Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




A BOUT DE SOUFFLE / CU SUFLETUL LA GURA

literatura romana


A BOUT DE SOUFFLE / CU SUFLETUL LA GURA



Franta, 1959, alb-negru; regia: Jean-Luc Godard; scenariul: Jean-Luc Godard & François Truffaut imaginea: Raoul Coutard; scenografia: Claude Chabrol; muzica: Martial Solal; cu: Jean-Paul Belmondo, Jean Seberg, Daniel Boulanger, Jean-Pierre Melville, Jean-Luc Godard


manifestul Noului Val francez


filmografie selectiva Jean-Luc Godard: Le Petit soldat / Soldatelul (1960); Une Femme est une femme / O femeie ramane o femeie (1961); Les Carabiniers / Carabinierii (1963); Le Mépris (1963); Une Femme mariée / O femeie casatorita (1964); Alphaville (1965); Pierrot le fou / Pierrot nebunul (1965); Masculin / féminin (1965); Deux ou trois choses que je sais d'elle / Doua-trei lucruri pe care le stiu despre ea (1966); La Chinoise / Chinezoaica (1967); Weekend (1967); Sauve qui peut (la vie) / Scapa cine poate (viata) (1980: Prénom Carmen / Prenumele: Carmen (1983); Je vous salue Marie / Maria fecioara (1985); Nouvelle vague / Un nou val (1990); Allemagne neuf zéro / Germania anului 90 (1990); JLG (1994); Notre musique / Muzica noastra (2004).


story: Un tanar gangster, care fura o masina si omoara un politist, este tradat de iubita sa si usic in strada.


critica de film despre A Bout de Souffle: "Stilul sau eliptic, reflectarea etosului existentialist si abordarea individualista au influentat multe pelicule ulterioare. Imaginea critica a lui Godard despre cinema ca forma de arta compozita este ilustrata prin amestecul de comic si tragic, de realism si melodrama si prin citate din Hitchcock, Hawks, Renoir, Bresson sau Rossellini" (Peter Morris). "Toate regulile regiei conventionale sunt incalcate, de la miscarile de aparat dure si lipsite de rafinament pana la naratiunea dezordonata, dezlanata, repetitiva, plina de inconsecvente si de schimbari bruste de ton" (Roy Armes). "Acest film despre dezordinea vremurilor noastre devine manifestul <<Noului Val francez>> si, impreuna cu Hiroshima, dragostea mea de Alain Resnais, contribuie la transformarea limbajului cinematografic din anii 60, sfidand canoanele gramaticii si sintaxei traditionale. Anarhismul de care a fost acuzat sau pentru care a fost ridicat in slavi este mai mult formal decat de continut" (Morando Morandini).


critica de film despre Noul Val francez: Reprezentantii Noului Val francez - François Truffaut, Jean-Luc Godard, Louis Malle, Claude Chabrol, Jacques Rivette, Eric Rohmer, Alain Resnais, Roger Vadim, Agnès Varda - sunt tineri foarte diferiti ca origine sociala, preocupari si stil, formati la scoala revistei "Cahiers du cinéma", a Cinematecii franceze si a documentarului, pe care unii dintre ei l-au practicat in perioada 1945-1955. Noul Val a atacat cinematograful anilor 40, care se credea inca glorios; a permis o serie de filme mai personalizate (desi consacrate in mediul mic-burghez din care proveneau autorii) si intr-un anume sens mai autentice decat filmele din etapele anterioare; a realizat o anume sinteza intre cinematograful direct si cel de fictiune (Albert Cervoni); a inovat limbajul si tehnica cinematografica; a demonstrat posibilitatea realizarii de filme cu buget redus si in maniera independenta; a impus suprematia regizorului (la politique des auteurs); a facut legatura cu reprezentantii realismului poetic, "creatorii adevaratei traditii a cinematografului francez", adica Abel Gance, Jean Renoir, Jean Vigo. Noul Val a fost o miscare de scurta respiratie, reprezentantii lui integrandu-se atat in ceea ce priveste stilul si subiectele, cat si in ceea ce priveste mijloacele materiale de realizare in sistemul pe care l-au denuntat." (Cristina Corciovescu). Pentru criticii din "Cahiers du cinéma" regia insemna o prelungire a activitatii lor critice, iar aceasta reprezanta o activitate strans legata de regie. Astfel, fiecare film de-al lor relua intreaga istorie a filmului, remodeland-o prin abordarea ei critica, dar si prin inovatie. Acesti cineasti spuneau povesti (aspectul reprezentational) si ofereau simultan un comentariu critic despre felul in care povestile erau spuse (aspectul discursiv). Rezultatul: un discurs asupra reprezentarii. (Sam Rohdie)


Document Info


Accesari: 2777
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )