deslusim chipul cum au ajuns ele în acest domeniu si de aceea cercetarile privitoare la modul de constituire a averii Craiovestilor se pot referi, deocamdata, numai la cele 113 sate si parti, care reprezinta stapâniri cu origine cunoscuta. Dintre aceste 113 bunuri, 91 (adica 80,5 %) erau mosteniri parintesti, iar 22 (adica 19,5 %) ne apar ca provenind din danii domnesti, achizitii diferite si cotropiri. Vechii posesori ai celor 113 bunuri cu origine cunoscuta fusesera: în 105 cazuri boieri, inclusiv Neagoe Strehaianu (aci intrând si cele 5 sate "daruite" de domni, care, toate, par a fi fost la origine boieresti); în 5 cazuri cete de mosneni; într-un caz o manastire si în altul un orasean. Se adauga situatia neobisnuita a satului cu balta recuperat de la turci. Daca comparam procentul infim al satelor foste mosnenesti, cuprinse în domeniul Craiovestilor, cu procentul satelor de acelasi fel din domeniul de boier al lui Mihai Viteazul1, putem aprecia mai usor uriasa apasare boiereasca, suferita de  757b13h 55;aranii liberi în timpul marii crize taranesti de la sfârsitul secolului al XVI-lea; caci proportia respectiva urca de la 4,4% la 64%.




Tab. 1. Structura domeniului dupa modul de dobândire (stapâniri sigure).

Total

Mosteniri

Danii domnesti, cumparaturi, schimburi, cotropiri etc

Origine necunoscuta

Dupa cum reiese din situatia de mai sus, lânga satele mostenite Craiovestii au adaugat, în cele peste cinci decenii de predominare politica prin marea banie, un numar de înca 22 bunuri funciare. Dintre ele, 14 erau sate si balti, în majoritate de mare întindere, achizitionate de la boieri (inclusiv "daniile domnesti"), iar 1 era jumatate de sat sau de oras, caci este vorba de Tismana cotropita de la o manastire. Restul aveau de obicei o valoare mai mica. Aceasta însemneaza ca extinderea domeniului craiovesc, în perioada amintita s-a facut mai ales pe socoteala altor feudali. Vom vedea mai departe cum se explica acest fapt.

Trebuie sa mai facem aici si o alta constatare: cu toate cele 22 danii domnesti, achizitii si cotropiri, vremea la care ne referim nu reprezinta o perioada de crestere a domeniului Craiovestilor, ci dimpotriva. însusi actul partajului din 1589 arata ca partile lui Barbu ban si Danciu comis au iesit din acest domeniu prin danii si confiscari, iar unele dintre satele lui Pârvu vornic au fost vândute de Marga, sora lui Neagoe Basarab si de fiii ei. Pe de alta parte, analiza informatiei privitoare la cele 133 stapâniri sigure arata ca, pâna în timpul domniei lui Mircea Ciobanul, 32 dintre ele fusesera daruite unor manastiri, alte

' v-«»p. Iii,P


11 unor slugi sau vândute, iar 3 fusesera confiscate. Totusi micsorarea reala a domeniului n-a putut avea caracterul drastic pe care îl sugereaza aceste cifre, deoarece documentele ce ni s-au pastrat semnaleaza mai ales satele scoase din domeniu prin danii si confiscari, nu ceea ce reprezenta masa acestui domeniu, pe care n-o cunoastem, astazi, decât în parte.

Unul din faptele cele mai izbitoare, constatat în ceea ce priveste originea domeniului celor patru frati, este marea pondere a satelor mostenite de ei de la tatal lor. Avem astfel dovada ca Neagoe banul poseda o avere funciara uriasa, care constituia, dupa câte cunoastem pâna astazi, cel mai întins domeniu feudal din Ţara Româneasca de la sfârsitul secolului al XV-lea. Importanta acestui domeniu reiese atât din cifrele de mai sus, cât si din urmatoarele consideratii: el cuprindea mai întâi Craiova - "caminul" sau satul de "sclitada" al familiei, de la care îsi lua numele si bania, localitate pe care un document din 1532 o descrie ca pe un mare complex teritorial: "cu toate satele si silistile si morile si baltile si viile"1. Craiova a avut desigur o viata urbana de îndata ce banii au rezidat acolo. Domeniul mai cuprindea: Caracalul, oras înca de la sfârsitul secolului al XVI-lea, StPthaia, târg vechi, de care se leaga traditia unei episcopii si a unui scaun banesc, cum si multe sate neobisnuit de mari pentru acea vreme, ca Greaca, Prundul, Izlazul. Ale lui Neagoe ban erau de asemenea aproape toate baltile Dunarii, de la Calafat pâna la Oltenita: Bistretul, Nedeia, Macesul, Potelul, Suhaia si Greaca.



Alte aspecte ale domeniului Craiovestilor ne apar atunci când îl cercetam din punct de vedere geografic. Constatam mai întâi o deosebire între felul cum se raspândeau, pe de o parte, satele de mostenire, iar pe de alta, cele achizitionate sau cu origine necunoscuta: primele, adica cele care au facut parte din domeniul lui Neagoe Strehaianu, se gaseau mai ales pe Dunare si în Oltenia de jos, pe când cumparaturile, cotropirile si satele despre care nu avem informatii se întâlnesc atât în Oltenia sudica, unde reprezentau zone de expansiune,prin ccltccj'g sj cumparaturi, a domeniului mostenit, cât si într-o parte a Ţarii Românesti în care, dupa cercetarile de pâna acum, tatal Craiovestilor n-a avut decât trei sate, adica în nordul Olteniei si în fostele judete Arges si Muscel. Din totalul de 21 sate constatate în aceasta zona, cel putin 8 sunt achizitii si cotropiri: Babenii vicleanului Staie, Stroesti si Tupsa, sate cotropite de Barbu ban, apoi Slatioarele, Bogdanesti, Malureni, Micesti si Râmnic, care reprezinta fie cumparaturi reale, fie achizitii samavolnice. Din cele 12 sate cu origine necunoscuta din aceasta zona, 5 se întâlnesc numai în doua reîntariri generale date Bistritei (Gura Comanestilor, Rachita, Obârsia Desului, Razleiul, Maleni si Sârbi), iar alt sat (Jupânesti) este mentionat o singura data. si acestea par a fi fost achizitii si cotropiri întâmplatoare, cele mai multe fara vreo valoare economica deosebita.

A doua constatare geografica, la care ajungem folosind de data aceasta harta trupurilor de mosie, este ca domeniul Craiovestilor era format din complexe teritoriale mari. La noi, ca si aiurea, existenta unor unitati teritoriale întinse, aflate sub mâna aceluiasi stapân, a fost elementul de baza care a facut posibila farâmitarea feudala. Regimul

D./.R., veac. XVI, voi. II,p


jrnunitatilor ar fi fost practic imposibil în cazul unor domenii formate din portiuni mjq â risipite, din jumatati si sferturi de sat, departate unele de altele.

în sfârsit, harta ne descopere ca mosiile de mostenire ale Craiovestilor se înv-ecinaU de obicei cu domenii ale unor rude apropiate sau ale altor mari feudali din secolele jfy .. XVI. Astfel, complexul de la Catalui era înconjurat de sate ale boierilor din Mar gjj^ '■ Suici, Peris si Floresti, iar cel de la Gura Calmatuiului se învecina la rasarit cu Ivan ciUc ' sotul Margai celei tinere, cu Hamza banul din Obislav, nepotul Craiovestilor si cu boT,-};' Golesti; la apus cu satele daruite de Neagoe Basarab manastirii Cuflumus; iar la mia^. noapte cu boierii din Margineni si Calomfjresti. în Oltenia de Jos, pe lânga zorHe mosnenesti, despre care va fi vorba mai departe, si pe lânga domeniile din danii dcimn. t: ale manastirilor Tismana si Cozia, Craiovestii erau vecini cu Harvat logofatul, ^ti manastirii Motru, presupusul frate al lui Neagoe Strehaianu, cu boierii din Hotarârii, care s-a ridicat Badica voievod, varul lui Neagoe Basarab si cu Bengestii, D^e Golestii si Buzestii. Toti acesti vecini de mosie erau înruditi, în grade diferite, cu fatn;ia' Craiovestilor.

Aceste constatari capata o mai adânca semnificatie, daca le alaturam rezu]tateirtr atinse prin alte cercetari de natura celei de fata,1 care au aratat ca marea boierime a -p « Românesti, din secolele XIV-XVI, reprezenta o categorie sociala închisa sj ~ . numeroasa, ai carei membri, grupati în factiuni politice adverse, care sprijineau pretendenti diferiti,purtau între dânsii lupte pentru dregatorii si avere,dar ramâneau "închisi îtt cer,îl lor, în care nu era usor sa patrunda un om nou, tinând în subordine boierimea mit;a" lsa cum s-a constatat cu privire la Halici2 si cum, de altfel, s-au petrecut lucrurile Jn t " j lumea feudala. O parte din domeniile acestei mari boierimi trebuie sa se fi CQnstjyt înainte de înfiintarea Ţarii Românesti. Mi se pare sigur ca multi dintre marii baieri ne care îi cunoastem pe baza celor mai vechi documente, stapâni ai unor întinse dot^ purtatori de dregatorii, au fost urmasii feudalilor care au creat statul, tot asa cum dintre vecinii lor au fost urmasii taranilor de pe domeniile antestatale. Aceasta con este urmarea fireasca a constatarilor ce s-au facut cu privire la preexistenta, fata de ep<ca înfiintarii statului, atât a elementului feudal, cât si a vecinilor. Se mai poate ad^Ugac j aservirea taranimii de la sud de Carpati, desi a fost în cursul timpului un permanent, a cunoscut, pâna la 1600, intensitati maxime în doua perioade, din care se situeaza înainte de înfiintarea statului, iar cea de a doua catre sfârsitul secoiuju: ^j XVI-lea.



Harta domeniului craiovesc din Oltenia de Jos, unde aceasta familie îsi avea mae,a majoritate a satelor, chiar incompleta cum am putut-o întocmi astazi, când nu cut(Oasl(I11 mai temeinic decât satele unuia dintre cei patru frati, arata ca acestia aveau ac)j0 posesiuni, a caror valoare funciara aminteste domeniile feudale din apusul Europej- j^ in aceasta comparatie trebuie sa se tina neaparat seama si de urmatoarea deosebiref0Jrj-e importanta pentru întelegerea feudalismului nostru. Marile domenii feudale djn

Vezi mai sus,cap. I.

Grecov, Ţaranii în Rusia, p. 267.


constituiau tinuturi "d'un sel tenant", cu limite administrative pastrate pâna târziu în vremile noastre. Feudalismul apusean se caracterizeaza tocmai prin aceasta situatie în care formatiuni teritoriale compacte au în fruntea lor feudali autonomi. La noi principalele domenii boieresti au fost formate din insule uneori destul de întinse, care grupau un numar relativ mare de sate, dar aceste insule n-au cuprins nicaieri totalitatea vreunei regiuni administrative. Complexele de mosii ale marilor boieri se gaseau separate prin domenii straine sau, mai ales în anumite parti de tara, erau înecate în zone mosnenesti, ori se învecinau cu asemenea zone. Aceasta structura teritoriala arata ca avem de-a face cu alte împrejurari istorice decât cele ale feudalismului apusean, elementele de deosebire venind pe de-o parte din chipul cum s-au nascut domeniile boierilor români, iar pe de alta din evolutia acestor domenii, petrecuta sub prevederile dreptului nostru de succesiune, care îngaduia permanenta lor divizare. în perioada când Craiovestii au tinut bania Craiovei, singura dregatorie teritoriala a Ţarii Românesti, Oltenia avea urmatoarea geografie sociala, în nord se gasea o mare zona mosneneasca, cea mai întinsa si cea mai compacta din tara, unde boierii stapâneau mosii relativ putine, dar în care fusesera constituite, de pe atunci, câteva importante enclave manastiresti. La sud de acest tinut al mosnenilor care cobora pâna spre Severin si Craiova, se gasea o zona puternic feudala, unde cea mai mare parte a teritoriului era detinut de boieri, si în special de Craiovesti, într-un amestec de domenii mai mari sau mai mici, cum si de câteva manastiri importante. Trebuie însa retinut faptul remarcabil ca înauntrul acestui vast tinut feudal, se gaseau si doua insule de taranime libera (cele mai sudice arii de acest fel din Ţara Româneasca), plus alte câteva sate mosnenesti risipite. Aceasta distribuire a zonelor sociale din Oltenia s-a pastrat si dupa aceea, în tot cursul istoriei, pâna în vremea în care o putem urmari cu ajutorul izvoarelor statistice moderne, desi proportia mosnenilor din nord a scazut necontenit si cu toate ca cele doua insule mosnenesti dinspre Dunare s-au micsorat si ele mai cu seama la sfârsitul secolului al XVI-lea, când numeroase sate au fost rumânite de Mihai Viteazul si de boierii sai favoriti.

Compozitia sociala a zonei boieresti din Oltenia, care lânga stapânirile Craiovestilor cuprindea, probabil, numai domenii ale altor reprezentanti din marea boierime, pe care am caracterizat-o mai sus, îmi pare â fi o indicatie, de caracter general, ca domeniile boieresti de aici au avut, toate, aceeasi origine si vechime










Document Info


Accesari: 1421
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )