Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Un razboi de factura deosebita

istorie


Un razboi de factura deosebita



Revolutia tehnico-stiintifica, proces ce se desfasoara īn zilele noastre īntr-un ritm literalmente exploziv, se con­cretizeaza prin realizarea unor progrese impresionante īn sfera activitatii economice. Aspectul tehnic al acestui proces este reprezentat de schimbarea radicala a tehnolo­giei productiei, de introducerea unor elemente noi de īnalta eficienta, cum sīnt automatizarea, folosirea tot mai intensa si mai generalizata a masinilor de calculat, sporirea gradului de eficacitate a tuturor resurselor de energie, aplicarea metodelor de productie industriala īn agricultura si multe altele.

A devenit caracteristica manifestarea nemijlocita a stiin­tei ca forta īnsemnata a procesului de productie, respec­tiv īmbinarea organica a stiintei cu productia īntr-un proces unic. Aceasta situatie noua are drept rezultat nu numai accelerarea remarcabila a dezvoltarii stiintei, ci si faptul ca īntre ritmul progresului stiintific si ritmurile de crestere a producţ 24424w2217y ;iei se stabileste un raport direct facilitīnd, printre altele, reducerea considerabila a inter­valului de timp dintre realizarea prototipului si productia de masa. Cercetarea stiintifica a depasit cadrul preocu­parilor unor savanti izolati, cu mijloace reduse de investi­gatie, mobilizīnd astazi, īn laboratoare si institute, exce­lent dotate, puternice colective de cercetatori, oameni de stiinta si specialisti, care au la dispozitie imense resurse materiale si financiare.

In tarile capitaliste dezvoltate, cresterea continua a gradului de concentrare, a productiei īn mīinile monopolu­rilor actioneaza de o maniera complexa asupra progresului tehnico-stiintific. Identificīnd īn acest progres o cale de sporire a profiturilor, marile trusturi si companii favori­zeaza, īn general, desfasurarea sa exista si cazuri e drept, putine la numar īn care considerente tactice

comanda marilor monopoluri frīnarea introducerii īn pro­ductie a unor descoperiri si inventii noi. Pe de alta parte asa cum arata prof. dr. Gh. P. Apostol drept urmare a īnaspririi concurentei, a goanei dupa profit, batalia pentru lansarea noutatilor tehnico-stiintifice create īn laboratoarele de cercetare a devenit una din formele prin­cipale ale luptei dintre monopoluri. In prezent, orice rą-mīnere īn urma a acestui domeniu, echivaleaza cu fali­mentul. "De aceea continua acelasi autor monopo­lurile sīnt nevoite sa faca uriase cheltuieli chiar si pentru acele cercetari care nu sīnt rentabile pe termen scurt si a caror rentabilitate viitoare este problematica. lntr-un anumit sens, revolutia tehnico-stiintifica sileste monopo­lurile sa se angajeze īn cursa progresului tehnic, uneori independent de considerentele de profit imediat, īn aceste conditii, spionajul industrial capata, īn mod inevitabil, di­mensiuni mari".1

Spionajul industrial, la care se refera prof. dr. Gh. P. Apostol, este unul din elementele componente ale activitatii de spionaj tehnico-economic, notiune mai larga, ce desemneaza activitatea secreta desfasurata īn tarile capitaliste de serviciile de informatii guvernamentale, de marile firme si trusturi internationale si organizatiile pro­fesionale private īn scopul cunoasterii potentialului si in­tentiilor economice ale statelor sau firmelor concurente, a subminarii acestora, precum si pentru a sustrage, prin metode subversive, inventii, descoperiri si procedee teh­nologice de mare randament.

Vom avea prilejul sa ne referim la multe fapte care confirma ca spionajul tehnico-economic a capatat īn zilele noastre dimensiunile unui adevarat conflict la scara pla­netara. Nu este, desigur, vorba de un razboi mondial de genul celor doua conflagratii din prima jumatate a aces­tui secol. Fenomenul de care ne ocupam este un razboi de factura deosebita care īn lumina celor spuse deja poate fi definit ca un "razboi mondial al profitului".

Gheorghe P. Apostol, Revolutia tehnico-stiintifica īn capita­lismul contemporan, īn volumul Capitalismul contemporan, Edi­tura didactica si pedagogica, Bucuresti, p.

<\cest conflict nu opune īntotdeauna direct, unul altuia, statele capitaliste dezvoltate, ci se desfasoara, mai ales, īn interiorul lor, opunīnd pe toti īmpotriva tuturor fie­care mare companie financiar-industriala actioneaza īn interesul propriu īmpotriva firmelor concurente. Nu este mai putin adevarat faptul ca, īn multe cazuri, mteresele cu caracter privat coincid cu interesele de stat. In aseme­nea situatii lupta dintre trusturi se deplaseaza pe tarīmul antagonismelor dintre state, concretizīndu-se prin actiuni ale serviciilor de informatii nationale īmpotriva tarii, sau a marelui trust international concurent. Aceasta si­tuatie este caracteristica actiunilor de spionaj industrial desfasurate īmpotriva īntreprinderilor ce executa cercetari sau comenzi cu caracter militar sau luptei īndīrjite ce se da īn zilele noastre pentru controlul resurselor mon­diale energetice si de materii prime. De aici rezulta ca ar fi gresit sa reducem dimensiunile spionajului tehnico-economic doar la cele ale unui razboi dintre īntreprinde­rile particulare mari si mici din lumea capitalista. Gu­vernele sīnt si ele amestecate din plin īn acest razboi, urmarind nu numai sustragerea unor importante secrete economice si militare, dar, de multe ori, si "plasarea", atīt prietenilor cīt si adversarilor, a unor date eronate cu pri­vire la potentialul stiintific si tehnic propriu, īn intentia de a reusi sa amīne actiunile de patrundere ale altor ser­vicii de informatii capitaliste īn institutele de cercetari si uzinele proprii producatoare de armament si echipa­ment militar.

īn ce priveste interesul marilor trusturi si companii fata de spionajul tehnico-economic, aceasta este o ches­tiune legata de dorinta asigurarii unor cīstiguri suplimen­tare cīt mai importante. Din acest punct de vedere nu exista nici o īndoiala ca informatiile secrete din domeniul tehnico-economic obtinute de capitalisti aduc mari profi­turi beneficiile realizate reprezinta, īn majoritatea cazu­rilor, mie la suta sau chiar mai mult īn raport cu chel­tuielile facute pentru obtinerea informatiilor respective. In anul la1 Washington, la conferinta privind securi­tatea īntreprinderilor, unul din vorbitori afirma ca spio­najul tehnico-economic a ajuns la un asemenea grad de perfectiune, īncīt obtinerea secretelor de fabricatie prin

intermediul organizatiilor spionilor profesionisti reprezinta calea cea mai rapida si mai ieftina de modernizare a īn­treprinderilor.

Organizatiile internationale de spioni profesionisti au devenit īn zilele noastre un element important al ofen­sivei neīntrerupte pentru īnsusirea secretelor tehnico-stiintifice si industriale detinute de marile companii si firme. Pretutindeni, īn preajma laboratoarelor si institu­telor de cercetari, a uzinelor si birourilor de proiectare, a pistelor si bancurilor de īncercare a prototipurilor, pīn-desc indiscret ochii si urechile acestor indivizi fara scrupule, gata sa savīrseasca orice ilegalitate sau crima pentru a-si īnsusi secrete de productie transformabile īn bani. Asemenea organizatii ale spionilor specializati īn probleme tehnico-economice, a caror existenta nu mai este de mult o simpla supozitie, opereaza sub conducerea unor centre situate īn Statele Unite, Japonia, Italia, Elve­tia si īn alte tari.

Orice vizitator care patrunde īntr-o uzina, sub un pre­text sau altul, fie chiar spalatorul de geamuri angajat cu ziua sau soferul unei masini īnchiriate, pot fi agenti ai acestor organizatii care dispun de mijloace importante de informare si de actiune. Metodele folosite includ, printre altele, coruperea unora dintre salariatii obiectivului spio­nat, folosirea unor instrumente si ustensile perfectionate de īnregistrat convorbirile si fotografiat planurile si ma­terialele de cercetare, supravegherea directa, introduce­rea prin efractie īn cladiri, spargerea caselor de fier etc. Spionajul tehnico-economic tine pasul cu progresele rea­lizate de stiinta pentru a le folosi pe pamīnt, īn spatiul cosmic si īn adīncul marilor si oceanelor. Unii nu ezita sa foloseasca si mijloacele spionajului strategic militar. O companie canadiana, de exemplu, folosea o metoda deosebit de eficienta pentru identificarea unor zacaminte de minereuri īn insulele Fidji. Aceasta metoda se baza pe interceptarea si īnregistrarea semnalelor radio de foarte joasa frecventa emise de o baza de comunicatii a flotei de submarine a S.U.A. Semnalele strabateau largi por­tiuni ale scoartei pamīntesti, inclusiv zona prospectata, iar caracteristicile lor erau afectate de natura straturilor

de minereuri pe care le īntīlneau. Analiza materialului īnregistrat a permis identificarea unor zacaminte aflate la adīncimi de peste de metri.

Exemplul de mai sus este o dovada a faptului ca ex­tinderea spionajului īn spatiul cosmic, precum si īn adīn-cul marilor si oceanelor este strīns legata printre altele aut de identificarea unor zacaminte de materii prime si resurse energetice existente pe glob, cīt si de evaluarea resurselor de aceasta natura ale inamicului potential.

In zilele noastre exista si "piete" ale secretelor de pro­ductie, unde se cumpara si se vīnd informatiile tehnico-stiintifice furate. O asemenea "piata" specializata pe pro­bleme de electronica si mase plastice se afla īn Japonia. O alta "piata", profilata pe industria medicamentelor, se afla īn Italia. Cu cītiva ani īn urma, "cifra de afaceri" a spionajului industrial īn Statele Unite era evaluata la peste un miliard de dolari pe an. īn prezent aceasta cifra a fost considerabil depasita.

Fuzionarile de firme, cresterea participatiilor de capi­tal, descoperirile stiintifice, planurile de publicitate si de lansare a unor produse noi, crearea de sucursale īn strai­natate, reprezinta astazi informatii care intereseaza īn aceeasi masura ca si procesele de fabricatie de mare ran­dament. Cunoscānd acest lucru, doi financiari care inten­tionau sa discute amanunte referitoare la fuzionarea so­cietatilor ai caror proprietari erau, au īmpins prudenta pīna la a se deplasa, fiecare la volanul masinii proprii, pe un cīmp īntins si pustiu unde au conversat la adapost de urechile indiscrete. Ei nu erau īnsa la adapost de privi­rile, sau mai bine zis de teleobiectivele puternice ale unor aparate de fotografiat. Fotografiile luate la aceasta īntre­vedere si puse īn circulatie, cīteva zile mai tīrziu, pe culoarele bursei, au produs o profunda agitatie printre agentii de schimb si efecte, cu totul nedorite de cei doi financiari, asupra valorii actiunilor societatilor lor.

Brevetele de inventii si publicatiile relative la cerce­tarea tehnico-stiintifica sīnt cenzurate cu grija de benefi­ciari, īnainte de a fi puse īn circulatie, pentru a īmpie­dica astfel concurenta sa-si īnsuseasca secretele de baza ale noilor procese. Tocmai īn legatura cu aceste masuri

de precautie, oferta gratuita a unor procedee tehnice noi a devenit suspecta. O asemenea constatare a facut-o īn Statele Unite N.A.S.A., atunci cīnd a pus la dispozitia in­dustriasilor, īn mod gratuit, unele din inventiile realizate īn procesul construirii navelor spatiale, cum ar fi ade­zivi si metode de sudura, formule pentru fabricarea unei sticle rezistenta la variatii mari de temperatura etc. Ase­menea inventii se numesc la N.A.S.A., "spin-off" adica "rebuturi", deoarece nu au fost duse pīna la capat, si deci, nici verificate īn practica. Ele pot īi obtinute gra­tuit de catre oricare firma americana interesata. Dar industriasii americani, care nu sīnt obisnuiti sa primeasca cadouri sub forma de inventii, refuza noutatile puse la dispozitie de N.A.S.A., considerīnd ca lucrurile care nu costa nimic, nu valoreaza nimic. In schimb, organele īn­sarcinate cu asigurarea securitatii N.A.S.A. au arestat īn jurul laboratoarelor acestei institutii un numar aprecia­bil de spioni americani si straini, care īsi dadeau multa osteneala sa fure niste procese de fabricatie.

In lumea capitalista principalii adversari ai spionilor care vīneaza secrete tehnico-economice sīnt specialistii si detectivii īnsarcinati cu problemele de securitate a īntre­prinderilor, grupati si ei īn asociatii si firme de speciali­tate. Psihoza creata de ofensiva spionilor īn cautare per­manenta de secrete financiare, stiintifice si tehnice a facut sa prospere, īn tarile capitaliste, organizatii particulare, specializate īn actiunile de contraspionaj. Marea agen­tie de detectivi particulari "Pinkerton" din Statele Unite cīstiga, īn anul de pe urma contraspionaju­lui industrial cinci milioane de dolari. In anul īnca­sarile provenite de pe urma acelorasi actiuni ajunsesera la milioane de dolari. Din cele aproximativ īntre­prinderi americane foarte mari, peste sīnt īn prezent "clientele" lui "Pinkerton".

O alta organizatie privata americana specializata pe aceleasi probleme este "Asociatia fostilor agenti ai Birou­lui Federal de Investigatii", cu sediul la New York. Aso­ciatia numara aproximativ de membri, care īsi pun serviciile la dispozitia patronilor de īntreprinderi, doritori sa fie aparati de actiunile spionilor. Compania "Ford", de

pilda, a angajat fosti agenti ai F.B.I.-ului. Multi dintre ei nu sīnt doar simpli functionari ai societatilor, ci ocupa posturi importante īn aparatul executiv. Ei au din ce īn "ce mai mult de lucru si risca permanent sa fie depasiti de nivelul de cunostinte ce li se cere pentru īndeplinirea sarcinilor. Spionii se ocupa astazi nu numai de secretele detinute de oameni, ci si de cele pastrate de masini. Ordi­natoarele folosite pe o scara tot mai mare pentru organi­zarea procesului de productie, precum si īn activitatea de cercetare, au o memorie īncarcata de secrete, iar aceasta memorie poate fi furata.

Problemele enumerate īn paginile precedente vor fi examinate pe larg īn cele ce urmeaza, īntrucīt trasaturile caracteristice spionajului tehnico-economic contemporan s-au concretizat īndeosebi īn secolul al XX-lea, īnsemna­rile noastre se vor referi, pentru īnceput, la īntīmplari petrecute īn primii ani ai acestui secol si, īndeosebi, īn perioada primului razboi mondial.



Document Info


Accesari: 1406
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )