Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























ANALIZA STILISTICA

jurnalism


ANALIZA STILISTIC





"A interpreta stilistic un text de presa, caruia sa-i conferim calitatea de discurs de un anumit tip, înseamna sa luam în consideratie doua standarde de textualitate:

1.) Coeziunea, ca relatie de dependenta gramaticala (acord, logica si selectie a propozitiilor, interactiune)

2.) Coerenta, ca relatie de compatibilitate între elementele ce compun textul, se 14214q1619o accepta, sunt accesibile si relevante ca semnificatie" (V. VIsINESCU)


1. Premise:

a.) Invazia limbajelor si interactivitatea

- limbajele invadeaza orizontul interdisciplinar al celor mai diverse si eterogene discursuri

Limbaje de presa:

Limbajul economic: marketing, tehnologii, competivitate...

Limbajul stiintific: cibernetica, informatica, mamagement...

Limbajul cultural-artistic: arta narativa, eul liric, alter ego, lirism,...

Limbajul publicistic cetatenesc: edili, urbanizare, audienta,...

Limbajul vietii politice: vot, unaminitate..

Limbajul sportiv: basket, box, corner...

- genurile omniprezente în ziare si reviste, reportajul, foarte diversificat (reportaj infomativ, biografic, potret, oficial, confesiune etc.), ancheta (sociala, economica, de învatamânt, culturala etc.), interviul, cronica (literara, plastica, muzicala, cinematografica etc), masa rotunda, articolul, împreuna cu genurile informative (stiri, fotoreportaje) cunosc o dezvoltare notabila.

- "Disciplina genurilor garanteaza însa rigoarea formala, strictetea compozitiei." (Tudor Vianu)

b.) Ambiguitatile discursive si dualitatea receptarii

- de la discursul de presa "traditional" se trece la discursul mediatic informatizat

- acesta reprezinta limbaje ce pun receptorul într-o dubla postura: primeste informatii si este solicitat sa participe la acceptarea/neacceptarea respectivei lumi

2. Instrumente de lucru:

a.) centrare asupra continutului:

- sunt explorabile semnificatiile sugerate de titlu, sapou (când acesta exista), din lead, din intro au din imaginile care însotesc textul (fotografii, desene, grafice, colaje etc.)

- se aproximeaza importanta discursului raportata la:

- sensurile majore tranzitive (ce afla cititorii)

-sensurile ascunse/partial ascunse ale unei posibile dezinformari

- sensurile manipulatorii, cu deosebire ale temelor politice în campanii electorale

b.) centrare asupra autoritatii verbului:

- enunturi, propozitii, fraze, parafraze, contexte coerente, clar exprimate, proprietate semantica, înlantuire si gradare logica

- frazarea contextuala a discursului în structuri gramaticale solide (atentie la dezacorduri, anacoluturi, improprietati semantice, cultisme, pretiozitati, etc.)

- preponderenta verbalului fata de alte coduri semiotice

3. Tehnici ale analizei/interpretarii unui discurs mediatic

- modele de analiza stilistica:

tipul mesajului: semnificatia continutului propriu-zis, în plan politic, social, cultural, lingvistic etc. cât si încadrarea într-unul din genurile jurnalistice

structura mesajului: tehnicile de redactare prin care se individualizeaza mesajul (discursul)

particularitati de limba si stil: mai ales sfera lexicului si a figurilor de stil

accesibilitate si corectitudine literara: diferite aspecte referitoare la vocabular, morfologie si sintaxa

Faptele limba caracteristic presei (daca este cazul pentru un text jurnalistic din perioada de pionierat)

Scheme operationale aplicabile în receptarea stilistica a discursului mediatic

Dupa V. Visinescu, din verigile sistemului retoric, patru sunt comune oricarei analize:



a.     subiectul discursului: reprezinta prima veriga a unui discurs, rezulta din titluri, intro-uri, lead-uri sau frânturi de text însotite de imagini

b.     ordonarea tematica

c.     ornamentarea tematica

d.     interpretarea discursului


De exemplu: Ce valori lexicale si stilistice poate cuprinde titrajul de presa?

Exprimarea metaforica în titraje

Titrajul în discursul politic (d.p.d.v.al semnificatiei mesajului, al formei de exprimare, al lexicului, al punctuatiei, al simbolurilor iconice, al genurilor/speciilor)

Tipologii discursive ale presei scrise

a.)  discursul jurnalistic social: analiza stilistica urmareste:

planul semnificatiei sociale,

planul modalitatilor/tehnicilor jurnalistice

planul functiilor lingvistico-estetice

b.)  discursul informativ: analiza stilistica urmareste:

semnificatia generala a mesajelor

capacitatea selectiva

conexiunile subiectului cu coordonatele politico-socio-culturale care l-au generat

varietate de tehnici narativ-descriptive

folosirea limbajelor simbolice si metaforice

transferarea nucleelor semantice si a rigorilor jurnalistice în nuclee mixte, "de granita", specifice si altor stiluri

c.)  discursul divertismental - analiza stilistica urmareste:

semnificatia temei

carui public i se adreseaza si carui gen de presa i se încadreaza

ce simbolistica sugereaza

ce efecte evidentiaza

cum completeaza textul imaginile si cu ce efect

care dintre discursuri este preponderent metaforic

trasaturile discursului etc.

d.)  discursul publicitar - analiza stilistica urmareste:

- valentele stilistice în discursul publicitar (cuvinte cu sens propriu si figurat, în propozitii sau fraze)





Document Info


Accesari: 19544
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )