Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Rolul si locul radioului in societate

jurnalism


Rolul si locul radioului in societate


2.1. Rolul radioului in societatea romaneasca




Descoperirea electricitatii a declansat o noua etapa importanta in comunicarea de masa. Experimentele comunicatiilor fara fir au dus la inventarea unor mijloace de transmitere fara fir cum sunt undele electromagnetice. Acestea au fost punctul de pornire in dezvoltarea domeniului de radiocomunicatii si apoi in cel al radiodifuziunii.

De-a lungul ultimelor trei secole, numerosi cercetatori au fost interesati de fenomenul electromagnetic, ajungandu-se la descoperiri precum paratraznetul (Benjamin Franklin, 1774) sau telegraful electric si alfabetul format din linii si puncte (Samuel Morse, 1832). Descoperirile lor au fost, mai tarziu, un inceput pentru incercarea lui Guglielmo Marconi de a pune bazele primului sistem de radiocomunicatie. In 1903, el a facut posibila legatura intre doua continente - Europa si America- prin radio.

La inceput, radioul era folosit in scopuri militare si in transporturile navale, avind costuri destul de ridicate. Imbunatatirile aduse aparatului, precum reducerea volumului si calitatea emisiei si receptiei undelor, a transformat radioul intr-o cale usoara de acces la informatie, devenind un mijloc de comunicare in masa. Primul post de radio a fost infiintat la Pittsburg, in 1916, si a capatat licenta de emisie abia in 1920.

Radioul cunoaste o raspandire rapida in toata lumea. In Romania, evolutia sa a fost lenta din cauza lipsei receptoarelor, fabricate in strainatate si a costurilor ridicate. "Primul post de radio a luat fiinta la 1 Noiembrie 1928, cand s-a difuzat prima emisiune in limba romana." , fiind prima emisie oficiala a Societatii de Difuziune Radiotelefonica din Romania. Pe langa discursul tinut de Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic, "emisiunea a mai cuprins, printre altele, un buletin de stiri, informatii meteorologice, muzica si prima conferinta difuzata la radio, intitulata "Poezia populara romaneasca"". Inca de la inceput, specializarea si-a facut aparitia si in cazul continuturilor radiofonice. In urmatoarele luni au inceput sa fie difuzate emisiuni special concepute penru copii sau pentru femei, precum si emisiuni umoristice si altele continand sfaturi medicale.

Rolul radioului declarat de la inceput - informarea, educarea si divertismentul - isi atingea scopul in emisiunile transmise. Urmarind sa contribuie, in special, la formarea publicului, emisiunea culturala "Universitatea radio", difuzata zilnic intre orele 19 si 20, trata subiecte dintre cele mai diverse in fiecare zi a saptamanii. Ca urmare, a fost creat un nou post numit "Radio Cultural", existent si astazi. De asemenea, s-a dezvoltat si reteaua posturilor teritoriale in orase precum Iasi, Craiova, Targu Mures, Cluj si Timisoara.

In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, radioul a suferit o involutie prin reducerea drastica a orelor de program. Devenit mijloc principal de propaganda alaturi de televiziunea nationala, radioul si-a reluat cursul dupa 1990, cand a fost posibila transmiterea in unde ultrascurte (FM). Cu o calitate superioara fata de transmisia in unde medii, FM-ul a luat amploare foarte repede, aducand un stil nou in mass-media romanesti.


[S1]


Fiecare canal de audio a incercat sa-si construiasca propria personalitate, tinand cont de preferintele publicului dorit. Astfel au luat nastere mai multe formate radio, dintre care cele reprezenative sunt:

Adult Contemporary se adreseaza persoanelor intre 25 si 49 de ani, difuzeaza muzica mai putin alerta, iar informatia ocupa un spatiu de 30% din programele acestui tip de post radio.

Contemporary Hit Radio se adreseaza tinerilor intre 14 si 25 de ani si difuzeaza hituri contemporane, lasand informatia pe plan secundar. In Romania, il putem identifica cu posturi precum Radio 21, Radio Zu, Pro Fm.

Urban Contemporary vizeaza publicul intre 18 si 34 de ani care prefera muzica dinamica. Si aici, emisiunile de stiri au timp de emisie scazut.

Middle- of- the- road este formatul echilibrat, care tine cont de melodicitatea pieselor, mai mult decat de topurile muzicale si care difuzeaza informatii intr-un volum considerabil (stiri ample, meteo, sport si informatii rutiere). Publicul tinta are varsta peste 40 de ani. (Europa Fm)

Easy listening promoveaza muzica deconectanta, iar publicul tinta este situat in preajma varstei de 50 de ani. (Magic Fm, Romantic Fm)

News/ Talk este un format de stiri si dezbateri. (Realitatea Fm)

De mentionat sunt si alte formate radio precum Album- Oriented Rock cu succes la barbatii intre 18 si 34 de ani, Muzica Clasica pentru cei cu un nivel de cultura mai elevat , formatul Etnic cu emisiuni in limbi straine, ale etniilor din diferite regiuni si cel Religios.


2.1.2. Specificitatea canalului audio


Ca mijloc de comunicare in masa, si radioul indeplineste functiile mentionate in primul subcapitol. Insa in cazul lui, unele functii sunt mai accentuate, tinand cont de specificul canalului. De pilda, informarea este mult mai rapida si eficienta in comparatie cu televiziunea, unde este necesara editarea imaginii si a sunetului. Elementele noi aduse de radio in peisajul mass-media sunt prioritatea difuzarii si instantaneitatea mesajului. "Transmisia directa de la un eveniment in desfasurare, declaratiile martorilor la eveniment sau a oamenilor politici facute in direct ridica foarte mult gradul de credibilitate." Desigur ca si televiziunea are aceasta posibilitate, insa chiar si asa modalitatile tehnice de transmisie ale radioului sunt mult mai rapide. Este suficienta prezenta unui reporter la fata locului desfasurarii unui eveniment si un telefon mobil pentru o transmisie imediata si de senzatie. Mai mult, increderea creste, in timp, in cel care a furnizat primul informatia. Se spune ca radioul anunta, televiziunea completeaza prin imagini si presa comenteaza.

Radioul sta la baza relatiilor sociale, a comunitatii eterogene si imaginare, formate prin raspandirea lui si prin posibilitatea de a putea fi receptat in zone geografice unde televiziunea cu greu poate patrunde. Putem lua ca exemplu zonele izolate fara curent electric, in care singura sursa de informare este radioul cu baterii. Universalitatea canalului permite, de asemenea, receptarea programelor unui post in orice punct de pe glob, in functie de modalitatea de emisie si de transmisie. Un exemplu elocvent ar fi Radio Europa Libera, post ascultat in toata tara in timpul perioadei comuniste, cu sediul la München, in Germania. Echipa de romani care lucra la producerea si transmiterea materialelor audio incercau sa duca un razboi pe calea undelor impotriva regimului de atunci. Informatiile urmareau sa descrie imaginea Romaniei propagata in spatiul european si incercau sa ofere o perspectiva realista ascultatorilor despre situatia din tara. Prin vocea si atitudinea prezentatorilor se putea observa lupta psihologica continua cu regimul comunist, ceea ce raspandea un sentiment puternic de solidaritate in randul romanilor. Astfel, radioul poate fi un mijloc de comunicare in masa puternic, care poate concura prin puterea cuvantului cu produsul mediatic vizual.

Mai mult, "radioul ramane un mijloc eficace de propagare a culturii si prin cultura a educatiei" . Acesta concureaza cu televiziunea inca de la aparitie. Ea beneficieaza de imbinarea imaginii cu sunetul si capteaza atentia mai repede. In apararea radioului se poate spune insa ca volumul de informatie este mult mai crescut in cazul lui, pentru a putea acoperi timpul de emisie. Pentru produsele radiofonice trebuie facuta o documentare minutioasa si mult mai atenta pentru a trezi interesul, pentru a-l angrena pe ascultator in discutie. Asa cum am mentionat mai sus, puterea cuvantului nu poate fi contestata. Ea are uneori un impact mult mai mare asupra publicului decat imaginea. Pe de alta parte, un tip de comportament prezentat la radio poate influenta mai putin in lipsa imaginii si poate fi mai greu imitat de catre tineri. Acest aspect este benefic in cazul modelelor negative si in defavoarea celor pozitive care trebuie prezentate in mod repetat si printr-un discurs convingator pentru a fi adoptate intr-un final.

Prin posibilitatea radioului de a imprima si pastra vocea, a luat nastere Fonoteca de aur a Radiodifuziunii care a adus o contributie importanta tezaurului culturii romanesti. Benzile magnetice pastrate cuprind recitaluri de poezie, marturisiri de creatie, amintiri si lucrari literare ale marilor creatori care au disparut dintre noi, precum George Calinescu, Tudor Arghezi, George Bacovia si altii. "Fonoteca completeaza astfel biblioteca si contribuie la pastrarea legaturii dintre trecut si actualitate."

De asemenea, divertismentul a fost o preocupare a mijloacelor media inca de la inceput. Emisiunile de varietati, de umor sau cele muzicale difuzate, in special, la sfarsitul saptamanii, au devenit o buna delectare pentru ascultatori. In acelasi timp, radioul a incercat imbinarea intre divertisment si educatie, inserand astfel informatii culturale in programele menite pentru timpul liber. Spre exemplificare poate fi oferita difuzarea pieselor de teatru sau a pieselor de opera si opereta.

Specificitatea canalului audio se remarca si prin flexibilitatea programelor radiofonice care pot fi intrerupte in orice moment pentru o editie speciala de stiri sau pentru a transmite in direct un eveniment. In comparatie, presa scrisa ofera informatii din ziua precedenta din cauza timpului necesar pentru conceperea si editarea articolelor. In schimb, prin intermediul tiparului, informatiile se pot pastra in cazul in care se doreste a se reveni la ele, pe cand mesajul radio este caracterizat de efemeritate. De asemenea, acesta poate fi mai greu de retinut, asa cum subliniam mai sus. Primul are avantajul ca ofera o imagine vizuala a scrisului, usor de memorat, in timp ce radioul necesita o mai mare atentie. Insa, cuvintele auzite la radio ajuta ascultatorul sa-si formeze o imagine auditiva si ii da posibilitatea de a-si pune imaginatia si creativitatea in functiune la auzul informatiilor.

Datorita fluxului informational continuu, canalul audio devine unul dinamic, in care imbinarea cuvantului cu sunetul sunt esentiale. Pauzele trebuie sa fie cat mai scurte, de 3-4 sau maxim 6 secunde, deoarece ele pot deruta ascultatorul sau il pot agasa. In acelasi timp, ele au rolul de a da o anumita ritmicitate postului alaturi de jingle-urile identitare ale postului.

Din cauza densitatii mesajelor, in radio se lucreaza sub presiunea timpului si in prelucrarea informatiilor, dar si in difuzarea lor. Jurnalistul din audio- vizual este in permanenta stresat de incadrarea in timp. De aceea, munca in echipa este foarte importanta, iar colaborarea membrilor sai se poate observa in produsul mediatic final.

Radioul este cunoscut ca cel care anunta primul, caracterizat de rapiditate si operativitate. Specificitatea canalului consta in prelucrarea rapida a informatiilor si timpul redus de la obtinerea informatiei si pana la difuzarea ei. Datorita acestei caracteristici, radioul este intotdeauna cu un pas inaintea televiziunii, care, daca urmareste obtinerea unui produs mediatic calitativ, are nevoie de un montaj video adecvat. Punctul forte al canalului audio consta tocmai in mobilitatea sa, dand posibilitatea publicului sa fie in permanenta in miscare si nu imobilizat in fata televizorului. In urmare, acest mijloc este omniprezent insotind ascultatorul peste tot. Posturile radio se pot asculta in salile de asteptare, in masina, la birou, in metrou, in ascensor si chiar si in timpul parcurgerii drumului pe jos, prin intermediul telefoanelor mobile conectate cu casti audio. Radioul este deci un canal mediatic intim, personal si mult mai fidel ascultatorului. Acesta permite si desfasurarea altor activitati datorita efortului mai mic de a asculta, comparativ cu cel de a citi. De altfel, accesibilitatea sa il transforma intr-un mijloc folositor, eficient si prietenos. Pentru persoanele cu un anumit handicap fizic, cum ar fi nevazatorii sau cei imobilizati, radioul poate deveni "antidotul singuratatii nelinistite". . El se transforma intr-un prieten de nadejde care alunga singuratatea si care sfatuieste, informeaza si binedispune. Astfel, s-a format in randul publicului obisnuinta de a detine un aparat radio si de a ramane fidel unui post anume.


2.1.3. Stilului radiofonic


Dezavantajat de lipsa imaginii, jurnalistul de radio trebuie sa aiba anumite calitati si sa indeplineasca anumite conditii pentru a se adapta stilului radiofonic. Oralitatea este caracteristica definitorie a stilului, iar cuvantul rostit devine mijlocul principal de exprimare. De aceea, vocea este prima calitate pe care trebuie sa o aiba un jurnalist de radio. Ea trebuie sa fie in concordanta si cu textul citit sau cu specificul emisiunii prezentate. Este preferat un timbrul vocal placut, care sa nu oboseasca. O voce puternica si un discurs omogen, fluent, poate impune un anumit respect care il determina pe ascultator sa asculte. De multe ori, ascultatorul indrageste foarte mult o voce fara sa cunoasca imaginea persoanei din spatele microfonului pentru ca a ajuns sa iubeasca modul de exprimare si sentimentul provocat de vocea respectiva, iar infatisarea trece pe plan secund.

Dictia si pronuntia sunt si ele extrem de importante. Chiar daca un text este citit, asa cum se intampla in cadrul unui buletin de stiri de exemplu, acest lucru nu trebuie sa se observe. In acelasi timp, ascultatorului trebuie sa i se dea impresia ca lui i se comunica ceva, ca munca jurnalistica depusa a fost pentru a i se face pe plac. El trebuie sa se simta privilegiat ca are acces la acele informatii, care au fost stranse si concepute intr-un anumit format special pentru a-i face pe plac.

Indiferent daca citeste sau vorbeste liber, jurnalistul trebuie sa fie foarte atent si la respiratie. O pauza plasata inadecvat in text ii poate da o semnificatie nedorita. Cuvintele trebuie pronuntate clar, articulat, iar frazele lungi trebuie citite cu atentie tocmai pentru a evita acea pauza mentionata mai sus. Din aceste motive, oricat de frumoasa ar fi o voce, ea trebuie educata in permanenta.

De asemenea, vocea de la radio poate instaura un sentiment de linistire si de control in situatii de panica generala, cum ar fi un cutremur. Din aceasta perspectiva, jurnalistul radio trebuie sa aiba o puternica stapanire de sine pentru a reusi sa transmita o anumita stare si radioascultatorilor si pentru a putea face fata evenimentelor imprevizibile. Numai constientizarea ca sunt milioane de oameni care il asculta poate deveni un factor de stres considerabil pentru jurnalist.

Spontaneitatea este o alta caracteristica importanta, deoarece jurnalistul radio este pus in situatia de a umple un gol in emisie. De aceea, el trebuie sa fie, in permanenta, pregatit cu materiale suplimentare pentru a iesi cu bine din astfel de situatii. In general, emisiunile in direct sunt cele mai dificile din acest punct de vedere, pentru ca pot deveni imprevizibile. Un ascultator care intra in direct poate pune intrebari care sa-l puna in dificultate pe prezentator. La fel, invitatul in studio poate aduce in discutie detalii care nu respecta cu strictete desfasuratorul propriu-zis al emisiunii, iar documentarea suplimentara poate fi salvatoare intr-o astfel de postura. Jurnalistul demonstreaza ca este stapan pe subiect, arata respect interlocutorului si poate usor controla discutia.

In concluzie, stilul radiofonic presupune o multime de calitati specifice, dar si foarte multa experienta dobandita prin exercitiu. Jurnalistului de radio se aseamana astfel cu "un actor care se adapteaza rolului pe care il interpreteaza, care se emotioneaza, suferind sau bucurandu-se alaturi de cei care participa la un eveniment".


Impactul radio in lumea internetului/ Radio versus Internet


Internetul si-a facut aparitia in anii 1960. Initiativa a venit din partea Agentiei Ministerului Apararii pentru proiecte de Cercetare Avansata a Statelor Unite ale Americii, al carei scop era sa creeze un mijloc de comunicare functionabil in cazul unui razboi nuclear cu Uniunea Sovietica si care sa nu poata fi distrus sau acaparat de inamic. Astfel s-a format ARPANET, o retea care nu poate fi controlata de nici un centru si care avea in componenta mii de retele autonome de computere legate intre ele. Astfel, de la un proiect militar, la fel ca si radioul, Internetul a devenit o noua modalitate de comunicare. El este definit ca fiind "o colectie intinsa de retele de calculatoare care cuprinde intregul glob, conectand la un larg sistem electronic de servicii, resurse si informatii atat institutii guvernamentale, militare, educationale si comerciale, cat si persoane fizice".

Prin aparitia in timp a programelor de navigare (browsere) si a postei electronice (email), Internetul a devenit popular si a ajuns o forma de comunicare usor de folosit. In prezent, exista aproximativ 30 de milioane de utilizatori in intreaga lume.

Navigarea de la o pagina Web la alta se face cu ajutorul World Wide Web-ului, in traducere Reteaua Globala. In general, Internetul este considerat o sursa credibila mai mult chiar decat tv-ul, de aceea orice companie care doreste sa-si construiasca o identitate puternica si credibila, incepe prin a-si construi o pagina de Web. Aceasta devine o modalitate de a informa publicul de existenta companiei si o buna cale de promovare a imaginii.

Internetul prezinta multe avantaje spre deosebire de celelalte media de comunicare in masa, fiind comod, rapid, eficient si ieftin. El reuseste sa inglobeze toate celelalte mijloace. In timpul rasfoirii paginilor de web, este posibila ascultarea radioului, urmarirea unui post TV sau achizitionarea oricarui produs posibil prin comanda online. Exista posibilitatea de a vizita vizual orice, incepand de la produsele unui magazin online, la exponatele unui muzeu virtual.

In plus, ofera posibilitatea de comunicare interpersonala prin intermediul postei electronice sau, si mai simplu, prin programele de instant messanger. Acestea presupun comunicarea imediata prin scris, vizual, prin camerele Web atasate, dar si audio, prin apelarea computerului persoanei cu care se doreste comunicarea, cu conditia ca aceasta sa se afle conectata in spatiul virtual.

Astfel, se sterg limitele dintre comunicarea mediatica si comunicarea interpersonala. Mesajele nu mai sunt exclusiv concepute de profesionisti pentru un public larg si eterogen, care le recepteaza pasiv. Pe Internet, oricine poate scrie, oricine poate deveni comunicator. Drep exemplu, ne servesc blog-urile care sunt definite ca un fel de viata personala prezentata virtual. Pagina personala cuprinde poze, formate audio si video, precum si articole cu idei, pareri sau experiente personale. Astfel, spre deosebire de mass-media traditonale, Internetul ofera posibilitatea publicului de a-si selecta singur ceea ce vede, citeste sau asculta si de a se exprima virtual. In urmare, mesajul devine personalizat la maxim.

Odata cu aparitia Internetului a luat nastere jurnalismul online, un nou tip de jurnalism, care abia isi formeaza principiile, regulile si acceptiile. Jurnalismul online inseamna un mod diferit de tratare a informatiei si un mod diferit de organizare a continutului. Structura nonlineara, link-urile, elementele
care stimuleaza interactivitatea sunt cateva dintre atributele principale care disting media online de alte tipuri de jurnalism. Informatiile trebuie colectate, redactate si difuzate special pentru paginile Web. De aceea,
jurnalismul online necesita o echipa mult mai mare fata de cea de radio si un efort sporit, pentru a concepe un material informativ de calitate. Munca jurnalistului a crescut, deoarece el trebuie sa adapteze un articol pentru publicarea pe Internet, dar si pentru o eventuala difuzare in format audio- video.

In Romania, jurnalismul online este la inceput in comparatie cu America sau Europa de Vest. La noi, toate ziarele, agentiile de presa, televiziunile si radiourile au doar versiuni online. Dar acest lucru nu transforma automat continutul lor in ceea ce numim jurnalism online si nici nu le confera semnatarilor statutul de jurnalisti online.

Prin aparitia Internetului s-a ajuns la acea convergenta a mediilor, acea lipsa a granitelor intre canalele mediatice. Toate canalele de comunicare ajung sa se contopeasca intr-unul singur. Mesajele sunt simultan video, audio, tiparite si completate de imagini.

 [S1]SUNT SINGURELE FORMATE RADIO PE CARE LE-AM GASIT!


Document Info


Accesari: 18701
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )