Papusarii Marii Crize
Clinton, Bush si stanga americana sunt artizanii crahului planetar * Aviditatea lor dupa voturile negrilor si hispanicilor a determinat dictatura SUA in sistemul bancar si prabusirea pietei.
Pentru ca epicentrul crizei mondiale a fost pe Wall Street, toata lumea a acuzat "capitalismul salbatic". Rezolvarea crizei a fost gasita repede: interventia statului in economie, taxe mai mari 414l115e , reglementari mai multe, capitalism mai putin. In realitate, nu capitalismul a generat criza, ci mai degraba lipsa acestuia.
Crahul imobiliar, detonator al turbulentelor financiare, a fost provocat de amestecul statului in economie si de inlocuirea regulilor pietei cu activismul social. Dezastrul a fost produs de regulile aberante de pe piata impuse de stanga americana de ani de zile, dar si de Administratia Bush care s-a lasat prinsa in hora.
Creditele comandate politic
Bancile de investitii si companiile ipotecare s-au prabusit din cauza ca milioane de persoane nu au mai achitat creditele ipotecare. Nici nu aveau cum. Majoritatea rau-platnicilor provin din randurile negrilor si hispanicilor. Acestia nu ar fi primit credite in mod normal pentru ca nu sunt solvabili. Nu au bani de avans, nu pot dovedi ca au venituri cu care sa achite ratele si nici o istorie anterioara a creditelor. In SUA, in numele luptei impotriva discriminarii, s-a decretat ca membrii minoritatilor trebuie sa primeasca credite cu orice pret. Presedintele democrat Jimmy Carter a emis "Community Reform Act", o lege prin care bancile sunt obligate sa crediteze si clientii din cartierele defavorizate, adica din randul minoritatilor. In cazul in care o banca este reclamata de o comunitate (de fapt ONG-uri radicale de stanga) ca discrimineaza rasial pentru ca nu acorda credite ipotecare negrilor si hispanicilor, banca respectiva nu mai are voie sa deschida filiale, sa faca fuziuni sau achizitii.
Housing and Urban Developement (HUD), Ministerul american al Locuintei, a devenit sub un alt democrat, Bill Clinton, o adevarata "politie politica". Clinton a decretat ca 21% din credite trebuie sa mearga in zonele defavorizate, locuite de rau-platnici.
George W. Bush, sfatuit sa atraga voturile mexicanilor, a ridicat plafonul pentru anul 2008 la 39%. Presedintele actual a declarat ca vrea ca pana la sfarsitul deceniului sa apara inca 5 milioane proprietari de culoare. Carevasazica, in SUA, presedintii ordona bancherilor cat si cui sa dea credite.
Basica s-a spart in 2008. Negrii s-au dovedit rau platnici in proportie de 70%, fata de 20% in randul albilor. De altfel, zonele cu credite neachitate in proportie de masa sunt cele unde negrii si hispanicii sunt prezenti in numar covarsitor: sudul Californiei, Florida, sud-vestul, unele orase din nord-est. Nici nu ar fi putut plati. Gladys Delgado, o menajera emigrata din Honduras, a semnat un contract de credit ipotecar intr-o engleza pe care nu o intelege. S-a angajat sa plateasca o rata de 3200 dolari pe luna, desi impreuna cu sotul sau are venituri de doar 4000 dolari lunar.
Din Harlem
Creditele acordate persoanelor fara avansuri si fara garantii serioase sunt denumite "subprime mortgages" (SBM). Ipotecile SBM pot fi tranzactionate. Companiile au strans astfel de SBM si le-au vandut la pachet ca titluri de valoare. Cumparatorii au fost marile banci de investitii, dar si fonduri de pensii si alti investitori. Astfel, activele toxice au ajuns pe Wall Street. Analistii economici apreciaza ca Wall Street-ul a investit in asemenea produse riscante din cauza lacomiei, pentru ca erau purtatoare de dobanzi mai mari. De asemenea, investitorii s-au gandit cu cinism ca, la o adica, statul ar prefera sa le rascumpere actiunile, decat sa arunce in strada milioane de rau platnici. Ceea ce s-a si intamplat, prin injectarea a 700 miliarde de dolari de catre Congresul American conform planului de urgenta. Gigantii economici de genul Lehman Brothers s-au prabusit si au creat panica pe piata globala. La bursa din Bucuresti, in zilele bune, 85% din valoarea tranzactiilor apartinea investitorilor straini care acum se retrag. In panica.
Companiile falite sunt monopoluri de stat.
Fanny Mae detinea jumatate din piata creditelor ipotecare. Aceasta companie finanta bancile ipotecare locale cu banii obtinuti din
"Mortgage back securities" (MBS), titluri de valoare bazate pe ipoteci, cumparate la randul lor de investitori, banci, fonduri, carora le garanta returnarea investitiei. Banii erau imprumutati apoi bancilor locale care acordau credite otravite.
Pare incredibil, dar SUA, bastionul capitalismului, s-a dus la vale din cauza socialismului care a sapat la temelia sa. Ceea ce se stie mai putin este faptul ca Fannie Mae si Fredie Mac, societatile ipotecare "nationalizate" in urma crizei erau companii de stat. Fannie Mae s-a infiintat cu capital de stat, ceea ce este neobisnuit in America si a avut si monopolul creditului ipotecar, ceea ce este de asemenea cu totul neamerican. Ulterior s-a infiintat si Fredie Mae, cu acelasi obiect de activitate. Capitalul celor doua societati a devenit intre timp privat, dar Fannie si Fredie au ramas sponsorizate de stat, omoloagele ANL din Romania. De asemenea, erau scutite de taxe locale si statale, adica de 300 milioane dolari anual. Au fost acuzate ca sfideaza libera concurenta si ca practica "crony capitalism" (capitalismul de cumetrie).
Aceste companii erau privilegiate
pentru ca titlurile de valoare emise de ele nu trebuiau inregistrate
Extrema stanga finantata din credite.
Fannie si Fredie sponsorizau
ONG-urile radicale ''Acorn'', a negrilor si ''
Acestea terorizau bancile care se fereau sa crediteze rau-platnici.
Pichetele, mitingurile si reclamatiile
Lacomia a grabit criza.
Lacomia oamenilor precum si dorinta de lux au contribuit si ele la criza financiara. Circa 40% din locuintele construite nu au fost locuite niciodata.
Proprietarii le-au achizitionat fie in scopuri speculative fie ca locuinte de vacanta. In Miami procentul a ajuns la 85%. Sefii companiilor de investitii aveau salarii de zeci de milioane de dolari. Politicienii s-au lacomit si ei. Fannie Mae a facut donatia electorala record de 3,8 milioane dolari pentru congresmeni din Comisia de Finante a Camerei Reprezentantilor. Nesimtirea a continuat si dupa crahul financiar. O companie care tocmai primise ajutor de stat pentru a trece criza, a folosit o parte din bani pentru a achizitiona o resedinta de vacanta pentru sefii sai, cu centru de sanatate si alte dotari de lux.
Pagina realizata de George SCARLAT
Articol disponibil la adresa https://www.ziua.net/display.php?id=243835&data=2008-10-10
|